Skin Classic Skin White Skin Black & Whilte Skin Default Adauga la Favorite (In contul carpati.org)
Cautare:

Doneaza

Calendar

Octombrie 2014
LMMJVSD
12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031

Noiembrie 2014
LMMJVSD
12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930

Online

Vremea
Varful Carja
Muntii Parang

Voluntar in Carpati

Noua aparitie editoriala

Homepage

Lista de discutii

Muntele și microhidrocentralele

Există în lume un dicton care spune că: „cei care pot, fac; cei care nu pot îi învață pe alții”. E la fel de valabil și în România, unde cînd cineva încearcă să facă ceva apar probleme. Aș zice că că o adaptare mai potrivită în majoritatea cazurilor de la noi ar fi: „cei ce pot, fac; cei ce nu pot, fac petiții”. Indiferent de domeniu, cineva care încearcă să facă ceva se lovește inevitabil de cei care știu mai bine decît el cum trebuie făcut (deși nu fac nimic) și de cei care sînt împotrivă (deși nu aduc argumente și/sau soluții alternative). Ar mai fi și cei care protestează de dragul de a protesta sau pun petiții. Ultimii din urmă ar merita un articol dedicat, însă ieșim din specificul acestui portal. Ca să n-o mai lunges inutil, subiectul articolului este reprezentat de hulitele și controversatele microhidrocentralele amplasate pe afluenții montani.


Nu am încotro, trebuie să explic puțin modurile în care se poate obține energie electrică în moduri facile și fezabile. La nivel industrial, toată energia electrică este produsă de turbine. Palele acestora sînt acționate de diferiți agenți: abur (termocentrale și centrale nucleare), apă (hidrocentrale) sau aer (centrale eoliene). Ultimele încă nu produc chiar industrial, dr încet-încet își găsesc locul. În oricare din cazuri mediul este afectat într-un fel sau altul, cele mai prietenoase fiind hidrocentralele și centralele eoliene, la polul opus fiind termocentralele și centralele nucleare. Fiind inginer electromecanic, îmi e simplu să expun punctele tari și slabe ale diverselor moduri de obținere a energiei electrice, dar mă voi axa strict pe hidrocentrale. Ca atare, voi încerca să expun într-o variantă ușor de înțeles pentru toată lumea cum funcționează acestea.


Hidrocentralele au avantajul că folosesc un rezervor de energie reprezentat de lacul de acumulare, rezervă care le permite funcționarea în parametri normali pentru o anumită durată, chiar dacă debitul de alimentare scade sub cel necesar funcționării. Pentru cei care nu (mai) știu fizică, puterea dezvoltată de o turbină e produsul dintre presiune, debit și randament. Debitul reprezintă cantitatea de apă care curge într-o anumită durată de timp. Presiunea, la rîndul ei, e generată de diferența de înălțime, 10m de coloană de apă generînd aproximativ o atmosferă. Există deci două categorii de hidrocentrale:

- debit mare și presiune mic (de exemplu Porțile de Fier, debitul Dunării fiind semnificativ);

- debit mic și presiune mare (de exemplu Ciungetu, diferența de nivel fiind de circa 809m).



De aceea hidrocentralele de debit mare se pun pe cursurile inferioare ale rîurilor unde diferența de înălțime este mică dar debitul este semnificativ și relativ constant, necesitînd bazine relativ mici de acumulare. Invers, cele de debit mic se pun pe cursurile superioare, unde diferențele mari de altitudine generează presiuni mult mai mari (la Ciungetu sînt peste 70 de atmosfere), însă debitul este variabil în limite foarte mari. Urmarea este necesitatea unui bazin cu suprafață mai mare, care să permită acumularea apei și pentru perioadele de secetă, deoarece tot din acestea se face și alimentarea cu apă potabilă a localităților din aval. Pentru amenajarea lacului de acumulare aferent se fac studii topografice pentru a realiza construcția barajului de captare cu minim de costuri și maximum de beneficii. Un alt avantaj major al hidrocentralelor este faptul că acestea permit reglarea debitului de apă pe cursul inferior și în cazul majorării debitului pînă la cote de avarie, mai ales dacă există și alte baraje în aval. Un bun exemplu în acest sens este Oltul, rîu pe care se află peste treizeci de baraje, acestea reducînd simțitor efectul inundațiilor în zonele de lîngă rîu.


Dezavantajul major al hidrocentralelor este faptul că modifică semnificativ mediul în zona în care se construiește lacul de acumulare. În special lacurile de altitudine prezintă acest neajuns, suprafața acoperită fiind mai mare și datorită (sau din cauza) reliefului. Un alt neajuns ar fi costul ridicat de amenajare, însă acesta este amorsat în timp, durata de funcționare fiind de ordinul zecilor de ani. Aceste neajunsuri sînt totuși compensate prin faptul că energia electrică produsă este nepoluantă, iar lacurile folosesc și pentru alte scopuri: irigat, apă potabilă, agrement, siguranță în caz de inundații etc.


După o introducere relativ lungă, dar necesară, ajungem și la situația creată de microhidrocentrale. Faptul că unii oameni doresc să beneficieze de o sursă de energie ieftină și ecologică pare să-i deranjează pe alții care fie nu s-au gîndit și s-au trezit plini de invidie, fie nu înțeleg modul în care se construiește un lac de acumulare. Pe durata lucrărilor la un baraj cursul rîului e deviat în majoritatea cazurilor pentru a putea inteveni în albie. După ce cursul e deviat, albia este decolmatată, lățită, adîncită etc, astfel încît să se obțină un volum util de apă care să poată oferi rezerva de energie dorită. În momentul în care lucrările iau sfîrșit, cursul se restabilește, iar barajul începe să se umple. Barajele au prevăzute și breșe pentru supraplin. Rolul acestora este de a evacua apa în surplus care se acumulează atunci cînd debitul afluentului crește brusc din cauza unor precipitații abundente. Fără aceste breșe barajul ar ceda, urmările variind între neplăcut și tragedie. Hidrocentralele nu funcționează în mod continuu, ci se pornesc sau se opresc în funcție de cererea de energie și de încărcarea rețelei. Ceea ce nu toată lumea știe este că chiar și cînd nu generează electricitate, debitul în aval este păstrat între anumite limite. De ce? Fie că vrem sau nu, apa tot trebuie să curgă.


Apa oricum nu dispare instantaneu, iar populația de păstrăv migrează. Altfel, în lacul Vidraru ar însemna să nu mai existe nici picior de pește (dacă-mi e permis să mă exprim așa). Marea majoritate a faunei și florei locale sînt afectate temporar. Spun temporar pentru natura găsește mereu moduri surprinzătoare de a se reface, astfel că afirmații de gen „faună distrusă definitiv”, „modificări ireversibile ale mediului” și altele de acest gen sînt pur și simplu răutăcioase. Mediul e afectat de orice acțiune a omului, fie că vă place sau nu. Modificări ireversibile sînt și în cazul unei alunecări de teren, mai pune cineva stîncile respective la loc?


Ca să mai fac o paranteză, acțiuni de genul „Ora pămîntului” au efecte extrem de nedorite atît asupra rețelei, cît și a celorlalți consumatori racordați la rețea. Încercați să acceptați faptul că rețeaua de energie electrică nu poate face față schimbărilor bruște de sarcină. Oprirea a cîteva milioane de becuri simultan poate avea efect o creștere bruscă de tensiune care are șanse mari să vă prăjească aparatele pe care le mai aveți lăsate în priză, iar vina nu este a furnizorului de energie. La fel, la repornirea electricității, vîrful de consum este imens și poate pune în colaps sistemul energetic națonal. Știu că sună bombastic și prăpăstios, dar asta este cruda realitate.


Concluziile nu le voi trage eu, ci le veți trage fiecare dintre voi. Fiecare are un cap pe umeri, vă invit să-l folosiți. Am mai zis-o de multe ori: trăim într-o lume plină de informații, dar discernămîntul începe să lipsească.



