Skin Classic Skin White Skin Black & Whilte Skin Default Adauga la Favorite (In contul carpati.org)
Cautare:

Doneaza

Calendar

Octombrie 2014
LMMJVSD
12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031

Noiembrie 2014
LMMJVSD
12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930

Online

Vremea
Varful Pietrele Rosii
Muntii Suhard

Voluntar in Carpati

Noua aparitie editoriala

Homepage

Lista de discutii

Orientarea in teren folosind harta si busola (si alte mijloace de orientare)


/Orientare/busole_konus_busola_cartografica_pilota_k_112.jpg

In cei aproape doi ani in care am organizat ture de initiere pe acest site, fiind vorba in special de ture de vara, am pus destul de mult accentul pe orientarea in teren si gasirea directiei de mers folosind cele doua elemente indispensabile unui calator prin munti, anume harta si busola. E drept ca in prezent exista lucruri mult mai performante, cum ar fi aparatele GPS care, cu o baterie buna si un track inregistrat te pot scoate din incurcatura sau te pot ghida pe directia buna atunci cand nu mai stii incotro s-o iei. Insa, aceste tehnici presupun in primul rand urmarirea pasilor altora, care au inregistrat un track si care au avut bunavointa sa il puna la dispozitie... dar poate ca nu intotdeauna vrem sa mergem pe unde au mers altii, poate vrem a ne abatem de la poteca urmata de ei si sa urmam propriile noastre planuri. In plus, stim cum tehnica moderna, pe baza de baterie, ne poate lasa cand ne e lumea mai draga (fara a adauga riscul de a se strica in timpul folosirii).
Si cum la baza orientarii stau polii magnetici ai pamantului si punctele cardinale, voi descrie tehnica elementara de orientare cu busola, fara de care toate celelate tehnici n-ar fi aparut. Nu zic ca asta e cea mai buna solutie in prezent, dare e cea mai sigura. Cu un randament care depinde si de abilitatile utilizatorului, nu e conditionata de zona sau relief (semnal) si nici de durata de folosire (baterie descarcata) ori riscul de a nu mai fi folosibila (risc specific intr-un anumit procent oricarui produs electronic).
Pentru intarirea cunostintelor celor ce au participat in turele de initiere in care am vorbit despre orientarea cu harta si busola, precum si in speranta ca aceste cuvinte vor fi de folos si altora, am decis sa scriu acest articol.
Tin sa precizez faptul ca ceea ce voi scrie mai jos nu reprezinta propria mea descoperire, ci sunt lucruri pe care la randul meu le-am aflat de la altii, sau din alte surse.


Orientarea in teren e un subiect destul de complex, eu ma voi referi aici in principal la folosirea celor doua instrumente amintite mai sus (harta si busola).
Si cum nu putem sa ne apucam de lucru pana nu stim la ce foloseste fiecare "unealta", voi incepe cu prezentarea elementelor componente ale hartii si busolei.



I. HARTA


Harta reprezinta imaginea pe hartie a terenului care ne inconjoara, precum si a traseului pe care il avem de strabatut.


Scara hartii ne arata de cate ori a fost micsorat terenul, pentru a fi reprezentat pe hartie. Ea este reprezentata in 2 feluri:

1. Numeric, sub forma unei fractii unde numaratorul il reprezinta unitatea de masura, iar numitorul numarul care arata de cate ori au fost micsorate proportiile terenului. Exemplu: 1:25000, 1:50000. In aceste raporturi date ca exemplu, scara respectiva ne arata ca dimensiunile de pe harta sunt reduse de 25000 de ori, respectiv de 50000 de ori, sau ca, implicit, 1 cm pe harta reprezinta 250 sau 500 m in teren.

2. Grafic, in partea de jos a hartii (care de obicei indica Sudul), printr-o linie dreapta divizata in parti egale, unde o diviziune este egala cu numitorul scarii numerice. De exemplu, la o scara de 1:25000, o distanta intre 2 puncte de pe harta egala cu o diviziune a scarii grafice, reprezinta in teren 250 de metri.


Curba de nivel reprezinta linia care uneste punctele aflate la aceeasi altitudine fata de nivelul marii. De obicei, pe aceste linii se scrie si altitudinea aferenta (exemplu: 1100 m, 1200m, 1300 m, etc.)
Importanta cea mai mare in citirea unei harti o au curbele de nivel. Acestea ne arata forma de relief a terenului pe care se desfasoara traseul nostru. Daca liniile de nivel sunt mai dese pe harta, inseamna ca terenul pe portiunea respectiva este in panta. Pentru a ne da seama daca traseul nostru merge in urcare sau in coborare, citim indicatiile de altitudine de pe linile de nivel. Daca in sensul de mers, acestea scad ca altitudine, inseamna ca urmeaza o coborare, daca ele cresc ca altitudine in urmarirea lor consecutiva pe harta, spre directia de mers, inseamna ca urmeaza o urcare. Cu cat sunt mai dese, cu atat panta este mai pronuntata.
Daca liniile de nivel de pe harta se afla la distante relativ mari intre ele, inseamna ca pe acea portiune terenul are o inclinatie mica. Daca, dimpotriva, acestea sunt foarte dese, inseamna ca urmeaza o portiune cu panta accentuata.
"O curba de nivel este in general inconjurata de alte doua curbe de nivel, una pentru o altitudine inferioara si cealalta pentru o altitudine superioara. In cazul unei curbe de nivel cu contur inchis in interiorul careia nu se afla alta curba, avem doua situatii:
- portiunea interioara indica un loc aproape plat (nivel cvasi-stationar), platou sau varf (varfurile fiind de obicei marcate pe harta cu un punct, in interiorul curbelor de nivel cu contur inchis)
- portiunea interioara indica o depresiune sau o caldare.
Pentru a evalua corect forma de relief vom analiza curbele de nivel invecinate, astfel daca altitudinea este in crestere spre curba vizata, atunci avem de-a face cu un platou sau varf (cel mai adesea, marcat printr-un punct), iar daca altitudinea este in descrestere, atunci curba de nivel cu contur inchis indica o depresiune sau o caldare, pe al carei fund poate fi un lac (mentionat pe harta printr-un semn conventional, in general o pata de culoare albastra)."

Cand citim o harta, suntem atenti la formele de relief reprezentate pe ea. Ca puncte de reper luam varfurile sau cursurile unor ape (marcate pe harti cu o line continua albastra – curs de apa permanent, sau cu o linie albastra intrerupta – curs de apa temporar). Daca vom urma directia de la cursul de apa inspre varful marcat pe harta, inseamna ca vom avea de urcat, iar daca vom urma directia in sens invers, atunci inseamna ca va urma sa coboram.
Invatarea citirii curbelor de nivel reprezinta lucrul de capatai in citirea unei harti, deoarece acestea ne ajuta sa intelegem forma de relief a terenului pe care urmeaza sa-l strabatem.


Echidistanta reprezinta distanta pe verticala dintre doua curbe de nivel. Daca echidistanta este de 10 m, inseamna ca distanta dintre curbele de nivel trecute pe harta, in teren este de 10 metri.


Directia nord, este indicata pe harti in mai multe feluri: sub forma unor linii subtiri, verticale, paralele intre ele, indicand directia nord prin sagetile de la unul din capete, ori printr-o sageata, impreuna cu litera N, sau o “roza vanturilor” care indica punctele cardinale. In general, la hartile turistice, partea de sus indica Nordul. Daca nu exita nicio indicatie pe harta in ceea ce priveste directia nord, atunci inseamna ca, implicit, aceasta e reprezentata de partea superioara a hartii.


