Skin Classic Skin White Skin Black & Whilte Skin Default Adauga la Favorite (In contul carpati.org)
Cautare:

Doneaza

Calendar

August 2019
LMMJVSD
1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031

Septembrie 2019
LMMJVSD
1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
30

Online

Vremea
Varful Sandru Mare
Muntii Nemira

Reduceri

Voluntar in Carpati - 2016

Homepage

Lista de discutii

Permanenta nastere a sacrului


   În toamna anului 2011 am făcut o ,,tură de desoperirii” prin Dobrogea de Sud și unul din obiective a fost Rezervația naturală de la Canaraua Fetii.

   Din localitatea Băneasa am prins un drum betonat spre sud, spre o carieră abandonată. Dincolo de această carieră există un drum de pământ care străbate mai întâi o pădure tânără, după care iese la lărgime în poienile din Canaraua Fetii.

   Canaraua Fetii este o vale sinuoasă, largă de 50-100m și cu profilul transversal în forma literei U.

   Ca fundament geologic, arealul sud-dobrogean s-a format în Paleozoic, iar până în Cuaternar a suferit mai multe acoperiri de către apele mărilor de atunci, perioade în care s-au depus stratele masive de calcare sarmatice pe care le vedem astăzi în tot locul.

   În prezent valea este secată, cu scurgeri spre Dunăre numai în perioadele cu precipitații abundente.

   Versanții sunt verticali, dar foarte depărtați, ceea ce denotă o îndelungată eroziune externă, dar și în regim inundat. Tot în acest regim inundat au fost realizate și peșterile din versanți.

 

   La vizita noastră din septembrie 2011 am găsit în capătul din stânga al poienii o rulotă în care doi călugări pregăteau șantierul de construcție al unui schit.

   Sfințirea noului lăcaș creștin, cu hramul ,,Sfântul Cuvios Gherman”, s-a săvârșit de către arhiepiscopul Teodosie al Tomisului la 29 iulie 2012.

   Cu această ocazie starețul noului schit, părintele Gherman Nicolae venit de la Mânăstirea Dervent, a dat locului și o aură de sacralitate afirmând următoarele:

   -în Dobrogea de Sud ar fi dus, pentru un timp, o viață de pusnic însuși Apostolul Andrei, legenda aflându-i locul de odihnă în peștera de la Ioan Corvin, loc ce se cheamă acum ,,Peștera sfântului Apostol Andrei”.

   -pe la grotele din Canaraua Fetii ar fi trecut și Sfântul Ioan Casian, însoțit de prietenul său mai vârsnic, Cuviosul Gherman. Acest fapt ar fi fost urmat de apariția unui mare numar de discipoli ai sfinților, care vor fi rămas să viețuiască în peșterile din zonă.

   Doar că scrierile despre viețile celor doi sfinți dobrogeni spun că după plecarea lor la Betleem, apoi în Egipt, la Constantinopol și Roma, ei n-au ajuns să se mai întoarcă și în Dobrogea. Cuviosul Gherman și-ar fi aflat sfârșitul la Roma în anul 405, iar Ioan Casian s-a îndreptat spre sudul Galiei si a pus la Marsilia temeliile a două mănastiri creștine de rit răsăritean.

   -biserica rupestră la care face referire starețul Gherman Nicolae, cu 2-3 încăperi și cu sarcofage în podea nu este alta decât ,,Peștera cu Sarcofage” de la Olteni, la 35-40km mai spre est și nicidecum în  Canaraua Fetii.

   -pusnicii amintiți că ar fi trăit în peșterile din Canaraua Fetii nu se regăsesc și în eventualele urme de locuire din cele 14-15 peșteri din zonă. E drept că de curând a apărut în fața ,,Peșterii Mari de sub Graniță” o scândură de lemn pe care e scris destul de stângace ,,Peștera Pusnicilor”.

   -legenda care dă numele de Canaraua Fetii spune că în aceste grote se ascundeau și românii în vremurile de restriște, când hoardele de turci năvăleau în țară.

   Și pentru a nu cadea în mâinile păgânilor, una din fetele din zonă a preferat să se arunce în apele tulburi și adânci ale râului din Canara (!)...

   Legenda se potriveste istoric și geografic multor zone din Muntenia ori Moldova, în schimb în Dobrogea ea devine total nepotrivită.

   Și asta pentru că Dobrogea a făcut parte din imperiul otoman încă din anul 1393, după ce turcii înving cel de-al doilea Țarat bulgar și până în 1878, când intră în hotarele regatului român.

   Deci e puțin probabil ca turcii să mai fi năvălt tot timpul în propria lor țară...

   ...Și nici râul învolburat nu a curs vreodată prin defileul larg de aici.