Miercuri, 24 august 2011 - 16:03 
Afisari: 4,992 


Postari similare:





Comentariile membrilor (67)

cipicernat
cipicernat
(admin)

 
1
Eu vad un pic altfel problema. In vederea protejarii speciilor de peste de pe rauri, barajele ar trebui sa fie prevazute, in mod normal, cu pasaje special proiectate pentru migratia acestora (probabil ca si aceste microhidrocentrale sunt prevazute cu astfel de pasaje).

Totusi, si nimeni si nimic nu ma poate impiedica sa vad - si nu este vorba de invidie aici - ca in Romania se construieste mult si haotic, afectand iremediabil aspectul initial.

PS: Astept cu nerabdare investitorul care va transforma canionul 7 Scari intr-un minilac de acumulare. Se preteaza excelent la asa ceva. Carpati.org


Miercuri, 24 august 2011 - 16:52  

xemax
xemax

 
2
Pe de alta parte nu mai sunte in plina epoca victoriana cand toata natura trebuia inblanzita si subjugata. Practic pe raurile astea: Capra, Buda, Otic pentru inceput pe partea sudica, sunt planuri si pentru partea nordica urmand mai apoi Apusenii, in loc de rauri de munte vom avea niste conducte cu un diametru de ~ 1m in albia raului si niste umezituri pe langa ele atat! Ce putere o sa aibe microhidrocentralele alea ca sa contrabalanseze agresiunea asta asupra naturii? Oare chiar merita? Cine beneficiaza de pe urma acestor investitii? Care pana la urma urmei sunt bani platit de noi toti.

Daca mai avem vreo bogatie naturala in tara asta pa atunci asta este insasi natura pe care vad ca o haituim si o siluim incontinuu. Sunt deja lucrari facute, si aici ma refer la marile baraje, nu trebuie sa le daramam, insa trebuie sa avem grija ca pe viitor sa ne limitam impactul asupra naturii iar pe cele care sunt deja facute sa le folosim eficient.


Miercuri, 24 august 2011 - 17:10  

stoic
stoic
Cort
 
3
Fiind de formație tehnică am înțeles articolul;este logic cu expunere clară!Ca iubitor de natură accept greu afectarea(chiar temporară) a florei și faunei fie că aceasta(afectarea) este urmare acțiunii omului sau naturală.
Ne-a fost dor de un Jurnal de tură scris de dumneavoastră(vorbesc și în numele soției);acum î-l avem și vă mulțumim!


Miercuri, 24 august 2011 - 17:11  

enderb
enderb

 
4
De microhidrocentralele astea o sa beneficieze niste privati. Punct. De natura beneficiam toti. Dupa constructie o sa beneficiem doar de betoane. Dar inca suntem in plin avant tehnic si in plina epoca de dezvoltare multilaterala (daca va trezeste vreun sentiment sintagma asta). Ne doare la bascheti in ea de natura, "progres" sa fie.
Dupa cum spuneam, pana acum un an paraul Buda era declarat protejat de Romsilva. Acum o sa se aleaga praful.
Nu avem fasii de beton sub forma de autostrazi in tara la ses si deal - in schimb o sa avem fasii de beton si kilometri de tevi in creierii muntilor.


Miercuri, 24 august 2011 - 17:44  

leovit
leovit
Busola
 
5
Interesant articolul..eu fiind operator la CET 2 Craiova..Am intrat in tunelul pe unde trece conducta ce alimenteaza Ciungetul ,aproape de pens Luminita(Fratosteanu)are diametru 5 m ,vine de la lac Vidra,unde se acumuleaza captarile de la Balindru,Petrimanu,Galbenu.Interesant si bazinul de echilibru ....tot acolo.A...inca ceva...pt cine nu stia...inainte de a se construi lac acumulare de la Vidraru circula pe acolo un trenulet...linia lui fiind cam pe la jumatatea lacului de acum.


Miercuri, 24 august 2011 - 20:45  

enderb
enderb

 
6
Trenul mergea pana la Cantonul Cumpana - acolo era capatul caii ferate destinate exploatarilor forestiere.


Miercuri, 24 august 2011 - 21:21  

boghi13
boghi13

 
7
Foarte fain articolul, dar din pacate pentru noi nu se prea aplica. Rolul microhidrocentralelor nu este sa produca energie, in Romania ele au rolul de a genera sume mari de bani prin politica de subventionare cu certificate verzi.
Practic oricine construieste o microhidrocentrala primeste din partea statului un nr de certificate verzi (certificat de productie ecologica daca vreti) iar mari producatori, nu pot vinde pe piata daca nu fac dovada cumparari unui nr suficient de astfel de certificate.
Parerea mea este ca nimeni nu are vre-un interes sa electrifice cine stie ce satuc uitat sau cabana ci sa vanda certificatele verzi a caror piata este asigurata de reglementarile statului.
Evident aceasta politica e menita sa sprijine dezvoltarea de surse alternative de energie neopluante acolo unde constructia unei linii electrice ar fi prea costisitoare. De asemenea se incadreaza in eforturile Romaniei de a indeplini directiva europeana ce prevede ca pana in anul (imi scapa cifra exacta dar se paote verifica pe google) XX% din prodcutie va fi din surse considerate regenerabile. Atentie marile hidrocentrale desi sunt perfect ecologice si regenerabile nu se iau in calcul.
acestea fiind zise cine are bani face microhidrocentrale, sunt pentru cel putin 10 ani o investitie extrem de sigura. Daca ar disparea aceasta practica paguboasa a certificatelor verzi ar disparea si febra microhidrocentralelor si a centralelor eoliene.


Miercuri, 24 august 2011 - 21:42  

marushka
marushka

 
8
Esti curajos sa abordezi subiectul. Se gasesc destui habarnisti care vaneaza stiri de genul asta si se inflameaza in fata tastaturii ca ia uite ce distrug unii, ce polueaza si ce pagube aduc mediului pe care ei il iubesc. Unul mai ‘dibaci’ spunea ca se face destula energie la Vidraru pt a mai fi nevoie de micro pe Capra, fara sa stie ce e sistemul national.
Nu poti combate un subiect la care nu te pricepi!

@leovit pt centrala de la Ciunget s-a facut la vremea respectiva cea mai mare amenajare hidrografica din Europa, pe vremea cand nu se nascusera ‘gardienii mediului’ care acum admira de pe creasta sau de la nivelul apei lacul Vidra.


Miercuri, 24 august 2011 - 23:22  

xemax
xemax

 
9
@ marushka: ceva legat de subiect sau te simti doar atacat tu fiind cunoscator al sistemului national?
Nu trebe sa fi hidorenergetician sa realizezi ca captarea apei de pe fiecare vale produce un grav dezechilibru biodiversitati, este intr-adevar necesar sa facem asta?

Altfel sa stii ca se umfla pipota'n mine la chestile astea cu "cea mai mare"! Carpati.org


Miercuri, 24 august 2011 - 23:42  

marushka
marushka

 
10
Raspuns la prima intrebare - NU! la adoua tot NU!
‘cea mai mare’ - Ciungetu e inca si la ora asta cea mai importanta prin timpul rapid de interventie.


Miercuri, 24 august 2011 - 23:59  

ratza
ratza
Busola
 
11
@cipicernat -> am specificat invidia pentru că de cele mai multe ori văd oameni care mor de ciudă cînd altcineva își face ceva, încearcă s-o ducă mai bine. Singurul lucru care îi deranjează e "de ce își face?" Toate astea în timp ce ei stau și dau din gură. Asta nu înseamnă că de fiecare dată e vorba de invidie. Oricum e un sentiment prostesc care nu aduce nimic bun. În rest, de acord cu tine, sper să te înșeli asupra ultimului punct.

@xemax -> nu ai înțeles. Conductele sînt puse doar temporar, pînă se amenajează lacul. Fără lac centrala e la mila debitului, plus că respecivele conducte se vor colmata rapid într-un rîu de munte. Investițiile sînt private, deci nu are nimeni treabă cu banii tăi. Cînd vine vorba de furt, statul urăște competiția.