Semne conventionale

O alta problema pe care o ridica citirea hartii este cea a cunoasterii semnelor conventioale. Astfel, pe langa curbele de nivel, pe harta exista si alte semne care reprezinta elemente din teren, ce pot reprezenta un bun indiciu asupra locului unde ne-am putea situa la un moment dat.
In general, padurile sunt reprezentate cu o culoare verde, golul alpin cu o culoare alba, poienile din mijlocul padurilor cu o culoare alba inconjurata de un contur verde, lacurile cu "pete" albastre, stancile izolate sunt sugerate de triunghiuri mici sau puncte de culoare neagra, potecile apar sub forma unor linii intrerupte, de grosime variabila, in functie de marimea lor din teren, drumurile forestiere arata ca niste linii continui, etc. Fiecare harta are o "legenda" unde este explicat sensul fiecarui simbol intalnit pe harta.



II. BUSOLA


/Orientare/busola.jpg


Busola face parte din echipamentul orcarui turist, avand un rol deosebit in asigurarea increderii celui care o manuieste ca se afla pe drumul cel bun, mai ales in conditii meteorologice deosebite (vizibilitate redusa si precipitatii).
Pentru a reusi sa ne folosim de busola, va trebui mai intai sa cunoastem elementele care o compun:
- placa de baza (suprafata suport) - are drept scop asigurarea unui suport pentru celelalte elemente.
- lupa - se foloseste in cazul in care elementele de pe harta sunt greu observavile si este necesara marirea acestora pentru o vizualizare mai buna.
- rigla - se afla pe marginile placii-suport; cu ajutorul ei putem masura distanta intre doua repere de pe harta, calculand in functie de scara hartii distanta aeriana intre cele doua repere.
- cadranul gradat - are un rol foarte important in orientarea cu harta si dupa azimut sau viza (unghiul dintre o directie oarecare si directia nordului, masurat in directie inversa acelor de ceasornic); cadranul este mobil, putandu-se roti la 360° si are insemante punctele cardinale.
- acul magnetic - este elementul cel mai important al busolei si arata tot timpul directia nord - sud. Jumatatea acului care arata nordul este colorata de regula cu rosu, iar la unele busole varful acestui ac este fosforescent, asigurand in acest fel orientarea si pe timp de noapte.
- liniile nordului - impart cadranul si se rotesc odata cu el, avand indicata directia nordului; se folosesc pentru orientarea hartii si luarea vizei.



UTILIZAREA BUSOLEI SI A HARTII


Sa presupunem ca ne aflam intr-un anumit loc, pe care il gasim reprezentat si pe harta printr-un semn distinct (o stana, un izvor, o constructie izolata, o sa, un varf, o poiana in padure, etc.) si datorita vremii nefavorabile nu mai stim incotro sa o luam, dar stim pe harta unde vrem sa ajungem. Nu gasim poteca, asa ca decidem sa ne orientam dupa harta si busola, sa luam viza si sa ne indreptam spre locul unde dorim sa ajungem.
Iata ce trebuie sa facem:


1. Pozitionam busola pe harta pe directia dintre cele doua repere. Pentru a fi mai simplu, putem folosi rigla de pe marginea placii-suport a busolei, cu care unim cele doua puncte reprezentand reperele care ne intereseaza (locul unde suntem si locul unde dorim sa ajungem).


2. Aducem liniile care indica nordul de pe cadranul busolei intr-o pozitie paralela cu liniile nordului de pe harta (liniile paralele Nord-Sud). Busola se mentine pozitionata pe directia dintre cele doua repere si rotim cadranul gradat al busolei pana cand liniile de pe aceasta devin paralele cu liniile care indica directia nord de pe harta. In acest mod liniile de pe cadran vor indica nordul hartii. (Atentie! Nu vor fi neaparat orientate dupa nordul magnetic. Orientarea dupa nordul magnetic poate fi facuta ulterior sau inainte, dupa cum i se pare mai usor fiecarui utilizator).


3. Se orienteaza busola si harta dupa directia nordului magnetic. Pastrand busola pozitionata pe harta cum am explicat mai sus, rotim harta impreuna cu busola prin pivotarea corpului nostru, pastrandu-le nemiscate una fata de cealalta, pana cand acul magnetic de pe busola care indica nordul (cel de culoare rosie) va ajunge in pozitia nord indicata de liniile de pe cadranul busolei si cele de pe harta, adica va ajunge paralela cu acestea. In acest moment (cand acul magnetic al busolei pe directia nord e paralel cu liniile nordului de pe cadranul busolei si liniile nordului de pe harta, indicand aceeasi directie spre nord) avem directia de mers intre locul unde ne aflam si locul unde dorim sa ajungem, aceasta fiind indicata de marginea busolei care uneste cele doua repere.


Dupa ce am luat viza in directia dorita, pentru mentinerea directiei de mers este necesar sa ne luam un reper aflat in raza noastra vizuala si, bineinteles, aflat pe directia aratata de busola, reper care trebuie sa se distinga de celelalte emente din jur (o stanca impunatoare, un copac deosebit, o constructie, un varf daca distanta de parcurs este mare si vizibilitatea buna etc.). Reperul trebuie sa fie usor de vizualizat in timpul deplasarii si, de preferat, la o distanta cat mai indepartata, astfel incat urmarindu-l sa ne apropiem cat mai mult de locul vizat pe harta. In timpul deplasarii, busola trebuie mentinuta pe directia de mers, directie care e corecta doar daca acul busolei care arata nordul magnetic se mentine paralel cu liniile de pe cadran si harta. Daca citim insa unghiul de pe cadran (azimutul - unghiul format intre nordul magnetic si directia in care dorim sa ne deplasam), putem pastra directia de mers doar cu busola, fara a mai fi nevoie de harta si pe perioada deplasarii, dupa ce am stabilit viza. In momentul in care ajungem in dreptul reperului luat, pe directia de mers indicata in continuare de busola luam un alt reper. Si tot asa pana la destinatie. Reperele ne ajuta sa mergem in linie dreapta fara a avea abateri nord-sud, lucru care cu siguranta s-ar intampla, caci abaterile mai inspre nord sau mai inspre sud fata de directia de mers nu le poate detecta acul busolei si cu cat distanta e mai lunga, aceste abateri pot fi suficient de mari incat sa nu mai gasim ceea ce cautam.

Uneori, directia de mers intre 2 repere pe care o stabilim cu harta si busola nu poate fi urmata datorita terenului. Directia de mers se ia in linie dreapta, iar daca intre noi si locul unde vrem sa ajungem, pe aceasta linie se afla prapastii sau pereti de netrecut, acestea trebuie ocolite. Daca peste prapastia deschisa in fata noastra, pe directia de mers, putem lua un reper mare, vizibil (un varf, o stanca de neconfundat), atunci nu trebuie sa mergem in linie dreapta. Cautam varianta de ocolire in siguranta a obstacolului si, odata ajunsi dincolo, cautam reperul nostru si, din dreptul lui, pe directia de mers aratata de busola luam un alt reper.

E bine sa avem grija ca orice directie am urma, sa avem repere vizuale pe care sa le recunoastem, pentru a ne putea orienta. Daca tot ce stim sunt punctele cardinale indicate de buola, dar nu avem niciun alt reper pe care sa-l recunoastem pe harta (locul unde ne aflam, directia din care venim, un reper in teren aflat la o oarecare departare pe care sa-l regasim si pe harta, etc.), aflarea directie de mers cu ajutorul hartii se va putea face doar estimativ. Pentru ca aceasta directia sa fie precisa, trebuie sa avem cel putin 2 repere: directia Nord aratata de busola si inca un reper cunoscut in teren, pe care sa-l identificam si pe harta. Cu cat reperele cunoscute si identificate pe harta sunt mai multe, cu atat orientarea devine mai simpla.



