Skin Classic Skin White Skin Black & Whilte Skin Default Adauga la Favorite (In contul carpati.org)
Cautare:

Doneaza

Calendar

Martie 2019
LMMJVSD
123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031

Aprilie 2019
LMMJVSD
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
2930

Online

Vremea
Varful Piciorul Porcului
Muntii Padurea Craiului

Reduceri

Voluntar in Carpati - 2016

Homepage

Lista de discutii

NORME SI RECOMANDARI PENTRU EXECUTAREA MARCAJELOR TURISTICE

Indicatii generale. Potecile turistice sunt cai de acces destinate si amenajate pentru asigurarea circulatiei drumetiilor in conditii de maxima securitate ; au ca scop asigurarea accesului lesnicios la cabane si punerea in valoare a peisajului natural, a unor obiective de interes turistic deosebit.

-Poteca marcata trebuie sa faca legatura necesara intre doua obiective turistice sau intre doua cai de acces.

-Poteca trebuie sa fie accesibila atat vara cat si iarna, sa evite versantii sau crestele expuse la viscole sau la curenti puternici de aer.

-Trebuie sa evite zonele favorabile producerii avalanselor de zapada sau caderilor masive de pietre.

-Sa nu necesite construirea a prea multor amenajari (podete,balustrade,trepre etc).

-Sa nu traverseze zone intinse de grohotisuri sau mlastini.

-Pe un traseu urcator cu doua variante, va fii marcata poteca superioara.

-Se evita marcarea drumurilor publice, a soselelor forestiere, astfel decat din table indicatoare la capetele acestora. In cazul cand o poteca de picior se interfereaza cu un drum public, va fii marcata poteca.

- Se realizeaza racordari ale marcajelor la reteaua de drumuri publice si forestiere, mai ales in cazul cand aceste artere au afectat continuitatea marcajului.

Sistemele de marcare au fost adoptate in tara noastra din anul 1945, dupa sistemul international si sunt urmatoarele :

a) marcaje in grup, avand initial un parcurs comun : semnele se ramifica, apoi, succesiv pe diferite trasee ;

b) marcaje centifugale, cu semne ce se despart chiar de la pornire ;

c) marcaje in circuit : au acelasi punct de plecare si sosire ;

d) marcaje cu ax comun : cele care au traseu principal- magistrala (in general, traseu de creasta), din care se ramifica sau catre se dirijeaza , mai multe trasee secundare.

Semnele de marcaj adoptate, deasemenea, dupa sistemul international, sunt urmatoarele semne geometrice :

a) banda verticala, pe fond alb ;

b) crucea cu brate egale, pe fond alb ;

c) triunghiul echilateral, pe fond alb ;

d) punctul, incadrat intr-un cerc alb;

Culorile folosite pentru semnele geometrice sunt numai : rosu, galben si albastru pe fond alb.

Pentru marcarea traseelor de creasta se foloseste semnul de marcaj ,,banda verticala’’, de culoare rosie, atunci cand creasta este principala si de culoare albastra sau galbena pentru crestele secundare ; pentru traseele secundare, precum si pentru marcajele in grup, centrifugale sau in circuit se folosesc celalalte ,,semne geometrice’’ ( punctul, triunghiul, crucea ).

Se recomanda folosirea ,, punctului’’ si ,, triunghiului’’ pentru traseele de cale, iar ,, crucea’’ pentru cele de legatura intre alte trasee.

Semnele de marcaj se aplica in ambele sensuri de circulatie, la distante astfel apreciate, incat sa fie usor vizibile, perpendiculare ( frontale ) pe directia de mers si al o inaltime de 1,50 – 2 m fata de sol. Nu se face exces de semne in acele zone, care poteca este bine trasata si nu are ramificatii, dar se trateaza in mod deosebit intrariile in padure (din drumuri, poiene, goluri alpine, vai etc.) prin unul sau mai multe semne usor vizibile.

Pentru protectia arborilor semnele de marcaj se aplica direct pe copaci, prin vopsire, fiind interzisa fixarea in cuie a altor indicatoare. Pe un traseu comun, marcat cu semne diferite, pe un indicator vor fii aplicate toate semnele in grup, unul sub altul ( si nu alternativ, la distanta unul de altul ) ; in zonele de stanca se pot grupa si orizontal. In golul alpin si poienile foarte mari, marcajele se efectueaza pe stalpi confectionati din tevi metalice, vopsiti cu un grund de protectie, apoi cu dungi alternative albe si negre de cate 0,30 m. Acesti stalpi vor fii prevazuti cu gheare pentru fixarea in pamant si cu o paleta pentru semnul de marcaj la capatul opus.