@boghi13 -> energia electrică e subapreciată la noi în țară. Gîndește-te că fiind independent energetic ai lumină, căldură și gătit gratis (mă rog, aproape), ceea ce face economii serioase la buget, mai ales pentru o cabană, de exemplu. Mi-e totuși extrem de greu să cred că hidrocentralele existente nu sînt considerate ca fiind ecologice.

@marushka -> nu e vorba de curaj, îmi place să fac oamenii să înțeleagă. Cînd cineva are lacune mari în cunoștinte, datul cu părerea e periculos, șansele să pice de prost sînt ridicate. Mi s-a întîmplat și mie, dar m-am învățat minte și dacă nu stăpînesc suficient de bine un subiect, mă abțin. Cunosc persoane care nu au habar de legile elementare ale fizicii, nu știu matemeatică, dar care încearcă să descopere teoria unificării. Dacă le explici de ce nu merge, ești tu prost și nu înțelegi că ei sînt mai deștepți. La ăștia chiar nu ai nicio șansă să le schimbi părerile.

Ciungetu este într-adevăr importantă pentru sistemul energetic național, atît prin puterea instalată de 510MW, cît și prin timpul foarte mic de punere în funcțiune, cum spunea marushka. Acest timp de doar 4-5 minute.

Alt lucru care mă deranjează sînt extremele. Viața nu e doar alb-negru, iar orice soluție, absolut ORICE soluție e de fapt un compromis. Important e să alegi în cunoștință de cauză. Toate problemele acestui popor sînt cauzate de lipsa de educație și de bun simț. Cînd le vom rezolva, vom putea fi și noi mulțumiți. Deși sînt tînăr, nu voi prinde eu vremea aia...

În articol am expus obiectiv caracteristicile, fără să-mi spun și părerea: da, sînt de acord cu microhidrocentralele, cu condiția să fie făcute corect pentru a avea un impact minim asupra mediului.


Joi, 25 august 2011 - 07:58  

mugurel64
mugurel64
Coarda
 
12
Incercati sa ganditi si pe termen lung, orice hidrocentrala are impact asupra mediuliu mult mai mic decat multe alte feluri in care se produce energia electrica. Certificatele verzi se dau tocmai pentru a incuraja acest impact cat mai mic asupra mediului.

De energie electrica banuiesc ca au nevoie toti cei care au comentat si vor comenta. Prefera centralele nucleare? Cele pe gaz? Cele pe carbune?
Vantul si soarele nu acopera necesarul de energie electrica nici macar intr-o tara destul de slab industrializata ca Romania. Consumul este mai putin de 60% decat inainte de 1990 si cu toate ca au fost ultimii ani foarte buni din punct de vedere hidroenegetic, doar 35% din energia electrica a fost produsa in hidrocentrale. Asa ca e greu daca nu am avea si sursele cele mai poluante.

Si nu orice baraj se face din beton. Impactul asupra ochiului eu zic ca e mult mai mic decat fumul care iese pe cosurile unei centrale pa carbune.

Daca se contruieste conform proiectelor si autorizatiilor si cei care trebuie sa urmareasca isi fac datoria, e foarte mic compromisul de care amintea mai sus ratza.


Joi, 25 august 2011 - 08:56  

claudiu_plescan
claudiu_ples..
Busola
 
13
marushka, e drept ca microhidrocentralele produc energie "verde" si asta la un cost redus pe MW. Uneori mai produc si drumuri asfaltate, la Pascoaia, un exemplu pur intamplator Carpati.org.
mugurel, peste "impactul asupra ochiului" as putea trece dar ce ma fac cu impactul asupra plamanului Carpati.org


Joi, 25 august 2011 - 09:05  

dan_marza
dan_marza

 
14
@ratza: Foarte bun articolul! Foarte bun, pentru ca explica in mare de ce sunt necesare aceste amenajari hidroelectrice si pentru ca a iscat o discutie prin intermediul careia dusmanii de circumstanta a acestor lucrari isi pot expune argumentele lor subtiri.

Exista in tara asta o categorie de oameni care nu au disparut odata cu comunismul: secretarii de partid. Acestia, desi habar n-au de anumite lucruri, pozeaza in mari cunoscatori si vin cu argumente de doi lei in favoarea parerii lor. Ce nu stiu ei, sau nu vor sa auda, in cazul in speta este ca in Elvetia:

„Piața de hidroenergie este în valoare de aproximativ 2 miliarde franci elvetieni (baza = livrare din centralei electrice de la 5 centi pe kilowatt oră), și este, prin urmare, un segment important al industriei energetice a Elveției.”

Domnilor, vi se pare cumva ca Elvetia sufera de dezastre ecologice provocate de amenajarile hidro? Stiti dumneavoastra ca toate minunatele trenulete cu cremaliera care te duc pana in inima muntelui sunt alimentate cu energie electrica hidro? Credeti ca ei nu au pastravi in apele lor?

Dar Romania nu e Elvetia. Aici locuiesc niste oameni care au in cap doar „sa moara capra vecinului”, „dar mie ce-mi iese daca...” , si exemplele pot continua. In atitudinea multor romani, in loc sa intalnim intoleranta la nedereptate, intalnim intoleranta la schimbare si progres.

Democratia se exercita in cunostinta de cauza. Dar ce ne facem cand, o masa de oameni are pretentia ca le stie pe toate dar confunda voltul cu wattul?

Cred ca intoleranta la progres si schimbare nu am inventat-o noi. Noi i-am dat doar noi valente... Mircea Ordean, intr-un articol al sau sublinia faptul ca nici crucea de pe Caraiman nu a fost primita cu aplauze, iar turnul Eiffel era cat pe-aci sa nu poata fi construit, considerat fiind de unii, nu putini, o constructie monstruoasa. La noi, oricine are o tastatura in fata si legatura la net, poate sa-si dea cu parerea, chiar daca e total pe dinafara...

Uitandu-ma inapoi in istorie, nu pot sa nu constat cu neplacere ca, majoritatea marilor constructii care au imbunatatit viata oamenilor au fost facute in timpul dictaturilor. Si nu a fost meritul dictatorilor ca le-au construit cu sudoarea si jertfele populatiei, ci a fost rezultatul faptului ca parerea vulgului nu conta.

Cred ca lucrurile se vor linisti. Cainii latra, caravana trece... Se vor construi microhidrocentrale, mediul se va reface mai usor decat defrisarile masive la care am asistat (si la care reactia nu a fost pe masura dezastrului), iar contestatarii din fata monitoarelor se vor bucura de oazele de liniste ale lacurilor de acumulare si de energia gratuita data de turbine...

Sa auzim numai de bine!


Joi, 25 august 2011 - 09:36  

marushka
marushka

 
15
alea sunt zvonuri.
un contraexemplu deloc intamplator e Trundin unde de sambata ai asfalt Carpati.org
multumit?


Joi, 25 august 2011 - 09:40  

xemax
xemax

 
16
Baieti astia primesc certificate verzi din partea statului, unde intamplator contribui si eu, nu stapanesc teoria Unificari, dar pot sa-mi dau seama ca sunt bani publici in joc pentru a servi unor particulari care mai construiesc si pe domeniul public.

Ma indoiesc ca conductele de captare sunt temporare, oricum betonul ala de la cabana Capra nu-l mai scoate nici dracu de acolo...

Uite un material aici: http://www.youtube.com/watch?v=z5_GoCO0x60


Joi, 25 august 2011 - 09:46  

enderb
enderb

 
17
Xemax eu zic sa iti vezi de treaba ca nu ai cu cine. Unora le plac betoanele si tevile. Sunt semnele civilizatiei si dezvoltarii.


Joi, 25 august 2011 - 10:35  

ratza
ratza
Busola
 
18
@xemax -> românul nu e român dacă nu exagerează. Îmi pare rău că trebuie să zic asta, dar cel care a realizat filmul e îngust la minte și incapabil să privească în viitor. Asta ca să nu mai zic de faptul că nu are habar de cum se construiește un baraj.

Referitor la dom' profesor Ovidiu Mihuț... Cît de imbecil trebuie să fii să zici că specia indigenă de păstrăv a dispărut cu desăvîrșire, apoi să prinzi unul?