Nordarea Hartii


Fixam busola pe harta si suprapunem liniile nordului de pe cadranul busolei cu liniile nordului de pe harta, apoi rotim harta si busola pana cand acul magnetic al busolei care indica nordul va deveni paralel cu liniile nordului de pe cadranul busolei si, implicit, cu liniile hartii.
Am observat ca unor persoane le e mai simplu asa: pozitioneaza liniile nordului de pe cadranul busolei in pozitie paralela cu acul magnetic al busolei, astfel incat sa indice nordul si, pastrand busola in aceasta pozitie, rotesc harta pana cand liniile nordului de pe harta devin paralele cu cele de pe cadranul busolei sau, mult mai simplu, indreptand nordul hartii in directia nord indicata de acul magnetic al busolei. Precizia e cu atata mai mare cu cat acul magnetic al busolei e paralel cu liniile nordului de pe harta, de aceea e recomanda nordarea hartii urmarind in intregime tehnica folosita mai sus (daca doriti o directie cat mai exacta, nu orientativa). Ideea e ca harta e nordata atunci cand directia nord indicata pe harta este aceeasi cu directia aratata de acul magnetic al busolei.
In cazul utilizarii in orientare a busolei si a hartii, de asemenea, am observat ca unele persoane prefera ca mai intai sa nordeze harta si apoi sa stabileasca directia de mers in functie de reperele din teren identificate pe harta. Odata ce ati inteles ideea, puteti face cum doriti. Posibilitati sunt mult mai multe.



Identificarea locului in care ne aflam folosind harta si busola


Daca nu avem idee unde ne aflam, pentru e reusi sa descoperim pozitia noastra, trebuie sa recunoastem in teren un reper pe care sa-l regasim simbolizat si pe harta. Nordam harta cu busola si apoi pozitionam harta astfel incat nordul mentionat pe harta sa corespunda cu nordul indicat de buola si, tinand planul hartii in pozitie perpendiculara pe forta gravitationala, directia indicata de harta pentru reperul recunoscut trebuie sa corepunda si in teren. Tinand harta in acesata pozitie, linia imaginara intre locul de unde privim peste harta si reperuldin teren, va trebui sa intersecteze reperul respectiv pe harta. Astfel obtinem directia pe care ne aflam, aceasta fiind reprezentata pe harta intre segmentul din linia imaginara care uneste obiectul din teren si simbolizarea acestuia pe harta, segment aflat intre reperul simbolizat pe harta si marginea hartii. Pentru a afla exact unde suntem pe acest segment de linie imaginara identificat pe harta, avem nevoie de o aproximare a ditantei aeriene reale dintre obiectul recunoscut in teren si locul unde ne aflam. Sa presupunem ca estimam ca acesta ar fi la 1 km departare, iar scara hartii este 1:50000. Inseamna ca noi ne aflam in locul indicat pe harta care ar fi pe segmentul amintit mai sus, la o distanta de 2 cm, aproximativ.
De asemenea, daca recunoastem un reper in teren, luam viza pe acel varf si unghiul azimut. Folosind acest azimut, pozitionam busola pe harta nordata, si respecand unghiul azimut, rigla busolei va desena o linie intre reperul recunoscut de noi si pozitia noatra pe harta. Pt a sti exact care e pozitia, aproximam distanta ca in exemplul anterior, calculam distanta pe harta in functie de scara si vedem unde ar trebui sa fim.
Precizia depinde de capacitatea de aproximare a distantei aeriene intre locul in care ne aflam si reperul luat. Pentru o siguranta mai mare, in locul indicat aproximativ pe harta ca ne-am afla, cautam simboluri pe care le-am putea recunoate in teren in jurul nostru (varf, sa, stanca izolata, curs de apa, poienita in padure, etc).
Foarte util pentru determinarea zonei in care ne aflam este sa cautam in jur si unele repere clare ce pot fi identificate usor pe harta si pe teren, tinand de relieful zonei, altele decat cele mentionate pana acum, cum ar fi: cursurile de rauri/parauri, confluente, culmi, vai, sei/curmaturi prin urmarirea expunerii, directiei si/sau cursului.


Observatie!Nu uitati ca buna functionare a busolei poate fi dereglata de obiectele metalice din jur. Imi amintesc ca odata, in Retezat, busola asezata peste harta care era pusa pe o masa, imi indica cu totul alta directie a nordului decat ma asteptam. Motivul era un cui din scandura mesei, care se afla sub harta, chiar langa busola.De asemenea, acul busolei poate fi dereglat si pe timp de furtuna.



ORIENTAREA CU HARTA FARA BUSOLA


In cazul in care nu avem busola si vrem sa ne orientam pe harta dorind sa gasim locul in care ne aflam, este necesara determinarea unor repere vizibile clar si pe care sa le recunoastem (un varf, o stanca izolata, o cabana, o localitate, o poiana in mijlocul padurii, etc.). In acest caz, sunt necesare minim doua repere recunoscute in teren si simbolizate pe harta. Dupa detectarea pozitiei lor pe harta, se va misca harta astfel incat pozitia reperelor alese din jurul nostru sa corespunda cu pozitia lor de pe harta (reorientata in noua pozitie). De exemplu, daca recunoastem doua varfuri in teren, trecute si pe harta, pozitionam harta astfel incat linia imaginara care in teren uneste cele doua varfuri sa fie paralela cu linia imaginara care le uneste pe harta. Astfel, nordul hartii va indica nordul geografic (am nordat harta) si vom sti punctele cardinale.
Mai departe pozitia noastra o vo stabili prin aproximarea distantei fata de repere, tinand harta conform punctelor cardinale.
Daca recunoastem locul unde ne aflam si un alt reper din teren, un varf de exemplu, pozitionam harta astfel incat varful mentionat pe harta sa fie pe directia varfului vazut in teren, fata de pozitia unde ne aflam. Odata pozitionata harta in functie de teren, se obtin punctele cardinale si daca dorim sa stim in ce directie trebuie sa mergem, e de ajuns sa urmam directia dintre locul unde ne aflam pe harta si locul unde trebuie sa ajungem, directie indicata de harta orientata conform punctelor cardinale.
Continuarea traseului spre un alt punct de pe harta se face urmarindu-se ca pe parcurs harta sa fie reorientata dupa pozitia reperelor din jurul nostru, ca in exemplele anterioare.



ALTE MIJLOACE DE ORIENTARE


Dupa soare

Atunci cand este senin, soarele poate fi un adevarat ghid al turistului. In tara noastra,  la ora pranzului, ora 12, soarele indica intotdeauna Sudul. Cand rasare indica Estul, cand apune indica Vestul.


/Orientare/orientarea_dupa_soare.jpg


Intre rasarit si pranz urmeaza o directie intre Est – Sud-Est – Sud (in functie de ora si anotimp), iar dupa pranz pana la apus indica Sud – Sud-Vest – Vest, in functie de ora si anotimp.


/Orientare/tabel.jpg

Observatie! (de la Zoltan Hascsi - zoly)
Rasaritul soarelui nu indica estul, respectiv apusul nu indica vestul decat exact in zilele echinoctiilor. In schimb ora cand soarele se afla in dreptul estului sau vestului este aceeasi tot timpul anului (cu conditia ca soarele sa fie deasupra orizontului). In zona de mijloc a Romaniei (pe unde ar fi Piatra Craiului) aceste ore aproximative sunt:
Est: 6.30 (7.30)
Sud-Est 9.30 (10.30)
Sud 12.30 (13.30)
Sud-Vest 15.30 (16.30)
Vest: 18.30 (19.30)
FOARTE IMPORTANT: in paranteza este ORA DE VARA! Este importanta precizarea, pentru ca traditional amiaza este la ora 12, insa ora de vara plus mica diferenta de 20-40 de minute intre amiaza traditionala si cea astronomica la longitudinea Romaniei fac ca in miez de vara, la ora 12.00 adica, soarele sa se afle la Sus-Sud-Est, atingand Sudul abia peste circa o ora si jumatate mai tarziu!