Locurile de incepere a traseelor, in ambele sensuri, precum si intersectiile potecilor macrcate, vor avea amplasate obligatoriu, indicatoare de directii, confectionate din metal, placi fibrolemnoase sau plastic.

Detalii tehnice.

Semnele geometrice de marcaj vor fii astfel dimensionate, incat sa se incadreze intr-un patrulater cu laturile de 16-20 cm ;

- benzile de culoare au o latime minimala de 6 cm, iar cele albe de 5 cm (5+6+5=16) ;

- triunghiul are miezul de culoare cu laturile de 10 cm, iar banda alba de 3 cm (3+10+3=16) ;

-punctul de culoare are diametrul de 10 cm, iar banda alba o latime de 3 cm (3+10+3=16) ;

-crucea are cele doua benzi de culoare perpendiculare de 6 cm


Se recomanda ca stalpii de marcaj sa aibe umatoarele dimensiuni : 2,20-2,40 m inaltime, 0,10-1,12 m grosime ; in sol se ingroapa circa 0,50-0,70 m si se fixeaza cu bolovani peste care se toarna nisip cu ciment.

Paletele cu semnul de marcaj se orienteaza perpendicular pe directia de mers, iar sagetile in directia indicata de text.

Pe sagetiile indicatoare de directii se mentioneaza obligatoriu numai obiectivul cel mai apropiat, timpul mediu de mers si semnul de marcaj.

Pe tabelele indicatoare, care se instaleaza in punctele de convergenta (sau de raspandire) a mai multor trasee marcate, se mentioneaza unul sub altul : semnele de marcaj, directiile de mers si timpul ; se va putea adauga si unele indicatii speciale, ca : drum periculos iarna, caderi de pietre etc. .

Tabele toponimice- Sunt de dimensiunile de 32/45 cm si se vopsesc diferit :

- pentru lacuri si rauri : fond albastru, litere albe ;

-pentru monumente ale naturii : fond galben, litere negre ;

- pntru varfuri : fond rosu, litere albe ;

-alte obiective : fond alb, litere negre.


Indicatoarele :

-de directie sunt de doua feluri :

a) simple : 68 cm lungime/ 28 cm latime ;

b) duble : 78 cm lungime/ 28 cm latime ;

-de trasee, cu dimensiuni variabile (32/45, 40/56, 50/70, 63/87 cm) in functie de cantitatea de informatii, sunt plasate pe verticala sau orizontala, pe un singur picior sau pe doua.

-de documentare privind zona turistica respectiva, care ontin traseele marcate si principalele puncte de interes turistic.


Carari cu soare !




                                              Extras: ASALTUL CARPATILOR

                                                      Marcaje turistice in Carpati

                                                                    1985



Marți, 6 octombrie 2009 - 20:14 
Afisari: 3,832 


Postari similare:





Comentariile membrilor (13)

mihai.telemark
mihai.telema..
Rucsac
 
1
Ce bine stam la teorie. Anacronica, complicata si inutila.


Marți, 6 octombrie 2009 - 23:23  

andrei
andrei
Busola
 
2
In practica, cred ca 90% din traseele pe care le-am batut cu piciorul nu respecta nici pe departe aceste reguli si as putea sa dau un contraexemplu pentru aproape fiecare categorie descrisa. Pur si simplu asa ceva nu se (mai) aplica in Romania.

Ca idee generala, legat si de celelalte articole inscrise, din punctul meu de vedere, aceste "copy-paste"-uri ar trebui macar aduse la zi, de-abia apoi ar putea fi numite, cat de cat, articol.

Sincer, eu cred ca anacronica de care vorbeste - pe buna dreptate - si Mihai nu isi are nici sensul si nici rostul aici. Poate cel mult la culturale si acolo intre ghilimele.

amos_and, te rog sa nu mi-o iei in nume de rau, dar ar fi mai folositor pentru toata lumea daca textele ar fi un pic filtrate si aduse la zi. Altfel, raman doar o sursa istorica de informatii.


Marți, 6 octombrie 2009 - 23:45  

amos_and
amos_and
Coarda
 
3
ok,scuze!