Altă inepție din film: investorii își vor recupera banii investiți și vor face profit. Pe bune?! Nu mă așteptam. Păi ăsta e scopul unei investiții: cheltuiești bani ca să faci profit.

În fine, nu mai zic mai multe, că deja m-am enervat.

@enderb, nu mai bine îți cauți o peșteră în munți? Că văd că nu-ți place tehnologia. Să nu faci focul că distrugi pădurea.


Joi, 25 august 2011 - 10:40  

xemax
xemax

 
19
Enderb si io am crescut visand la homo faber si de aia m-am facut inginer. Insa cu timpul am ajuns sa inteleg ca nu e de datoria noastra sa "subjugam" natura si este de datoria noastra s-o protejam si sa incercam sa ne limitam actiunile asupra ei.

Iar ideea ca necesitatile noastre justifica orice este foarte periculoasa pentru ca in ultima instanta practic nu facem decat sa ne taiem craca de sub picioare.

Dar revenind la cazul de fata castigul este infim comparat cu stricaciunile pe care le produce.


Joi, 25 august 2011 - 10:44  

enderb
enderb

 
20
Domnule ratza, daca avem opinii contradictorii nu inseamna ca am ceva personal cu tine sau ca trebuie sa ne comportam ca in epoca de piatra. Nu te-am jignit si as vrea sa ramanem in aria de discutie a articolului pe care l-ai scris. Am rugamintea sa iti pastrezi jignirile si alte apelative sau frustari in afara discutiei. Hai sa fim civilizati nu doar sa emitem pretentii.


Joi, 25 august 2011 - 10:48  

ratza
ratza
Busola
 
21
Nu te-am jignit, ți-am dat un sfat referitor la cum poți fi mai aproape de natură. Ori accepți că tehnologia de care te folosești zilnic afectează mediul, ori renunți la ipocrizie.


Joi, 25 august 2011 - 11:04  

enderb
enderb

 
22
Persisti se pare. Acum ma faci si ipocrit. Ar fi cazul sa iti ceri scuze.
De unde stii ca nu lucrez chiar in domeniul tehnologiei?
Revin cu rugamintea sa nu mai jignesti si sa retii faptul ca opiniile contradictorii nu inseamna o rafuiala personala.


Joi, 25 august 2011 - 11:06  

cipicernat
cipicernat
(admin)

 
23
Domnilor, o sa va invit la o bere pe-amandoi cu ocazia Intalnirii din Vrancea. Carpati.org Berea o aduc eu. Carpati.org (Luati-o, va rog, ca o invitatie amicala la potolirea spiritelor. Carpati.org )


Joi, 25 august 2011 - 11:15  

ratza
ratza
Busola
 
24
enederb, cu tine nu o scot la capăt nicicum. Fie ca tine.

cipicernat, din păcate nu ajung nici anul ăsta, tre' să merg la o nuntă în weekendul ăla. Ciocnim de la distanță.


Joi, 25 august 2011 - 11:30  

enderb
enderb

 
25
Ce e ca mine domnule ? Astept sa iti ceri scuze nu sa imi spui ca e ca mine; n-am avut pretentia sa fie ca mine. Mai mult ca sigur aceste jigniri isi au izvorul in dorinta de a fi ca tine. Eu nu am avut pretentia sa fie ca mine si nu te-am jignit. Dar poate sunt ipocrit, nu ?


Joi, 25 august 2011 - 11:33  

turonian
turonian
Rucsac
 
26
În Munții Aninei, pe Valea Minișului, există lacul de acumulare Gura Golumbului, amenajat înainte de "90. Pentru ca barajul să nu stânjenească migrația ihtiofaunei, s-a montat o scară curbată constituită din bazinașe cu apă pe care peștii ar trebui să urce în salturi până la lac și, mai departe, pe Miniș în sus. Cu toate acestea, din pricina unor probleme de proiectare aceste scărițe nu au funcționat niciodată.
E un exemplu, or mai fi și altele. Eu mă îndoiesc că în România proiectantul unui baraj ține cont de toate aceste aspecte.


Joi, 25 august 2011 - 11:39  

mugurel64
mugurel64
Coarda
 
27
Sunt multi mancatori de carne care cred ca nu se omoara animale pentru asta.
Cei care cred ca energia electrica vine in calculatoarele prin magie sa gaseasca alternative inainte de a huli unul din modurile care afecteaza cel mai putin mediul.
Ratza a dorit sa faca o gluma cu modul de a-i recomanda cuiva o pestera. Nu e vorba de pestera, e vorba de consumul de energie electrica.
Cititi jurnalele lui si o sa vedeti ca asa glumeste inclusiv cu el insusi.
Repet, cei care sunt impotriva hidrocentralelor, mari, medii, mici sau micro sa vine cu solutii alternative viabile. Pectru ca in momentul in care scriu un singur cuvant aici, beneficiaza de cativa miliwati din productia hidrocentralelor. Cam 25% din consum.


Joi, 25 august 2011 - 11:42  

ratza
ratza
Busola
 
28
enderb: un om care spune ceva și face altceva se numește ipocrit. Tu renegi tehnologia, dar te folosești de ea zilnic. Acum e mai clar? Văd că trebuie să-ți explic ca la copiii mici, deci ăsta e ultimul post care-ți e adresat.

turonian: Doar pentru că sînt și exemple de "așa nu" trebuie să le băgăm bețe-n roate tuturor celor care vor să facă ceva? Povestea veche, cu drobul de sare de pe sobă. Eu încep să mă îndoiesc de faptul că românii pot face și altceva decît să discute în van.


Joi, 25 august 2011 - 11:50  

enderb
enderb

 
29
Ratza esti un caracter. Asta nu inseamna ca ai caracter.


Joi, 25 august 2011 - 11:51  

turonian
turonian
Rucsac
 
30
ratza: Eu ți-am dat un exemplu și am exprimat o părere. Oricum, așteptam alt răspuns de la tine. Tonul tău și "nimicul" exprimat în răspuns arată că te-ai molipsit de la enderb. O zi frumoasă.


Joi, 25 august 2011 - 11:55  

ratza
ratza
Busola
 
31
enderb, poate am, poate, nu. Asta e treaba mea. Acceptă. Sau nu. Mi-e egal.

turonian: ultima frază chiar nu-ți era adresată, ci o concluzie tristă. Probleme de proiectare apar în absolut orice proiect, în orice domeniu, oricît de bibilit ar fi. Spun asta din proprie experiență. Însă nu voi renunța niciodată să proiectez pentru că am greșit. Dimpotrivă, este o experiență care mă ajută pe viitor. Poate că da, în România un proiectant nu ține cont de toate aspectele. Poate că nici nu le cunoaște pe toate, de multe ori apărînd probleme pe parcursul lucrărilor, adică cînd proiectul e realizat deja. Poate că, uneori, nu-l interesează sau le consideră mai puțin importante. Nu toți sînt așa. Nu toată lumea gîndește la fel, se vede foarte clar și aici.


Joi, 25 august 2011 - 12:07  

turonian
turonian
Rucsac
 
32
Tocmai la asta mă refeream. La dezinteres și la nepăsare.


Joi, 25 august 2011 - 12:10  

ratza
ratza
Busola
 
33
Înțeleg perfect, dar putem schimba asta. Chiar dacă mentalitățile se schimbă greu, trebuie pornit de undeva. Orice călătorie începe cu un pas. Chiar dacă e făcut uneori cu un brînci Carpati.org


Joi, 25 august 2011 - 12:21  

marushka
marushka

 
34
enderb ai o arma mai greu de folosit decat tastatura dar care da rezultate: boicotul.
Cand mergi la Negoiu folosesti frontala sau aprinzi becul stiind de unde vine energia?
La ce esti dispus sa renunti in lupta pt salvarea mediului?


Joi, 25 august 2011 - 12:40  

enderb
enderb

 
35
In mod sigur nu la caracter si bun simt. Nu am zis ca sunt eu cel mai mare ecologist. Dar am pretentii ca interlocutorii si mai ales oamenii de munte sa fie civilizati.