Dupa luna:

Luna rasare aproximativ la est si dispare (apune) la vest. In primul patrar, la ora 18 luna se afla aproximativ spre sud, iar la ora 24 spre vest.
Atunci cand avem "luna plina", la ora 18 aceata se gaseste spre est, la ora 24 spre nord, iar la ora 6 spre vest.
In ultimul patrar, la ora 24 luna se afla spre est, iar la ora 6 spre sud.
Mai trebuie tinut seama si de faptul ca atunci cand luna are "forma de secera" si are colturile orientate spre stanga noastra - stand cu fata spre ea - atunci partea convexa ne indica vestul.
Cand colturile lunii sunt indreptate spre dreapta noastra, atunci partea convexa indica estul.


/Orientare/orientare_dupa_luna.jpg


Dupa steaua polara

In timpul noptii se poate afla pozitia punctelor cardinale luandu-se in considerare faptul ca daca ne indreptam cu fata spre Steaua Polara aceasta ne va indica intodeauna Nordul. Steaua Polara se gaseste in constelatia "Carul Mic". Aceasta constelatie se identifica mai greu pe bolta stelara, de aceea, pentru descoperirea sa, se porneste de la constelatia "Carul Mare", folosind urmatoare ametoda: cu o linie imaginara unim cele doua stele aflate in spate - cele care formeaza osia in spate a carului (ultimele doua "roti"), apoi, luand in calcul de aproximativ cinci ori distanta dintre aceste doua stele, prelungim linia imaginara dintre cele doua stele (pe directia dinspre partea cu "oistea" carului mare) si vom descoperi steaua polara in varful "oistei" contelatiei "Carului mic". Steaua Polara indica Nordul.



Pe baza observatiilor asupra unor obiecte sau fenomene din natura
- Pe partea de nord, copacii au coaja neregulata, crapata, umeda si uneori acoperita cu muschi.


- Inelele anuale de crestere observate la trunchiurile de copaci taiati sunt mai indepartate unele de altele in partea dinspre sud a trunchiului.

- La copacii izolati sau la cei de la marginea padurilor, ramurile si frunzele sunt mai dese inspre sud si mai rare inspre nord (situatie specifica emisferei nordice).
- Muschii acopera stancile si pietrele mari pe partea de nord a lor.
- In partea de nord a poienilor din padure, iarba este mai deasa decat pe cea de sud.
- Pe scoarta brazilor se afla rasina mai multa inspre sud.
- Furnicile isi construiesc musuroaiele inspre partea de sud a copacilor.
- Zapada se mentine timp mai indelungat in partea de nord muntilor, a cladirilor si a pomilor.
- La bisericile ortodoxe altarele sunt indreptate spre est.
- Crucile din cimitire sunt asezate in partea de vest fata de mormant.



***

Poate ca la o prima citire, pentru cei neobisnuiti cu aceste tehnici, acestea vor parea tare incalcite. Insa, daca luati o harta si o busola si exersati cu ele, urmarind fiecare pas, o sa vedeti cat de usor se face lumina. Sper ca turele de initiere sa nu ramana definitiv retrase de pe site, sa apara noi organizatori abili si cu dorinta de a impartasi si altora din cunostintele lor, iar aceste tehnici si multe alte lucruri folositoare sa fie explicate pe inteles. E mult mai simplu cand iti arata cineva si, la fata locului, te pune sa exersezi.

De asemenea, exista riscul ca in anumite locuri sa nu fi fost foarte explicit; imi asum aceasta posibilitate.


Tabelele explicative din acest articol au fost scanate din cartea "Schi alpin - Orientare - Turism Montan", autori geroge Calinescu si Sorina Cernaianu, Reprografia universitatii din Craiova, 1999




Sâmbătă, 7 ianuarie 2012 - 01:38 
Afisari: 20,610 


Postari similare:





Comentariile membrilor (43)

catalina_curly
catalina_cur..

 
1
Fain scris articolul, pe intelesul tuturor si util!
Felicitari si multumim!


Sâmbătă, 7 ianuarie 2012 - 12:14  

turonian
turonian
Rucsac
 
2
Cred că la I. HARTA, 1. Numeric, în acea paranteză în loc de 1 mm ai vrut să zici 1 cm. În rest, numai bine.


Sâmbătă, 7 ianuarie 2012 - 17:42  

conrad
conrad
(admin)

 
3
Scara hartii este aceeasi, indiferent de unitatea de masura aleasa. De exemplu, la o scara de 1:50000, aceasta inseamna ca o unitate de masura pe harta reprezinta in teren 50000 de astfel de unitati. Aceasta unitate poate fi orice: mm, cm, metru, sau un segment (obiect) liniar indiferent de lungimea lui. In exemplul dat, o unitate de masura aleasa (metru, mm, cm, inch, obiect liniar, etc) pe harta, reprezinta 50000 de astfel de unitati in teren.
In aceste conditii, paranteza pe care am pus-o eu nu avea niciun sens, unitatea de masura a distantei putand fi oricare, important fiind raportul mentionat de scara hartii, dintre numaratorul si numitorul fractiei.
In consecinta, am sters definitiv acea paranteza Carpati.org
Am folosit in exemplele ulterioare, in articol, ca unitate de masura centimetrul, pentru ca e unitatea de masura cea mai des folosita de noi, romanii, si astfel e mai usor de inteles.


Sâmbătă, 7 ianuarie 2012 - 21:36  

turonian
turonian
Rucsac
 
4
Eu înțeleg ce ai vrut să zici, dar nu sunt de acord cu faptul că unitatea de măsură poate fi oricare. Poate în alte țări se folosește inch-ul, dar nu am văzut niciodată o hartă la care unitatea de măsură din fața fracției să fie altceva decât cm. Dacă ar fi mm scara ar fi foarte mare și imposibilă zic eu (1 mm pe hartă să reprezinte 25 m în teren), iar dacă ar fi m, nu cred ca am avea hărți așa de mari.
Oricum, scara asta numerică nu e extraordinar de practică. Asta ne învăța și la școală. Scara grafică e sfântă, poți să copiezi harta, să o mărești sau să o micșorezi, scara grafică rămâne (evident că cea numerică nu).
Numai bine.


Sâmbătă, 7 ianuarie 2012 - 22:50  

zoly
zoly
Busola
 
5
O mica precizare.
Rasaritul Soarelui nu indica estul, respectiv apusul nu indica vestul decat exact in zilele echinoctiilor. In schimb ora cand soarele se afla in dreptul estului sau vestului este aceeasi tot timpul anului (cu conditia ca soarele sa fie deasupra orizontului). In zona de mijloc a Romaniei (pe unde ar fi Piatra Craiului) aceste ore aproximative sunt:
Est: 6.30 (7.30)
Sud-Est 9.30 (10.30)
Sud 12.30 (13.30)
Sud-Vest 15.30 (16.30)
Vest: 18.30 (19.30)
FOARTE IMPORTANT: in paranteza este ORA DE VARA! Este importanta precizarea, pentru ca traditional amiaza este la ora 12, insa ora de vara plus mica diferenta de 20-40 de minute intre amiaza traditionala si cea astronomica la longitudinea Romaniei fac ca in miez de vara, la ora 12.00 adica, soarele sa se afle la Sus-Sud-Est, atingand Sudul abia peste circa o ora si jumatate mai tarziu!

Diferentele intre aceste ore sunt mici de la regiune la regiune (de la munte la munte, intre noi fiind vorba Carpati.org ), de ordinul minutelor. Astfel, in estul tarii, pe litoral, soarele trece prin dreptul acestor puncte cardinale cu circa un sfert de ora mai devreme, iar in vestul extrem cu aproape un sfert de ora mai tarziu.