Miercuri, 7 octombrie 2009 - 06:48  

amos_and
amos_and
Coarda
 
4
Intradevar este un extras dintr-o carte,si ar trebui sa se tina macar putin cont de normele respective.Pe cand in muntii nostrii nu prea se vede.Au aparut atatea O.N.G.-uri,care (chipurile marcheaza ei),fac marcaje de mantuiala.Nu este vina lor,vina ce-a mare o poarta salvamontul,care ar trebui sa-si faca datoria.Macar odata pe luna ar trebui sa mearga sa vada in ce stadiu sunt marcajele.Dau si cateva exemple:Muntii Godeanu - marcaj foarte rar si cred ca ultima oara a fost facut acum cativa ani buni.Muntii Valcan la fel.Muntii Parang,de la A.N.E.F.S. pana in Vf.Parangul Mare sunt cativa stalpi de marcaj,de acolo si pana la Vf.Iezeru nu mai este nici unul.De acolo pe timp nefavorabil,mai ales cei care nu au fost niciodata,foarte greu se descurca.Muntii Capatanii la fel.Muntii Latoritei idem,s.m.d.Pentru dezvoltarea turismului trebuie facut ceva.Si cati munti nu or mai fi cu aceleasi probleme.


Miercuri, 7 octombrie 2009 - 07:36  

milo
milo
Caraba
 
5
eu consider binevenit articolul fie el copy-paste, poate in acest fel cei care marcheaza sau remarcheaza isi fac o idee despre cum se reconditioneaza un traseu, sa nu se intample ca n Ciucas cand niste destepti au hotarat ei sa refaca traseul Cabana Ciucas Vf. Ciucas modificant marcajul in banda albastra.
Cat despre salvamont, depinde de oameni, daca stai sa astepti legal sa refaci un traseu, te apuca batranetea cu birocratia, asa ca se aplica tactica aduc bani de acasa si rezolvam problema.
Numa' bine.


Miercuri, 7 octombrie 2009 - 10:46  

mihai.telemark
mihai.telema..
Rucsac
 
6
Sistemul de marcaje românesc îsi dovedeste, de mult, limitele. Ca în multe alte domenii, preferam sa complicam lucrurile, atunci când simplificarea este benefica pentru toti. Pentru cartografie de exemplu. Dar nu, trebuie sa o tinem una si buna.


Miercuri, 7 octombrie 2009 - 10:59  

condor
condor

 
7
scuze, ultima parte a textului se regaseste in legea salvamontului, si dimensiunile sunt corecte...la ziCarpati.org... ce se respecta si ce nu, asta este o alta poveste... cat despre cei care se apuca de capul lor, pot fi trasi la raspundere, de cei in grija carora sunt traseele, respectiv serviciul salvamont.


Miercuri, 7 octombrie 2009 - 23:42  

mihai.telemark
mihai.telema..
Rucsac
 
8
Serviciul public de abia face fata obligatiilor sale, darmite sa mai "traga la raspundere".


Joi, 8 octombrie 2009 - 12:51  

amos_and
amos_and
Coarda
 
9
Au si multe obligatii,nu le mai fac fata!Saracii de ei!


Joi, 8 octombrie 2009 - 18:51  

andy79
andy79
Busola
 
10
Deschisesem si eu un topic pe tema asta unde au fost postate mai multe linku-uri spre legislatia care spune aceleasi lucruri ca in articol, chiar si cu unele completari
http://www.carpati.org/forum/altele-12/alegerea_marcajelor-2226/1
/


Vineri, 9 octombrie 2009 - 12:11  

dragutza0
dragutza0

 
11
Eu personal am marcat 3 ani la rand pe Valea Sebesului in Muntii Fagaras in colaborare cu Salvamont Victoria. Eu facand parte din O.N.C.R . E o zona superba si merita sa mergeti pe acolo.
Nu vreau sa ma laud sau ceva, dar chiar am facut o treaba buna si ma deranjeaza ca se da vina pe Ong-uri ca fac treburi de mantuiala sau ca salvamontii nu verifica zonele marcate. Nu este o munca usoara, e in primul rand voluntariat si am avut proiectul acesta pentru a "deschide noi drumuri in Fagaras"....si totus sper ca pe viitor lumea sa aprecieze munca unor tineri care si-au sacrificat 2 sapt din vacantza sa faca ceva pentru Muntii din Romania. Numa bine.


Vineri, 9 octombrie 2009 - 22:31  

florinbalan
florinbalan
Rucsac
 
12
Acu-nteleg de ce-s asa de scumpi stalpii...ca au un metru grosime.


Luni, 12 octombrie 2009 - 13:54  

andy79
andy79
Busola
 
13
Pai la un metru grosime si la 50 de m unul de altul nu-mi mai trebuie marcaj ca trag telegondola direct pe-acolo Carpati.org


Luni, 12 octombrie 2009 - 16:22  


 




Trebuie sa te autentifici pentru a putea adauga un comentariu

 
0,0596 secunde

GetaMap.org | Maps from all over the world | ro | fr | es | de | Calculator distante
ViewWeather.com - A new way to view the weather | nl.ViewWeather.com | sv.ViewWeather.com
Regulament carpati.org
© copyright (2004 - 2019) www.carpati.org