Joi, 25 august 2011 - 12:44  

mvc
mvc
Caraba
 
36
@ ratza Aprecieri pt material !
@ marushka Sunt cu totul de acord cu ce ziceti.
@ Dan Marza exact la Elvetia ma gandeam si eu vazand cum ORICE curgere de apa era folosita pt producerea curentului electric.


Joi, 25 august 2011 - 15:23  

csuporj
csuporj
Coarda
 
37
Daca in Elvetia e interzis sa te apropii de apa paraului/raului, ca pot sa dea brusc debit mai mare sus la baraj, vreti sa fie si aici la fel ? Sa fie interzis sa mergi in cheile raurilor, sau sa fie secate ? Nu e mai fain cu apa mare.

Filmuletul postat de xemax spune esentialul: se distrug/seaca 20 km de rau pentru a produce 5% din cat produce un rau alterat pe 20 km in vremea comunismului. Mi se pare o distrugere peisagistica mult prea mare.


Joi, 25 august 2011 - 17:48  

ratza
ratza
Busola
 
38
Poți trage apa peste filmul ăla, ca să spun așa. Mă întreb de ce nu le-au luat un interviu și constructorilor. Nu mai ieșea atît de fatalist, de aia.


Joi, 25 august 2011 - 19:23  

boghi13
boghi13

 
39
Ok deci facem microhidrocentrale care produc un fleac de cativa kWh (in 90% din cazuri nu putem vorbi de MWh..din pacate). Investitile in aceste microhidrocentrale sunt uriase, deci daca ar vinde energia pe piata probabil ca ar concura in mod direct cu termocentralele. Ca atare statul le subventioneaza prin aceste certificte verzi (adica le asigura piata) din bani nostri ai tuturor (pt ca e clar ca pretul acestor certificate nu il va plati compania care le cumpara ci il vom plati in pretul energiei produse de acea companie).
In toata aceasta schema microhidrocentrala este un mic motoras de facut bani pt cei suficient de destepti (si cu fondurile necesare) sa le construiasca.
Aceasta este starea de lucruri PAGUBOASA ce ar trebui combatuta. Deoarece detinatorul unei microhidrocentrale nu va investi bani primiti gratis ca subventie pentru a dezvolta tehnologia, pentru a aduce imbunatatiri, el va inregistra toata subventia ca profit. Nici nu poate face altfel din moment ce el este o firma de apartament (doua 3 calculatoare 2-3 maisni si o multime de relatii) care subcontracteaza lucrarea de amenajare a albiei si cumpara de-a gata turbina si toate subansamblurile sale.
Microhidrocentralele sunt complet si perfect inutile pentru sistemul energetic national
Daca aceste microhidrocentrale ar fi construite pentru a alimenta o cabna sau o statie de telecabina/telescaun poate ca ele ar fi o idee buna. dar investitia necesara e prea mare si un cabanier nu si-ar putea permite asa ceva.

Pe viitor nu ar trebui sa fie subventionate de stat asemenea intreprinderi aventuriere ci mai degraba intreprinderi cu potential (diverse tipuri de centrale solare, diverse tipuri de reactoare nucleare mai eficiente si mai curate)
Fie ca vrem fie ca nu vrem Romania si-a cam amenajat potentialul hidroenergetic, iar cel eolian este slab. Degeaba ne agatam de ele, microhidrocentralele si parcurile eoliene sunt carpeli care zgarie ochiul si modifica inutil natura.

PS evident exceptand situatiile speciale cand servesc unui scop clar si precis.. alimentat cabana X sau partia de ski Y.


Joi, 25 august 2011 - 20:25  

ratza
ratza
Busola
 
40
boghi13, ai expus o situație cu argumente clare. Oare de ce restul nu poate face la fel? Perfect de acord, dacă acestea sînt create pentru a livra energie în rețea sînt complet inutile.


Joi, 25 august 2011 - 21:25  

cipicernat
cipicernat
(admin)

 
41
Daca tot s-au mai calmat spiritele si am gasit doua minute...

"Potrivit memoriului de prezentare, cele patru hidrocentrale de mică putere au fost concepute să funcționeze ca un tot unitar, respectiv apa de la centrala din amonte se uzinează la cea din aval, constituind un ansamblu hidroenergetic. [...]

Acest proiect urmează să fie demarat efectiv la începutul anului următor, iar după finalizarea lucrărilor cele două ansambluri hidroenergetice vor fi conectate la rețeaua națională de transport a energiei electrice"

Am gasit asta aici: http://www.jurnalul.ro/special/anchete/energia-verde-usuca-fagara
sul-586479.html

Adica:

1. Ansamblul hidroenergetic va presupune mentinerea permanenta a tevilor (altfel nu vad cum ai putea "uzina" apa de la centrala din amonte). Practic, daca inteleg bine, apa dintr-un baraj superior este concentrata in tevi si trimisa spre aval. Iar asta inseamna un debit redus intre cele doua centrale. (Eu nu sunt inginer, incerc o vaga logica de matematician, deci este posibil sa nu fi inteles corect).

2. Microhidrocentralele astea noi sunt construite pentru sistemul national energetic (sa nu le confundam cu cea care alimenteaza cabana Negoiu).

Mai stiu (am mai citit pe undeva, nu mai caut articolul) ca:
- energia produsa in hidrocentrale noi este sponsorizata cu 3 certificate
- cea produsa in hidrocentrale retehnolocizate este sponsorizata cu 2 certificate
- cea din hidrocentrale vechi... cu 1 certificat.

Cumva, am un déjà vu... doar saptamana trecuta am vazut campuri intregi de eoliene prin Dobrogea.


Vineri, 26 august 2011 - 08:09  

mugurel.ilie
mugurel.ilie..
Caraba
 
42
@ ratza: felicitari pentru subiectul abordat.

@boghi13: Spui "microhidrocentrale care produc un fleac de cativa kWh"si "statul le subventioneaza prin aceste certificte verzi (adica le asigura piata) din bani nostri ai tuturor ".
Ok, perfect adevarat. Dar daca tot vorbim de certificate verzi, hai sa facem un calcul simplu sa vedem cum se imbogatesc cei care investesc in microhidrocentrale.

Prin lege, investitiile in energie verde beneficiaza fie de subventionarea directa a investitiei (max 50%), fie de subventionarea prin certificate verzi. In acest al doilea caz, functie de tipul centralei hidro se pot obtine 0.5 - 2 certificate verzi pentru 1 MWH produs.

Producatorul de certificate verzi le vinde pe piata reglementata, statul stabilind ca pretul poate varia intre 27 si 54 euro/certificat. Nici mai mult, nici mai putin. Aceasta valoare se adauga pretului energiei electrice livrate, care se invarte in jurul a 50 euro/MWH.

Consideram o microhidrocentrala ce produce 50 kwh. Costul estimativ al unei investitii de acest tip e 1.500 - 2.000 euro/kwh, deci un maxim de 100.000 euro.

Functionand 90% din timp, aceasta va produce 1.08 MWH/zi. Scazand auto-consumul, poate livra 1 MWH/zi. Ceea ce inseamna un venit de 77 - 107 euro/zi, in functie de valoarea de vanzare a certificatelor verzi.

Ca orice investitie, are niste cheltuieli (contabil, amortizare (aprox 500 euro/luna), un om la intretinere ce o viziteaza din cand in cand, dobanda si rate la creditul bancar - daca e cazul, etc). Deci din veniturile de 2300 - 3200 euro/luna dam jos cheltuielile. Daca mai ramane ceva, aceasta suma va "imbogati" investitorul.

Concluzia cifrelor: nimeni nu se imbogateste din microhidrocentrale. Compararea investitorilor in microhidrocentrale cu "baietii destepti" (ce cumpara energie hidro ieftin si o vand scump, fara nici o investitie sau risc) e o figura de stil a jurnalistilor. Investitia e justificata doar cand urmareste crearea unei facilitati (curent in varful muntelui), nicidecum profitul.

Asta nu inseamna ca trebuiesc facute peste tot. Insa avand in vedere ca nu produc profit, nu cred ca se vor gasi prea multi doritori (cu exceptia celor interesati a se racorda la ele) sa-si piarda banii.