Duminică, 8 ianuarie 2012 - 00:15  

conrad
conrad
(admin)

 
6
Stiam ca exista astfel de diferente, dar nu le stiam detaliat si am preferat sa nu scriu despre ele. Multumesc pentru interventie si pentru ca m-ai lamurit si pe mine.
Cu acordul tau, as introduce completarile tale si in textul articolului, cu mentionarea celui care mi le-a adus la cunostinta Carpati.org


Duminică, 8 ianuarie 2012 - 00:20  

zoly
zoly
Busola
 
7
Claudiu, le poti insera in text cum crezi de cuviinta. Carpati.org

Legat de soare, o metoda de orientare pe harta in lipsa busolei: pe vreme insorita, se poate folosi cadranul rotund al ceasului (un ceas mecanic e perfect, dar si-un ecran de mobil care poate afisa ceasul in format analogic cu un cerc si liniute orare e bun).
Stiind corespondenta dintre pozitiile soarelui si punctele cardinale, se pozitioneaza orizontal ceasul in asa fel incat sa indice ora 12 in directia in care ar fi soarele la Sud. Atunci ora 6 va indica nordul, ora 3 - vestul, iar ora 9 estul. Harta, aflata sub ceas, se roteste apoi in asa fel incat nordul hartii sa fie pe directia orei 6 de pe cadranul ceasului, sudul hartii pe directia orei 12 samd. Orientarea decurge apoi conform articolului tau, ca si cand in locul ceasului ar fi chiar busola.

De exemplu daca ora este 14.00 si stim ca soarele s-ar afla la sud in dreptul orei 12.30, orientam ceasul astfel ca soarele sa fie pe o directie aproximativa cu axa ce trece prin dreptul orei 13.30. Dupa pozitionarea cadranului ceasului, ora 12 va indica sudul.

Un singura mare inconvenient al metodei: trebuie sa fie soare! Carpati.org


Duminică, 8 ianuarie 2012 - 01:24  

zoly
zoly
Busola
 
8
@turonian, claudiu are dreptate!
Scara este o marime numerica, adimensionala, un raport intre doua marimi avand aceeasi unitate de masura.
Majoritatea hartilor au scari atipice, (de exemplu 1:120000, sau 1:17800000), unde reperul de comparatie are o lungime ciudata. De exemplu pe o harta cu scara 1:120000 liniuta sau dreptunghiul in dreptul caruia scrie un km are lungimea 8.333 mm, sau 0.8333 cm (mai precis 8 + 1/3 mm). Asadar, conform scarii, 120000 chestii (precum cea desenata pe harta) puse cap la cap pe teren se intind fix pe un kilometru.

Scara ne da libertatea de a folosi ce unitate de masura ne convine. Harta cu scara 1:120000 ne sugereaza ca 1 cm pe harta e echivalent cu 1.2 km pe teren, dar nicaieri pe harta nu se specifica asta. 2.5 centimetri pe harta vor fi 3 km pe teren. Cine vrea poate sa echivaleze 1mm pe harta cu 120 de metri pe teren, este la fel de corect si mai ales PRACTIC. Sau patru repere precum cel mentionat mai sus, puse cap la cap pe harta sa fie echivalate cu 3 km.

Unitatea de masura care apare pe segmentul de dreapta dat ca reper este metrul, kilometrul sau mila. Se specifica astfel cat de lung este in teren acel segment, sau reper. Cum majoritatea hartilor au scari ce nu sunt puteri ale lui 10, reperele de pe segmentul de dreapta sunt la distante atipice (de exemplu la o distanta de 8.333 milimetri unul de altul) pentru a marca 1km, 2km samd.

Pe unele harti nici macar metrii sau kilometrii nu sunt marcati din unu in unu. Ci un segment (de o lungime ciudata, nicidecum 1 cm) poate fi (conform scarii) marcat 5 km, sau 100 m sau cum o fi.

Ceea ce il intereseaza pe utilizatorul hartii este sa estimeze repede cati kilometri sau metri sunt de la A la B. Segmentul este util daca are reperele din unu in unu, sau din 10 in 10, sau din 50 in 50. Dintr-o privire isi da seama cate segmente sunt necesare de la A la B si gata estimarea. Nu are nevoie de vreun reper universal de un centimetru. Daca masoara in centimetri, cu rigla, distanta de la A la B, trebuie apoi sa faca o inmultire cu numitorul scarii si sa taie niste zerouri pentru a afla in metri sau kilometri distanta reala, ceea ce presupune ceva bataie de cap fata de estimarea vizuala.

Da, exista si harti desenate la o scara convenabila care face posibila echivalarea unui centimetru cu un multiplu elegant de metri sau kilometri. Acolo intr-adevar reperele sunt pozitionate din centimetru in centimetru, iar calculul distantei de la A la B este simplu. Se masoara in cm distanta de la A la B, apoi se inmulteste cu numarul din dreptul unui reper.


Duminică, 8 ianuarie 2012 - 02:58  

florinbalan
florinbalan
Rucsac
 
9
Eu nu pricep de unde apare discutia asta. Un "orice" pe harta inseamna atatea "oriceuri" in realitate cat dupa alea 2 puncte. Conventonal la noi is cm, ca asa-s facute riglele (care exista pe orice busola de orientare), iar la ei is incii, ca asa le place lor, sa transforme in picioare si mile. Dar daca vrei pot fi si telefoane mobile, si scobitori, si orice vrei tu. Practic in orientare e sa folosesti rigla sau un obiect caruia ii stii dimensiunea, ca sa fac conversia corect (si rapid). In orice sens ai face-o; de pe harta in teren sau de pe teren pe harta. Nu stiu pe cati intereseaza cate telefoane mobile sau scobitori au parcurs, de obicei vrem sa aflam kilometri ca sa vedem cam cat ne ia si cum ne vor fi picioarele cand ajungem dincolo. Se gasesc si niste instrumente de masurat lungimea pe harti, destul de practice daca vrei sa afli niste timpi de parcurgere, dar doar pe hartile la scari foarte mari.

Unele harti nu au scara grafica desenata, moment in care copierea lor trebuie realizata cu atentie sa nu-si schimbe dimensiunile, sau mazgalita dinainte o liniuta cu gradatii. La fel se poate face si cu pozele gen Google Earth.

Cat priveste metodele de aflare a punctelor cardinale dupa alte repere decat acul magnetic sau GPS, toate dau erori mai mari sau mai mici. Cele dupa astre (ziua si noaptea) putand fi foarte exacte doar daca ai si un tabel de corectie in funtie de data si pozitia geografica aproximativa. Eu prefer sa car o busola, chiar si una mica (de ceas). Ca doar stiu ca plec la plimbare. Daca patesc ca Bear Grylls si pic din cer inarmat doar cu curaj, consider ca cea mai corecta metoda este cea cu umbra batului ziua si cea cu stelele noaptea. Daca nu-i senin...o iau la vale si ma duc acasa fara sa aflu nordul. Carpati.org


Duminică, 8 ianuarie 2012 - 09:52  

leovit
leovit
Busola
 
10
Frumos articol....comentarii de asemenea. Legat de soare: acesta rasare astfel: intre 29 dec. si 9 ian. la ora 8 fara 6 min; apoi, pana pe 8 iun. rasare cu 2 min mai devreme in fiecare zi in acest interval . Intre 8 iun si 23 iun rasare in fiecare zi la 4 si 29 min ; iar intre 23 iun si 29 dec rasare cu 2 min mai tarziu in fiecare zi in acest interval.
Apusul soarelui . Soarele apune cel mai devreme intre 9 si 15 dec. la ora 17 fara 26 min. Dupa 16 dec. el apune din ce in ce mai tarziu pana la 21 iun ( cu cate 2 min in fiecare zi). De la 21 iun la 2 iul soarele apune cel mai tarziu la 20 si 6 min . Dupa 3 iul. apune mai devreme cu 2 min zilnic pana la 9 dec. .... La multi ani tuturor !... Ture frumoase in continuare! Carpati.org Carpati.org


