Paul Decei traieste in sufletul meu...

PAUL DECEI traieste in sufletul meu, el este o mica parte din viata mea, am fost si voi ramane indragostit de tot ce a facut si a scris. El este Muntele, el este padurea si apele cristaline ce-i poarta povestile...dupa cum spunea chiar el:

"Nu vreau sa-mi tradez plaiurile de lumina ale copilariei si nici simtamintele de taina ce le-am cules de-a lungul apelor, dar cuvine-se sa pretuiesc manunchiul de frumuseti ramase in suflet din sita amintirilor, regasite dintr-o data aievea in atatea colturi de natura fara egal ale tarii".


Sa ne amintim de el, de marele maestru Paul Decei, care spunea:

"Sunt multe vaile care brazdeaza culmile semete ale Carpatilor, ferestruind muntele cu drum de chei si cleanturi ametitoare. Sunt ape care curg pe drum de umbre sub scut de padure, cochetand cu razele jucause de soare la vad de poiana, repezindu-se vijelioase in peretii de stanca ce vor sa le abata din drum sau lenevindu-se prin coturi domoale, stand de vorba cu paraiele venite ofranda din intinsul stapanirii lor spre a le da tinerete. Fiecare dintre ele isi are frumusetea, tainele si povestile ei si fiecare da viata, din varf de munte pana jos in campie, vietatilor carora le-a fost dat sa traiasca pe intinsul imparatiei de ape... Imi sunt dragi apele ce curg din inaltimile cele mari ale tuturor muntilor, vijelioase ca negurile ce se valatucesc in ceasuri de dimineata peste crestele lor. Si oriunde imi indrept pasii, imi desfac sufletul pentru a primi in el soaptele lor de dragoste pentru pamantul pe care il strabat si pentru oamenii carora, in padurile de la obarsiile lor, le-au dat ocrotire in vremuri de bejenie."


Paul Decei spunea:

"Muntii nostri, acoperiti cu paduri intinse, bogati in liniste si frumusete, muntilor, care ne-au ocrotit mosii si stramosii si ne-au dat fiinta de neam, le datoram respect si dragoste. Pe ei trebuie sa-i pastram curati si mereu tineri, pentru ca de harurile lor sa ne bucuram nu numai noi si copii nostri, ci si copiii copiilor nostri."


Sa nu-l uitam pe parintele nostru, daca imi permiteti, as spune al carpatistilor, sa-l evocam din cand in cand pe Paul Decei, care nu mai este din 2003 printre noi, lasand un gol cat o prapastie in sufletul celor multi care iubesc muntele si o natura curata caci el spunea:

"In zilele noastre, omul aspira si are nevoie, pe zi ce trece, tot mai mult de o natura curata, senina, menita sa-i asigure insasi existenta sa pe planeta Pamant. Natura se daruie, dar cere si Ocrotire!”.


De aceea, uneori, randurile de fata constituie un semnal de alarma, iar adeseori, un rechizitoriu la adresa celor ce contribuie, sub diferite forme, la poluarea sau la alterarea seninului naturii din spatiul carpatin.

Duminică, 16 martie 2008 - 14:13 
Afisari: 1,372 


minel