Vineri, 26 august 2011 - 09:05  

cipicernat
cipicernat
(admin)

 
43
Imi scapa ceva din agumentul tau, Mugurel: Daca sunt atat de nerentabile, atunci de ce sunt construite intr-o zona deja electrificata?


Vineri, 26 august 2011 - 10:02  

ratza
ratza
Busola
 
44
cipicernat:
1. Logica e foarte bună. Ai înțeles bine, debitul dintre centrală și baraj se reduce, dar nu complet. Mi-e greu să explic în doar cîteva cuvinte de ce. Întreținerea unui baraj care profită de tot debitul e obligatorie și va fi costisitoare . Spun că întreținerea e obligatorie nu pentru că va verifica cineva vreodată, ci pentru că altfel natura își va reintra în drepturi extrem de rapid, iar apa își va relua cursul prin punctul rezistență minimă (adică peste baraj sau pe lîngă). Cel mai eficient e să captezi o parte din debit, iar restul să curgă nestingherit.

Gîndește-te la baraj ca la o cadă. Pui dopul ca s-o umpli, iar undeva mai sus de fund ai o țeavă care duce la turbine și care permite un anumit debit (limitat de secțiune conductei). Dacă dai drumul la robinet mai tare decît pot duce turbinele, apa crește pînă la scurgerea de prea plin și se duce mai departe. Dacă dai drumul prea puțin, trebuie să aștepți pînă se umple barajul, deci centrala se oprește. Mersul în șuturi nu e deloc benefic, pentru că pornirea/oprirea nu se face ca la un bec, dau drumul la întrerupător și gata.

În fine, dacă mă apuc să scriu detalii cred că umplu suta de pagini, sînt o mulțime de elemente de care trebuie ținut cont.

2. Aici nu știu ce să zic. Deși aportul de energie este infim, este totuși un pas în față. Mai eficient și mai convenabil ar fi să alimenteze un grup de locuințe decît să livreze energia în rețea. Exemplul de la Negoiu este edificator.



Personal prefer să scot greșelile în evidență în loc de a mă opune cuiva care poate greși. Păcat că, de cele mai multe ori, atragerea atenției e luată personal și se caută vinovați în loc să se repare greșeala.

P.S.: Vă mulțumesc tuturor pentru aprecieri (fie pro, fie contra).


Vineri, 26 august 2011 - 10:39  

mugurel.ilie
mugurel.ilie..
Caraba
 
45
In calculul de mai sus s-a strecurat o eroare: fiind 2 certificate verzi/MWH (si nu unul, cum am calculat), venitul lunar devine 3200 - 4700 euro. Asta nu modifica insa semnificativ concluziile.

@cipicernat: nu spun ca sunt nerentabile, ci ca nu sunt "fabrici de bani". Investind intr-o micro de 50 kwh, profitul potential e comparabil cu dobanda pe care o obtii la banca. Fara risc si stres. Investitia se justifica mai mult din alte considerente (obtii o facilitate pe care nu o ai).

Daca sunt construite intr-o zona electrificata, asa cum spui, atunci explicatia trebuie cautata in alta parte. Fie puterea e mult peste 50 KWH, pentru ca investitia sa produca profit, fie reteaua electrica existenta nu tine consumatorii existenti si cei potentiali iar investitia e facuta pt a asigura o utilitate.

Ca sa ne facem o idee despre ce inseamna 50 kwh hidro, un exemplu concret. Cabana Plaiul Foii foloseste energia hidro produsa de Brasa Grosetului (o parte din apa e folosita pt actionarea turbinei). Cei ce stiu zona cunosc debitul Brasei, uneori puternic involburata iar alteori (vara) aproape "uscata". Stiti ce putere are acest punct de generare, retehnologizat recent ? 4 kwh ! Adica mai putin decat bransamentul apartamentului fiecaruia dintre noi.

Pentru o micro de 50 kwh trebuie sa ne imaginam o apa de 10 ori cat Barsa. Asa ceva nu intalnim chiar oriunde.


Vineri, 26 august 2011 - 10:54  

ratza
ratza
Busola
 
46
cipicernat: pentru că beneficiază de infrastructura energetică existentă. Să tragi alte cabluri, alți stîlpi, e o cheltuială pe care puțini și-o permit.

mugurel.ilie: După cum spune fizica, putere = presiune * debit * randament. Debitul mic poate fi compensat prin mărirea diferenței de nivel dintre punctul de colectare și turbină. Se poate calcula foarte rapid debitul necesar pentru o anumită înălțime și vițăvercea.

Poate linkul de mai jos poate fi util:
http://www.unitbv.ro/jaliu/docs/rezultate/2008/Transmisii%20mecat
ronice%20-%20micro%20hidrocentrale.pdf



Vineri, 26 august 2011 - 11:29  

boghi13
boghi13

 
47
Pai in primul rand E=Q*H*n*T unde E-energie, Q-debit, H-cadere, n-randament, T-timpul de functionare , se observa usor ca energia produsa nu depinde numia de debit ci si de cadere (diferenta de nivel intre acumularea de apa si locul de amplasare a turbinei). Orice amplasament se realizeaza prin luarea in calcul a mai multor solutii constructive (atata amenajari in albie cat si tipuri de turbina), deci nu putem sti dinainte puterea fara o serie de calcule mai complexe.
Oricum debitul luat in calcul nu este debitul natural al raului ci de cele mai multe ori un debit mult mai mare deoarece se presupune ca turbina nu functioneaza in regim continuuci numia in regim de varf de sarcina, cel mult 2..6 ore pe zi, asigurand servicii de reglaj in sistem. (nici o amenajare hidroenergetica nu functioneaza in regim continuu, cu exceptia amenajarilor de pe dunare, care ar trebui sa functioneze continuu dar in rpactica asigura servicii de reglaj)
Pentru o microhidrocentrala (grupuri de generare cu puterea instalata mai mica de 10MW) se acorda 1 certificat verde la fiecare 2 MWh livrati in sistem.
Cam acestea sunt datele.
Acuma castigul cred ca trebuie estimat un pic altfel.
Presupunem un timp de functionare de 2 ore pe zi la o putere instalata de 1MW asta rezulta pe un an o productie de energie de 730MWh care se vand la un pret negociat pe piata, la care se adauga certificate verzi in valoare cuprinsa intre 9855 si 17155 Euro, valori care pot fi usor marite prin cresterea timpului de functionare, daca debitele acumulate o permit. acuma 100000 E in banca la o dobanda de 4% pe an produc doar 4000E.

De asemenea aceste centrale sunt proiectate sa functioneze complet automatizate fara vre-o interventie umana timp de luni de zile (nu exista peronal de intretinere) iar o firma nu detine doar o singura unitate , deci calcule mia elaborate ar trbeui facute pe o amenajare concreta unde cunoastem datele de constructie.

PS de asemenea serviciile de reglaj in sistem se paltesc, alti bani adica Carpati.org


Vineri, 26 august 2011 - 11:54  

mugurel.ilie
mugurel.ilie..
Caraba
 
48
1. La 1 MWH, cat iei in calcul, nu mai e demult microhidrocentrala. Nu stiu unde exista asemenea debit. Am dat exemplul celor 4 kwh de la Plaiul Foii pt a ne face o idee, dar 1 MWH e de 250 de ori mai mult. Adica imens.
2. In exemplul dat de tine venitul e dat de energia produsa (36.500 euro) si certificate (max 17155 euro), deci total 53.655 euro. Nu uita insa ca o asemenea centrala costa minim 1.000.000 euro, si nu 100.000 cat una de 50 kwh. Daca faci un calcul, venitul estimat de tine e la nivelul dobanzii pt 1 mil euro.