Duminică, 8 ianuarie 2012 - 12:52  

mihai.telemark
mihai.telema..
Rucsac
 
11
"Interesant" cum un articol generalist fara pretentii deosebite se transforma în tribuna enciclopedica înnecata în detalii fara (mare) interes pe teren. Am aflat si de existenta unor harti atipice (dar majoritare ???). Poate o fi asa, zic si eu... Pentru doritorii de învatatura, altii decât cei care le stiu pe toate, o trimitere utila :
http://www.nrcan.gc.ca/earth-sciences/geography-boundary/mapping/
topographic-mapping/10863


Duminică, 8 ianuarie 2012 - 13:22  

turonian
turonian
Rucsac
 
12
zoly: eu nu consider că există scări tipice sau atipice. Și eu pot avea o hartă cu scara 1:25.000 pe care o micșorez la xerox și automat scara grafică nu mai are un segment de 1 cm, ci se întâmplă cum ai dat tu exemplele alea, iar cea numerică nu mai este valabilă.
Scara unei hărți reprezintă nu numai un raport care ne arată de câte ori a fost micșorat elementul reprezentat, ci în același timp reprezintă (alături de legendă) și mijlocul prin care noi citim harta. Scara dă libertatea fiecăruia de a folosi ce unitate de măsură dorește. Accept asta, dar când deja te afli în postura de a-i instrui pe alții… nu mai e tot aia. Pentru că în lumea asta există niște chestiuni unanim acceptate, adică convenții. Nu eu am făcut convențiile astea, alții mai pricepuți.
Tocmai din acest motiv centimetrul e unitatea optimă de măsură. De ce? Dacă tu ai o scară de 1:25.000, aia înseamnă că 1 cm pe hartă este egal cu 25.000 cm pe teren, adică cu 250 m sau 0,250 km. Cum naiba să citim scara în milimetri (1 mm pe hartă este egal cu 25.000 mm în teren?!) sau în metri (1 m pe hartă este egal cu 25.000 m în teren?!). Nu de nepricepuți s-a ales acel cm în mod convențional. Pe un cm de hartă distingi câteva elemente. O stână, un mic lac, o clădire, o curbă de nivel, o stâncă, un râu. Deci un cm a fost ales convențional pentru că este concludent la citirea hărții. Dacă tu citești scara în mm, raportul e același, dar ce vezi tu pe 1 mm? Ce distingi? La ce te ajută? În mod similar, cum să citim scara în m?! 1 m pe hartă este egal cu 25.000 m în teren?! Deci eu trebuie să am harta de minim 1 m ca să pot citi în m?! Am eu nevoie să o citesc în m?
E stupid. Asta e ca și cum am realiza o hartă hipsometrică sau o hartă a densității populației și nu am respecta creșterea intensității hașurilor odată cu fenomenul reprezentat ori ca și cum am caracteriza un teritoriu și am vorbi mai întâi de relief și apoi de geologie. Hai prieteni să nu cădem în ridicol, hai să mai renunțăm la gândirea asta atât de tehnică și să avem o viziune mai geografică, dacă tot suntem pe carpati.org.
Unul căruia i se explică scara hărții, trebuie să i se spună esențialul: ce reprezintă scara, că în mod convențional unitatea de măsură este cm și cum să-și calculeze distanțele dacă harta nu are scară grafică. Atât. Restul sunt detalii. Harta este sfântă și are o mare importanță în teren. Ca să te folosești de ea trebuie să o înțelegi.
O zi faină.


Duminică, 8 ianuarie 2012 - 14:54  

grizzly_bear
grizzly_bear..
Caraba
 
13
Salutare tuturor! Instructiv articolul si de folos, felicit pe aceasta cale pe autor . Privitor la subiectul ridicat la fileu despre scala metrica recomand citirea textului la urmatoarea adresa : ro.wikipedia.org tastand in campul de cautare " Harta ". Toate cele bune.


Duminică, 8 ianuarie 2012 - 17:39  

zoly
zoly
Busola
 
14
@turonian, si tu ai dreptate! Carpati.org
Toti trei intelegem acelasi lucru, dar fiecare a pus accentul pe un alt detaliu.
Concluzia care inchide o controversa doar aparenta este ca teoretic scara permite aprecierea distantelor reale folosind orice etalon (cm, inch, segment, deget, pix, mobil), dar practic centimetrul este etalonul cel mai convenabil.

@leovit, ora cand rasare, respectiv apune soarele depinde de latitudine si longitudine!
De exemplu, daca pe 29 dec la tine soarele rasare la ora la ora 8 fara 6 min, in aceeasi zi in Maramures el rasare abia la 8 si 6 min, pe litoral la 8 fara 20 min, in Timisoara la 8 si 16 min.

@florinbala, foarte corecta atentionarea celor care scaneaza sau printeaza harti. Scara se modifica prin marirea sau micsorarea imaginii.

@mihai.tele, majoritatea comentariilor tale sunt atipice. Propozitia este corecta gramatical din toate punctele de vedere. La fel ca si cea folosita de mine, pe care ai parafrazat-o gresit.


Luni, 9 ianuarie 2012 - 00:32  

ratza
ratza
Busola
 
15
Ar mai fi de menționat și faptul că nordul magnetic nu corespunde cu nordul geografic, adică declinația. Se poate afla de aici:
http://magnetic-declination.com/

Este destul de importantă, pentru că o abatere de 4 grade de la obiectivul propus vă deviază cu 70m la fiecare kilometru.


Luni, 9 ianuarie 2012 - 08:31  

florinbalan
florinbalan
Rucsac
 
16
Busolele mai "serioase" iau in calcul acest aspect si au o scara de corectie (cea din interiorul cadranului in cazul asta):

http://www.craimont.ro/busole_silva_busola_7nl_360.html


Luni, 9 ianuarie 2012 - 09:35  

mihai.telemark
mihai.telema..
Rucsac
 
17
Seriozitate fără ghilimele: http://silva.se/products/outdoor/expedition-s


Luni, 9 ianuarie 2012 - 09:52  

cornlel999
cornlel999
Caraba
 
18
in emisfera sudica, soarele la amiaza arata nordul Carpati.org


Luni, 9 ianuarie 2012 - 10:08  

radmar
radmar
(admin)

 
19
Am si eu unele observatii care nu au fost atinse pana acum, dar si unele despre care s-a discutat:

1. "O curba de nivel cu contur inchis, care nu contine in interiorul sau nici o alta curba de nivel, reprezinta inaltimea cea mai mare, adica un varf". Aceasta fraza ar trebui corectata de urgenta pentru ca poate induce in eroare. O curba de nivel cu contur inchis, care nu contine in interior nici o alta curba reprezinta un nivel cvasi-stationar, mai concret un platou sau o depresiune/caldare.

2. Pentru stabilirea locului in care ne aflam, foarte utile sunt observarea unor repere clare (ce pot fi identificate usor pe harta si pe teren, tinand de relieful zonei), ce nu au fost amintite in articol, cum ar fi: cursurile de rauri/parauri, confluente, culmi, vai, sei/curmaturi prin urmarirea expunerii, directiei si/sau cursului.