 

   Dar iata că lucrurile se mișcă acum în direcția dorită aici, la Canaraua Fetii și am văzut câteva doamne demne de toată încrederea care ieșeau cu un aer cucernic din ,,Peștera Pusnicilor”, cea de sub Graniță, spunând ca ,,simt din plin energia acelor locuri, devenite sfinte prin rugăciunile a atâtor sute și sute de sfinți părinti neștiuți de nimeni...”

   Astfel că timpurile noastre nu sunt cu nimic mai prejos decât cele de dedemult, sacrul continuând să se nască chiar și sub ochii noștri.

    

 

 

 

 



Miercuri, 9 martie 2016 - 18:40 
Afisari: 2,521 


Postari similare:





Comentariile membrilor (4)

monycata
monycata

 
1
Te rog să nu mi-o iei în nume de rău pentru că, sincer te apreciez mult, deși nu te cunosc personal. Dar tot sincer îți spun că prefer să aud (deși m-aș foarte miraaaaaaa) că biserica va construi un adăpost pentru vârstnici, o clinică, un orfelinat.... Biserici sunt destule. Ajung! Gata!
Ca o paranteză (sau poate că nu) după ani de zile în care tot auzisem despre Mănăstirea dintr-un lemn, m-am dus și eu p-acolo. Nu erau suficiente cele două biserici vechi - frumoase de altfel - nuuuuuu, au trebuit să mai tragă una "monumentală" lângă ele. Cu turle aurite. Atâta prost gust nici la țigani nu vezi.
Și dacă tot m-am pornit; cum e posibil ca Primăria Capitalei să aloce spitalelor 6 milioane lei iar bisericilor 10 milioane (din care 2 pentru catredala nesimțirii?). Trist.


Joi, 10 martie 2016 - 07:08  

gigicepoiu
gigicepoiu
Coarda
 
2
Total de acord cu tine. In schimb aici nu am facut decat sa arat cat de usor se iau de bune niste simple afirmatii ale cuiva. Mai mult, aceste lucruri total nefondate au fost luate ca motivare pentru constructia respectivei manastiri intr-o Rezervatie naturala. Am fost surprins sa vad toate astea, ca lucruri ok, si la Televiziunea romana.
PS-Ultimul paragraf e doar o marunta ironie, fara niciun scop. Nu imi propun nimic cu acest Articol.


Joi, 10 martie 2016 - 15:27  

mihaita_39
mihaita_39
Busola
 
3
Poate că legenda fetei ce s-a aruncat odată în râul Canara amintește de tragedia unei vieți curmate înaintea căderii celui de-al doilea Țarat bulgar, când apele erau la fel de tulburi și adânci precum vremurile de atunci ... Astfel de mărturii folclorice se regăsesc și în zona Capului Caliacra, unde există de asemenea câteva grote împrăștiate prin falezele de acolo. De obicei, povestirile populare, transmise pe cale orală din moși-strămoși, conțin un sâmbure de adevăr, indiferent de cât de puțin credibil ni se pare astăzi nouă, atoate-știutorilor moderni ...

Cât privește acțiunile Bisericii Ortodoxe Române, crede oare cineva ca ele ar fi mai puțin raționale sau utile decât activitatea altor instituții ale Statului Român ?! Să ne gândim doar la cheltuielile (ținute departe de ochii contribuabililor) ale diverselor ministere, cum ar fi, de exemplu, cel al Protecției Sociale ... ai căror funcționari par să ignore cu desăvârșire numărul alarmant de mare al oamenilor străzii, al cerșetorilor fără adăpost ce vagabondează pe trotuare zi de zi, transformându-se în adevărate focare infecțioase umane. Doar un exemplu.

În încheiere, și în apărarea bisericii, așa cum anumite decizii militare pot părea absurde unui civil (mai ales neavizat), la fel și unele acțiuni clericale pot apărea nejustificabile unui laic (mai ales ateu):
http://www.activenews.ro/stiri-social/Raport-Biserica-Ortodoxa-Ro
mana-a-cheltuit-peste-27-5-de-milioane-de-euro-in-2015-pentru-nev
oiasi-asistenta-sociala-si-sprijinirea-sinistratilor-130442


Comentariu modificat de autor!

Joi, 10 martie 2016 - 19:44  

gigicepoiu
gigicepoiu
Coarda
 
4
La Cap Caliacra am aflat si eu de legenda celor 40 de fecioare care s-au aruncat in apele marii. Totusi ele au avut in ce sa se arunce...


Vineri, 11 martie 2016 - 18:39  


 




Trebuie sa te autentifici pentru a putea adauga un comentariu

 
0,0584 secunde

GetaMap.org | Maps from all over the world | ro | fr | es | de | Calculator distante
ViewWeather.com - A new way to view the weather | nl.ViewWeather.com | sv.ViewWeather.com
Regulament carpati.org
© copyright (2004 - 2019) www.carpati.org