Vineri, 26 august 2011 - 12:19  

mugurel64
mugurel64
Coarda
 
49
Microhidrocentrala inseamna ca are sub 5 MW putere instalata. Vor chiar sa duca limita mai sus, pana la 10 MW.


Vineri, 26 august 2011 - 12:25  

boghi13
boghi13

 
50
microhidrocentrala este un termen larg ... limita la care se acorda certificate verzi este de 10MW putere instalata
@mugurel nu confunda puterea instlata cu energia produsa kW cu kWh sunt lucruri diferite.
poate ca o putere instlata de 1MW este exagerata, poate ca nu dar pentru 1MW nu este necesar decat un debit de 1-2 m3/s si in jur de 80-100m cadere. Atentie debitul este debitul nominal al turbinei si nu debitul raului.
Intradevar la amenajari mici care alimenteza o cabana se foloseste debitul natural al raului iar acumularea este cel mult o baltoaca care sa asigure inundarea permanenta a prizei de apa. dar cum sublineam mai sus nu astea sunt problema ci amenajarile cosntruite in scop comercial ce "debiteaza" energie in sistem.
De asemenea trebuie sa fac o corectie, in formula data de mine de mai sus mai trebuie adaugat un termen si anume greutatea specifica a apei (densitatea de inmultit cu acceleratia gravitationala). E=9,81*Q*H*n*T


Vineri, 26 august 2011 - 12:59  

paciu
paciu

 
51
Stiti stimatii mei domni care este o alta problema in Romania? Lipsa specialistilor in mediu...Ma bucur ca un inginer a scris aceste randuri, ca au venit alti ingineri cu pareri pro sau contra, insa in ambele cazuri nu s-a exprimat nici macar o singura parere concreta referitoare la impactul negativ al hidrocentralelor asupra mediului...
Intr-adevar, asa cum spunea autorul intr-un comentariu spre final, un lac de acumulare este ca o cada, cu un baraj asezat pe cursul sup/inf al unui rau, in functie de debit, nevoi etc. Ce se intampla insa in momentul in care se construieste un baraj? In primul rand se modifica foarte mult debitul la nivel local, apoi sistemul din curgator, devine local statator. De aici, complicatiile de mediu apar legata de zona noului lac de acumulare, dar mai ales in aval de el. Zonele umede, chiar daca infim dezvltate pe cursurile de apa curgatoare aflate la altitudine in comparatie cu raurile de ses, sunt practic eliminate la nivelul lacului si serios avariate in aval. Zonele umede, prin structura lor ecologica sunt extrem de importante in atenuarea inundatiilor, au o flora si fauna specifica, sunt zone CRUCIALE pentru existenta unui ciclu biologic normal atat al pestilor (ex. pastrav), cat si al nevertebratelor care le reprezinta hrana, algelor, al intregului ecosistem de zona umeda care alimenteaza daca doriti ecosistemul raului la nivel local si in aval. Apele interstitiale, alimentate in special din apele de suprafata, care intra in patul raului, habitate esentiale in ciclare nutrientilor ptr rauri, sunt si ele afectate. Canalele de "by-pass", de multe ori creeaza habitate noi acolo unde nu ar trebui sa existe, grabind eroziunea solului si transportul de sedimente fine in aval.
Lacul de acumulare devine o "cada" nu doar ptr. apa, ci si ptr nutrientii transportati, care incep sa se depuna in stare coloidala, particule solide pe fundul lacului, etc. Devenind lac, el se stratifica termic, poate rezulta in lipsa de oxygen in mijlocul verii, explozii algale care fac apa nepotabila si moartea pestilor. Hidrologii, ca sa mai elimine unele din aceste probleme recurg la ceea ce se numeste "eliberare hipolimnetica", adica dau drumul in aval la apa plina de sedimente carate natural din amonte, eliberand o cantitate enorma de apa, pe timp foarte scurt, saraca in oxigen, bogata in substante organice, care pur si simplu spala pe distante de km/zeci de km(in functie de baraj) fauna de nevertebrate, pesti, conducand la o asezare apoi in aval, in albia principala a unui rau al carui debit A FOST MICSORAT, a sedimentelor fine, care apoi conduc la colmatarea patului raului, si potential obstructionarea depunerii pontei cu succes a speciilor de pesti (ex. iarasi pastrav, ca toata lumea stie de el). Imbogatirea cu nutrientii din aval, deodata, schimba fauna si flora locala datorita eutrofizarii locale.
Apoi, din cauza viiturilor, constructia de baraje ptr hidrocentrale e strans legata de activitati de indiguire in aval,atat la nivelul noilor canale de supraplin create, cat si a albiei principale, care, la fel distrug conectivitatea laterala hidrologica a raului si transformarea lui intr-o conducta.
As putea sa continui pana maine seara cu efectele negative create de modificarea albiei raurilor, obstructionarea debitelor si constructia de baraje...
SI DA, este posibil ca pastravii sa nu mai poate urca in amonte, si de acolo periclitarea reproducerii lor pe mai tarziu.
Sunt insa necesare aceste modificari de multe ori ireversibile ale raurilor ptr productia de energie ieftina? Din pacate da, si sunt cu mult mai putin poluante decat alte tipuri de centrale sau activitati umane. Dincolo, lucrurile nu se pot face fara studii de specialitate, numite studii de impact, f scumpe tocmai ptr a putea cuprinde paleta larga de moficiari aduse mediului...

Am auzit spus cuvantul Elvetia; la fel ca si alte tari din vestul Europei, majoritatea raurilor, in perioada istorica-recent si-au distrus natura. Un rau de dincolo poate arata frumos, cu cascade podite, cu un baraj care mai prezinta punti de urcare si etc. Problema majora in Vest insa este CA EI SI-AU DISTRUS TOT!!! In afara de unele rezervatii in care n-ai voie nici sa sufli, nu mai au flora si fauna endemica, iar raurile au fost afectate din cauza lucrarilor hidrotehnice (extrapolat de la doar baraje si hidrocentrale, dar acestea sunt principala cauza) in mod aproape ireversibil. Un rau indiguit, sau indreptat, fara meandre, fara succesiunea naturala (si nu ajutat cum cred unii prin cascade podite) a secventelor repezis-bazinet-repezis devine O CONDUCTA!!!!
In Anglia, depunerea de sedimente fine aproape a eliminat populatiile naturale de pastrav si somon , deoarece particulele fine(sub 2 mm diametru) provenite din eroziunea solui colmateaza corionul pontei si sufoca larvele!!!!
Pana una, alta, tocmai sunt pe cale sa-mi iau doctoratul la Londra in domeniul raurilor, si in cateva luni voi incepe sa lucrez pe lacuri in Germania....

Am crezut ca e necesar si un punct de vedere care sa explice putin si care ar fi posibilele efecte negative ale constructiei barajelor si hidrocentralelor...

Paciu


Sâmbătă, 27 august 2011 - 21:21  

xemax
xemax

 
52
Multumesc Paciule pt parerea avizata. Practic asta este problema care ma ingrijoreaza si pe mine: impactul asupra mediului, nu vreau sa avem munti sterpi ca in vest! Carpati.org

N-am mai scris nimic pentru ca momentam ma documentez, se pare ca microhidrocentralele astea nu vor avea lac de acumulare propiu-zis, ci simplificat ar arata cam asa: captare-conducta-turbina, dupa care v-a mai veni o microhidrocentrala din asta... Probabil pe fiecare rau v-or fi doua-trei inseriate.
Cele patru rauri in discutie: Capra, Buda, Otic si Topolog sunt deja deversate in lacul Vidraru, doar partea superioara mai ramasese nealterata.
Pentru mine asta este echivalent cu un dezastru si nu pot astepta sa termine lucrarile ca sa vedem daca este asa sau nu, pt. ca atunci ar fi prea tarziu, se vede si in filmulet felul in care se lucreaza.


Sâmbătă, 27 august 2011 - 21:40  

ratza
ratza
Busola
 
53
@paciu: nu vreau să te periez, dar genul ăsta de comentarii așteptam să văd. Sînt pregătit să accept și puncte de vedere care nu-mi convin, atîta timp cît mi se combat opiniile cu argumente clare. Asta face diferența dintre păreriști și oamenii care știu ce spun. Numai astfel se pot găsi soluții la problemele care apar.