3. Scara hartii reprezinta un raport ce nu are unitate de masura si nu implica apoi exprimarea distantelor de pe harta/teren in nici o unitate de lungime preferentiala. Pe aceeasi harta cineva poate sa lucreze foarte bine in mm, cm, metri, inch, mile yarzi. Noi, romanii, vom prefera metri (cu submultiplii mm, cm etc si multipli km), iar un americam, pe aceeasi harta, va alege sa lucreze in inch (cu multipli si submultipli respectivi).
A spune de exemplu ca 10cm pe harta reprezinta 250m in teren este exact acelasi lucru cu a spune ca 100mm reprezinta 1/4 km in teren.
zoly a punctat foarte clar ce am spus si eu mai sus.


Luni, 9 ianuarie 2012 - 11:08  

midan
midan
Rucsac
 
20
Tetrapiloctomie curata discutia asta.

Cand gasiti harti "ca la carte" pentru pentru Romania sa-mi ziceti si mie.


Luni, 9 ianuarie 2012 - 11:42  

radmar
radmar
(admin)

 
21
@midan: exista!
Am eu mai multe harti de orientare "ca la carte" si mi-au trecut prin mana si harti militare... "ca la armata". Asadar, exista ceea ce tie ti se pare utopic, dar trebuie sa sti unde sa cauti.


Luni, 9 ianuarie 2012 - 11:49  

midan
midan
Rucsac
 
22
Rectific, harti turistice cu informatiile necesare unui turist. Altfel ma duc la DTM sau ANCPI.


Luni, 9 ianuarie 2012 - 12:11  

florinbalan
florinbalan
Rucsac
 
23
Nici nu cred ca vor exista astfel de harti. Cele turistice sunt orientative, nu de orientare. Marea majoritate a turistilor nu au nevoie nici de curbele de nivel, nici de punctele cardinale, ci doar de unele toponimice, pozitionarea aproximativa a punctelor de interes si altitudinea varfurilor de pe traseul marcat pe care vor circula. Eventual niste timpi.

Hartile la scari mari sunt si mai incomode, si mult mai scumpe, si contin detalii utile unui numar restrans de turisti, acestia avand acces la harti detaliate pe alte cai. Din pacate nici pe hartile militare nici pe planurile topo nu apar potecile turistice decat daca sunt drumuri sau drumuri forestiere. Dar nu este o problema prea mare, avand acces la net, creion si rabdare.


Luni, 9 ianuarie 2012 - 13:06  

midan
midan
Rucsac
 
24
Adica de ce n-am avea niste harti ca astea ?
http://loisirs.ign.fr/11/cartes/randonnee-france.htm

Am dat-o pe delaturi, cred ca discutia asta s-a mai purtat pe forum ...


Luni, 9 ianuarie 2012 - 13:19  

mihai.telemark
mihai.telema..
Rucsac
 
25
"Adica de ce n-am avea niste harti ca astea ?" Din lipsa de interes si de viziuni pe termen lung, ca în ( mult prea ) multe alte domenii alte vieții de zi cu zi...


Luni, 9 ianuarie 2012 - 13:41  

turonian
turonian
Rucsac
 
26
radmar: la punctul 1, o curbă de nivel cu contur închis cuprinde înălțimea cea mai mare, dar care nu este neapărat un vârf (la propriu vorbind);
midan: păi la noi arareori se realizează câte o hartă a orașului; la Reșița până acum câțiva ani încă se mai găsea planul orașului realizat pe la începutul anilor "90; când a mai apărut și cuvântul ăsta: tetrapiloctomie. De abia l-am găsit pe net să văd ce înseamnă.


Marți, 10 ianuarie 2012 - 17:08  

radmar
radmar
(admin)

 
27
turonian: fals, la cum s-a exprimat conrad poate fi si o curba de nivel pentru un minim partial, rezultand caldari sau depresiuni.

Pentru detalii te rog sa consulti http://www.prahova-orientare.ro/SEMNE%20NIVELMENT/SEMNE%20NIVELME
NT%20PAGE.html

Acolo sunt explicate foarte multe despre orientare sportiva.


Marți, 10 ianuarie 2012 - 17:34  

turonian
turonian
Rucsac
 
28
Am citit. E vorba acolo de mai multe microforme de relief, majoritatea sub echidistanța de 5 m.
Eu vroiam să zic că dacă pe o hartă topo 1:25.000 ai reprezentat un deal de 457 m altit. (să zicem), iar echidistanța curbelor de nivel este de 5 m, rezultă că ultima curbă (cea care se închide) va fi cea de 455 m. Următoarea ar fi cea de 460 m, dar înălțimea maximă e 457 m. Deci curba de de 455 m va fi închisă, iar în conturul ei se va regăsi înălțimea maximă a dealului. De cele mai multe ori aceasta e trecută ca vârf.
Asta am vrut să zic.


Marți, 10 ianuarie 2012 - 18:05  

radmar
radmar
(admin)

 
29
Nu conteaza ca sunt microforme sau macroforme, ca este echidistanta la 5m sau 50m, pentru ca "o curba inchisa in interiorul careia nu se mai afla alta curba" nu implica nici o dimensiune anume. Faptul ca in general descrierea este mai frecvent intalnita pentru platouri decat pentru depresiuni este alta discutie.

Am inteles de la inceput ce a vrut sa zica autorul si si tu. Eu doar am completat si partea si pentru directia de coborare, nu doar urcare. Gandeste-te la cum ar arata pe harta pentru malul lacului http://www.carpati.org/poze_fotografii/parang/lacul_mija/66597/

Reprezentarea va fi un contur inchis, fara sa aiba in interior alte curbe de nivel, dar asta nu inseamna ca va fi un varf sau platou, ci va fi o caldare, depresiune... Ca sa ajungi la lac, ultima directie va fi in in coborare, de aceea pentru evaluare corecta a formei reprezentata de conturul inchis trebuie sa analizam si curbele invecinate pentru a vedea daca se coboara (depresiune, caldare) sau se urca (platou, varf).

La fel si pentru http://www.carpati.org/poze_fotografii/metaliferi/taul_cornei/794
22/
sau

http://www.carpati.org/poze_fotografii/metaliferi/taul_mare/79425
/

Eu nu am negat ce a spus conrad, ci doar am completat pentru a nu se creea confuzii.

Consider ca am argumentat mai mult decat suficient completarea.


Marți, 10 ianuarie 2012 - 18:36  

turonian
turonian
Rucsac
 
30
Corect radmar. Ai dreptate.


Marți, 10 ianuarie 2012 - 19:58  

pauless
pauless

 
31
Mie mi se pare bun si util articolul si comentariul referitor la utilizarea ceasului clasic impreuna cu harta. Mai e un instrument care poate fi util, desi este un pic mai spre gadget: ceasul cu altimetru. Nu trebuie sa fie cine stie ce nava spatiala care costa cat o expeditie in Peru. Si e suficient sa aiba doar o persoana din grup. E util mai ales in cazurile (cum e Romana) unde nu sunt placute de marcare pe toate varfurile, ci numai pe cele considerate importante. Pe harta iti apare varful si altitudinea, dar la fata locului ai 2 varfuri relativ apropiate care ar putea fi cel de pe harta. Cu un altimetru bine calibrat te poti localiza mai bine pe harta. Vara trecuta in Parang, pe o ceata nebuna, chiar ne-a folosit. Pe senin ai vederea de ansamblu a crestei si e greu sa te incurci, dar cand nu vezi la peste 20 metri in fata ochilor se cam schimba lucrurile.

Nu vreau sa deviez discutia, dar chiar asa, de ce e atat de greu sa se puna placute pe toate varfurile? In Parang exista unul singur: Parangul Mare. Si arata de parca ar fi fost pus acolo pe vremea partizanilor anti-comunisti.


