NORME SI RECOMANDARI PENTRU EXECUTAREA MARCAJELOR TURISTICE
Indicatii
generale. Potecile turistice sunt cai de acces destinate si amenajate
pentru asigurarea circulatiei drumetiilor in conditii de maxima
securitate ; au ca scop asigurarea accesului lesnicios la cabane si
punerea in valoare a peisajului natural, a unor obiective de interes turistic
deosebit.
-Poteca marcata
trebuie sa faca legatura necesara intre doua obiective turistice sau intre doua
cai de acces.
-Poteca trebuie
sa fie accesibila atat vara cat si iarna, sa evite versantii sau crestele
expuse la viscole sau la curenti puternici de aer.
-Trebuie sa evite
zonele favorabile producerii avalanselor de zapada sau caderilor masive de
pietre.
-Sa nu necesite
construirea a prea multor amenajari (podete,balustrade,trepre etc).
-Sa nu traverseze
zone intinse de grohotisuri sau mlastini.
-Pe un traseu
urcator cu doua variante, va fii marcata poteca superioara.
-Se evita marcarea drumurilor publice, a soselelor
forestiere, astfel decat din table indicatoare la capetele acestora. In cazul cand o poteca de picior se
interfereaza cu un drum public, va fii marcata poteca.
- Se realizeaza
racordari ale marcajelor la reteaua de drumuri publice si forestiere, mai ales
in cazul cand aceste artere au afectat continuitatea marcajului.
Sistemele
de marcare au fost adoptate in tara noastra din anul 1945, dupa sistemul
international si sunt urmatoarele :
a) marcaje in
grup, avand initial un parcurs comun : semnele se ramifica, apoi, succesiv
pe diferite trasee ;
b) marcaje
centifugale, cu semne ce se despart chiar de la pornire ;
c) marcaje in
circuit : au acelasi punct de plecare si sosire ;
d) marcaje cu ax
comun : cele care au traseu principal- magistrala (in general, traseu de
creasta), din care se ramifica sau catre se dirijeaza , mai multe trasee
secundare.
Semnele
de marcaj adoptate,
deasemenea, dupa sistemul international, sunt urmatoarele semne
geometrice :
a) banda
verticala, pe fond alb ;
b) crucea cu
brate egale, pe fond alb ;
c) triunghiul echilateral, pe fond alb ;
d) punctul,
incadrat intr-un cerc alb;
Culorile
folosite pentru semnele geometrice sunt numai : rosu, galben si
albastru pe fond alb.
Pentru marcarea
traseelor de creasta se foloseste semnul de marcaj ,,banda verticala’’, de
culoare rosie, atunci cand creasta este principala si de culoare albastra sau
galbena pentru crestele secundare ; pentru traseele secundare, precum si
pentru marcajele in grup, centrifugale sau in circuit se folosesc celalalte
,,semne geometrice’’ ( punctul, triunghiul, crucea ).
Se recomanda
folosirea ,, punctului’’ si ,, triunghiului’’ pentru traseele de cale, iar ,,
crucea’’ pentru cele de legatura intre alte trasee.
Semnele de marcaj
se aplica in ambele sensuri de circulatie, la distante astfel apreciate, incat
sa fie usor vizibile, perpendiculare ( frontale ) pe directia de mers si al o
inaltime de 1,50 – 2 m fata de sol. Nu se face exces de semne in acele zone,
care poteca este bine trasata si nu are ramificatii, dar se trateaza in mod
deosebit intrariile in padure (din drumuri, poiene, goluri alpine, vai etc.)
prin unul sau mai multe semne usor vizibile.
Pentru protectia arborilor semnele de marcaj
se aplica direct pe copaci, prin vopsire, fiind interzisa fixarea in cuie a
altor indicatoare. Pe un traseu comun, marcat cu semne diferite, pe un
indicator vor fii aplicate toate semnele in grup, unul sub altul ( si nu
alternativ, la distanta unul de altul ) ; in zonele de stanca se pot grupa
si orizontal. In golul alpin si poienile foarte mari, marcajele se efectueaza
pe stalpi confectionati din tevi metalice, vopsiti cu un grund de protectie,
apoi cu dungi alternative albe si negre de cate 0,30 m. Acesti stalpi vor fii
prevazuti cu gheare pentru fixarea in pamant si cu o paleta pentru semnul de
marcaj la capatul opus.
Locurile de incepere a traseelor, in ambele
sensuri, precum si intersectiile potecilor macrcate, vor avea amplasate
obligatoriu, indicatoare de directii, confectionate din metal, placi
fibrolemnoase sau plastic.
Detalii
tehnice.
Semnele
geometrice de marcaj vor fii astfel dimensionate, incat sa se incadreze intr-un
patrulater cu laturile de 16-20 cm ;
- benzile de
culoare au o latime minimala de 6 cm, iar cele albe de 5 cm (5+6+5=16) ;
- triunghiul are
miezul de culoare cu laturile de 10 cm, iar banda alba de 3 cm
(3+10+3=16) ;
-punctul de
culoare are diametrul de 10 cm, iar banda alba o latime de 3 cm
(3+10+3=16) ;
-crucea are cele
doua benzi de culoare perpendiculare de 6 cm
Se recomanda ca stalpii de marcaj sa aibe
umatoarele dimensiuni : 2,20-2,40 m inaltime, 0,10-1,12 m grosime ;
in sol se ingroapa circa 0,50-0,70 m si se fixeaza cu bolovani peste care se
toarna nisip cu ciment.
Paletele cu
semnul de marcaj se orienteaza perpendicular pe directia de mers, iar sagetile
in directia indicata de text.
Pe sagetiile
indicatoare de directii se mentioneaza obligatoriu numai obiectivul cel mai
apropiat, timpul mediu de mers si semnul de marcaj.
Pe tabelele
indicatoare, care se instaleaza in punctele de convergenta (sau de raspandire)
a mai multor trasee marcate, se mentioneaza unul sub altul : semnele de marcaj,
directiile de mers si timpul ; se va putea adauga si unele indicatii
speciale, ca : drum periculos iarna, caderi de pietre etc. .
Tabele
toponimice- Sunt de dimensiunile de 32/45 cm si se vopsesc diferit :
- pentru lacuri si rauri : fond albastru,
litere albe ;
-pentru monumente ale naturii : fond
galben, litere negre ;
- pntru varfuri : fond rosu, litere albe ;
-alte obiective : fond alb, litere negre.
Indicatoarele :
-de directie sunt de doua feluri :
a) simple :
68 cm lungime/ 28 cm latime ;
b) duble :
78 cm lungime/ 28 cm latime ;
-de trasee, cu dimensiuni variabile (32/45, 40/56, 50/70,
63/87 cm) in functie de cantitatea de informatii, sunt plasate pe verticala sau
orizontala, pe un singur picior sau pe doua.
-de documentare privind zona turistica respectiva, care ontin
traseele marcate si principalele puncte de interes turistic.
Carari cu soare !
Extras: ASALTUL CARPATILOR
Marcaje turistice in Carpati
1985
Marți, 6 octombrie 2009 - 20:14
Afisari: 1,522
amos_and
Marți, 6 octombrie 2009 - 23:23