Miercuri, 11 ianuarie 2012 - 16:51  

radmar
radmar
(admin)

 
32
@pauless: este greu ceea ce doresti tu, pentru ca placutele alea nu se vor pune singure; mai rau este ca ii indeamna pe unii sa astepte sa vina altii sa le rezolve nemultumirile.


Joi, 12 ianuarie 2012 - 09:54  

florinbalan
florinbalan
Rucsac
 
33
Asta cu pe ce varf ma aflu imi aduce aminte de 2 polonezi in Rodnei:
El ma intreaba: Unde suntem?
Ii zic cel mai apropiat varf.
El: Nu, ce munte?
Eu: ...Rodnei?!?
si el se intoarce satisfacut catre ea: Ti-am zis eu!!


Joi, 12 ianuarie 2012 - 10:09  

pauless
pauless

 
34
@radmar: E pe lista intre propunerile mele dupa ce intru in ACM si ma bag voluntar. Dar am o banuiala ca statul roman ar trebui sa se ocupe de asta (romsilva sau poate chiar min. turismului). Dar nu-i nimic, eu sunt dispus sa car o bara de metal in spate, pe langa impozitele pe care le platesc.
@florinbalan: Carpati.org razi tu razi harap-alb dar eu tot imi iau un altimetru Carpati.org


Joi, 12 ianuarie 2012 - 10:16  

conrad
conrad
(admin)

 
35
Multumesc celor care au adus informatii utile in completarea acestui articol.
Am introdus in textul articolului, cu font italic, lucrurile din comentarii pe care le-am considerat utile in completarea sau corectarea articolului.

@ radmar: observatia ta a fost de mare ajutor, ca eu am omis acest aspect, al liniilor cu contur inchis care pot reprezenta si fundul unor caldari glaciare, nu doar altitudinea cea mai mare. Inca odata multumiri pt. obervatie.
Referitor la punctul 2 din primul tau comentariu, despre orientarea in functie de cursul raurilor scrisesem la sfarsitul punctului despre curbele de nivel, dar am amintit acum aceste aspecte (mai pe scurt) si la "identificarea locului in care ne aflam".

@ zoly: din explicatiile tale, destul de utile, am ales sa postez in textul articolului doar mentiunile referitoare la corectiile orare pentru stabilirea punctelor cardinale, in functie de soare. Restul informatiilor (cea cu ceasul folosit ca busola), raman in cadrul comentariilor ca informatie. Motivul l-a mentionat si florinbalan, anume ca metodele de orientare in afara de acul magnetic dau erori mai mari au mai mici. Asa ca las acest articol sa puna accentul pe luarea in drumetie a unei busole, pe langa harta si sa nu se bazeze turistul doar pe ceasuri si/sau astre. Ca daca e nor sau ceata...

mihai.telemark a observat foarte bine: acest articol este generalist si nu are pretentii deosebite. A fost scris in special pentru cei care nu stiu cum se foloseste busola si harta, iar nu pentru intarirea cunotintelor "profesionistilor", geografilor de meserie sau topografilor Carpati.org.
Sper ca acest articol sa fie util "cititorului tinta".
Intr-un articol recent al lui mihai.telemark au si aparut mesaje de genul "n-ai scris despre aia... nici despre aia...". Pai n-a scris pt ca nu despre aia vroia sa scrie! Si oricat ar scrie, tot ar ramane ceva nementionat si bineinteles repede observat de cineva.

Cu siguranta in acest articol nu veti gasi "tot ce trebuie sa stiti" pentru a va putea orienta oricand, oricum, chiar si pe mare si fara nicio eroare.
Articolul se adreseaza turistului pe munte care are dupa el o harta si o busola si ii explica in ce mod trebuie foloite acestea. Un fel de ABC al orientarii pe munte.

Daca textul mai are scapari ca cea observata de radmar, mentionati-le si voi face corectarea necesara.


Joi, 12 ianuarie 2012 - 12:38  

ramobv
ramobv

 
36
Foarte bun articolul ... asa cum e el este un punct de pornire. Cei care doresc sa afle mai multe pot studia subiectul mai intens.


Miercuri, 18 ianuarie 2012 - 14:06  

annastan
annastan
Busola
 
37
Bun articolul. Bune si comentariile.


Joi, 26 ianuarie 2012 - 10:50  

iojibox
iojibox

 
38
Articol frumos si foarte util, cat si comentariile, unele usor amuzante privind "contrazicerile" legat de notiunea de scara, e adevarat ca editorii de harti nu au in vedere ca nu toti turistii sunt ingineri, ar trebui pe un segment dat in legenda sa fie trecuta distanta absoluta astfel incat sa le fie usor tuturor sa citeasca rapid o distanta...in speranta ca, adunarile cel putin, se pot face si mental Carpati.org


Miercuri, 27 iunie 2012 - 13:19  

xcata
xcata

 
39
Felicitari conrad pentru stradania de a scrie articolul si pentru seriozitatea cu care ai abordat comentariile. Jos palaria si in fata celor care au comentat pentru cunostintele si experienta lor. Abia am inceput sa ma instruiesc in orientarea montana si articolul ma ajuta foarte mult. Pentru cei interesati, va recomand o carte pe care am cumparat-o de curand si care de asemenea ma ajuta: "Ultimate navigation manual" de Lyle Brotherton. Contine exemple practice, ilustratii simple si clare, este scrisa de o persoana cu experienta vasta in micronavigatia in orice zona, instructor pentru trupe speciale si echipe de cautare si salvare din lumea intreaga. Multumesc.


Vineri, 1 februarie 2013 - 13:12  

ioana8
ioana8

 
40
Multumim de informatii! In curand o sa le pun si in practica. Revin cu intrebari din teren


Miercuri, 27 februarie 2013 - 00:52  

bogdan_poenaru
bogdan_poena..

 
41
@ratza: DA! Ai dreptate, e f. importanta declinatzia magnetica, si trebuie mentionat si faptul ca este in continua schimbare valoarea ei, in functie de migratzia perpetua a nordului magnetic. Imi amintesc cu placere de orele de topografie unde pentru a orienta harta corect in teren catre nord cu ajutorul busolei trebuia mai intai sa vedem data tipariri hartzii, apoi sa inmultim numarul de ani de la data tiparirii hartzii cu declinatzia magnetica anuala la nivelul Romaniei. Se calcula declinatzia, respectiv migratzia nordului magnetic intre data tiparirii hartzii si data curenta, si abia apoi se orienta harta in teren, cu corectzia necesara. Util atunci cand vrei sa ai o eroare de maxim catziva metri la muuultzi kilometri, mai putin util atunci cand vrei sa stii doar ca "cam incolo e directzia" Carpati.org


Joi, 11 aprilie 2013 - 23:25  

florinbalan
florinbalan
Rucsac
 
42
http://magnetic-declination.com/
In Romania e bine de stiut ca declinatia este ~ +5 grade. Deloc neglijabila daca e vorba de ceva precizie.


Vineri, 12 aprilie 2013 - 08:41  

dcazaceanu
dcazaceanu

 
43
Foarte fain scris - usor de inteles de catre oricine. Cand mai ai ture cu orientare inclusa, m-as bucura sa particip si eu cu acordul tau desigur. Busola am (de harta fac rost) dar n-am prea avut ocazia s-o si folosesc.


Joi, 19 decembrie 2013 - 16:01  


 




Trebuie sa te autentifici pentru a putea adauga un comentariu

 
0,1051 secunde

The lyrics that count | GetaMap.org | Maps from all over the world | ro | fr | es | de | Calculator distante | Getamovie.org | Searchromania.net
ViewWeather.com - A new way to view the weather | nl.ViewWeather.com | sv.ViewWeather.com | Patentsmania.com | Getacd.es | Design
Regulament carpati.org
© copyright (2004 - 2014) www.carpati.org