Duminică, 28 august 2011 - 09:14  

xemax
xemax

 
54
Ratza lasa-ma sa inteleg, tu faci parte dintre cei care stiu ce spun, nu-i asa? Te cam "auto flausezi" parerea mea, sanchi! Carpati.org
Daca intelegi cum functioneaza o turbina si daca turbina asta nu-i invartita de aburul unei termocentrale sau al unei centrale nucleare nu inseamna in mod automat ca energia electrica este "buna". Restul sunt chesti de bun simt (cu sensul de: apreciere corecta a situatiei), n-ai nevoie de argumente stiintifice ca sa intelegi situatia.

Problemele nu apar, problemele sunt (pe cale de a fi) create!

Sun trist sa observ ca natura reprezinta pentru multi dintre noi doar un loc de joaca si nimic mai mult, iar necesitatile noastre justifica orice agresiune asura naturii care nu-i asa trebuie sa ne suporte toate mofturile.


Duminică, 28 august 2011 - 10:40  

ratza
ratza
Busola
 
55
Da, în domeniul meu știu perfect ce spun. Că tu nu spui nimic e altceva. E valabil și pentru tine: dacă nu-ți place energia electrică, n-o mai folosi. Nu mai folosi nici facilitățile de care beneficiezi zilnic și care necesită energie. De fapt, nu mai face nimic. Caută o peșteră, fă-te pustnic, putînd astfel să trăiești în perfectă armonie cu mediul înconjurător.


Duminică, 28 august 2011 - 11:16  

xemax
xemax

 
56
Vad ca am grave lacune de exprimare, insa sunt incapatanat si reiau: Daca stim cum am putea stoarce si ultimul strop de energie din raurile alea totusi nu suntem obligati s-o facem. Deja folosim partea din aval a lor (Vidraru) si am putea lasa macar partea de sus in stare salbatica. Si nu e vorba de a spune nu energiei electrice (pentru ca da s-a auzit si la mine in grota despre energia electrica) ci e vorba de a exploata resursele in mod echilibrat si cu masura pentru ca altfel o sa ajungem la un moment ca tot ceea ce ne ramane sa fie un cablu electric care doar el singur nu ne v-a fi de prea mare folos.


Duminică, 28 august 2011 - 11:38  

ratza
ratza
Busola
 
57
De acord, dacă putem nu înseamnă că trebuie făcut. Nu vreau să se înțeleagă că sînt pentru exploatări nesăbuite, am specificat clar condițiile cu care sînt de acord.

Mă bucur că, în sfîrșit, ne putem înțelege.


Duminică, 28 august 2011 - 12:20  

xemax
xemax

 
58
Intre timp au mai apatut diverse reactii legate de ce se petrece in Fagaras, am cerut si parerea unui amic hidroenergetician, iata ce mi-a raspuns:

"Salut, scuze acum am revenit din concediu.
Paraul nu au cum sa il sece complet, decat pe portiuni, apa uzinata va trebui sa fie evacuata la un moment dat undeva si anume inapoi in albia raului. Intradevar, in cazul oricarei hidroamenajari, se distruge ecosistemul. Chestia cu certificate verzi este cam vraja, daca vrei certificat verde faci eoliene ca sunt "pe val". Din 13MW de energie regenerabila, nu iei cine site ce... sunt in Dobrogea parcuri de sute de MW eolieni.Ca sa ai o idee un certificat verde are aproximativ valoarea unui MWh electric produs si este cumparat de obicei de catre entitatile poluatoare pentru ca sunt obligate prin lege.
Din cate am citit oamenii care s-au bagat la asta sunt mafiotii mari ai zonei. In mod normal, oricata spaga ar fi dat, nu ar fi trebuit sa primeasca aprobare din partea Apelor Romane. Amenajarile hidroenergetice in general au dublu rol: de a proteja zonele de inundatii si de a produce energie electrica din surse "verzi" regenerabile. In cazul de fata se produce doar energie electrica, cantitatea este de rahat, insignifianta pentru sistemul romanesc, dar banii sunt frumosi pentru o persoana privata si curg pe viata. Eu stiu cazuri in care au fost refuzate amplasarea unor MHC de mici dimensiuni in mici paraiase de pe terenul omului, ce nu ar fi deranjat cursul , fauna etc. In cazul de fata este ca si cum ti-ai cumparat un parau. Nu asupra certificatelor verzi trebua insistat, ci asupra paraului care apartine romanilor pe scurt. Adica cel care a facut filmul se uita cu ciuda cum se imbogateste unul si mai putin cum ca se permite distrugerea unui ecosistem pentru amplasarea unor MHC-uri ce nu aduc niciun aport/beneficiu/etc. Asta este parerea mea.
Conductele acelea nu par sa suporte cine stie ce presiuni. In atasament gasesti (cu google am gasit ceva similar: https://picasaweb.google.com/104564636106400015489/BarajeSiHidroc
entraleInConstructie#5513788427063263682
) o poza arata cum arata in realitate o conducta de apa fortata. MHC-urile respective cred ca vor fi amplasate pe firul apei, fara a avea o acumulare in amonte. Tevile s-ar putea sa mai fie niste captari secundare sau ceva de genul, dar cu siguranta nu suporta presiuni mari (ma refer la presiunea generata de diferenta de nivel - o presiune de 50 de metri diferenta de nivel este deja maricica), astfel incat sa spui pe romaneste ca iei toata apa din paraul Capra si o bagi pe tevile alea, o turbinezi, apoi o evacuezi pe alta teava si astfel functioneaza 3-4 MHC-uri in cascada.
Sper sa te ajute si daca mai ai intrebari imi spui."

Pe de alta parte se pare ca "progresul" afecteaza si alte zone:
http://www.informatia-zilei.ro/mm/stireazilei/valea-neagra-sub-%E
2%80%9Csemnul-excavatorului%E2%80%9D


Vineri, 30 septembrie 2011 - 11:27  

ratza
ratza
Busola
 
59
50m diferență de nivel = 5 bari


Marți, 4 octombrie 2011 - 14:20  

xemax
xemax

 
60
Nu inteleg ce vrei sa spui cu asta? Intr-adevar cam aia e presiunea pe care o am si eu in cauciugurile bicicletei, insa in cazul nostru concret asta e doar presiunea statica la care trebuie sa mai adaugi si presiunea dinamica plus ca conductele alea trebuie sa resizte si altor solicitari, plus ca mai intervine si eroziunea... Dar nu despre asta este vorba!


Marți, 4 octombrie 2011 - 14:43  

enderb
enderb

 
61
Intre timp zona este facuta praf cu utilajele. Tractoarele cu senile sunt fix in fosta albie - nu prea mai e mare lucru din paraul Capra. Un firicel de apa si in rest santier. Plus betoane de zici ca se ridica vile in mijlocul paraului. Daca tot discutati pe subiect poate ajungeti si in zona sa va faceti o parere.


Marți, 4 octombrie 2011 - 15:56  

boghi13
boghi13

 
62
Deci caini latra si ursu isis vede de treaba ..cam asta e situatia. nu ca ar fi de asteptat sa fie altfel, intrebarea de baraj (pun intended) este ce se poate face in aceasta situatie. De ex un proces intentat constructorului ar opri santierul? Sau ce alte "solutii"?


Vineri, 7 octombrie 2011 - 14:42  

enderb
enderb

 
63
Exact asa e situatia. Din cate am inteles s-au apucat de distrus si paraul Buda.


Vineri, 7 octombrie 2011 - 15:02  

xemax
xemax

 
64
Interesant ca pana si PRO Tv-ul se sesizeaza despre dezastrul care se peterce cu raurile de munte in timp ce, culmea, iubitorii muntelui si ai naturii vad asta ca pe un progres! Sunt la serviciu si n-am apucat sa citesc articolul si nici sa vad filmul, insa dupa cum spuneam anterior nu trebuie sa stii teoria relativitatii ca sa observi niste evidente...

http://stirileprotv.ro/emisiuni/romania-te-iubesc/duminica-18-00-
romania-te-iubesc-goana-dupa-profituri-uriase-distruge-ecosistemu
l.html


Luni, 24 octombrie 2011 - 14:31  

marushka
marushka

 
65
Nimeni pe aici nu e incantat de mizeria de acolo si de urmarile ei, te rog sa recitesti mai atent. Pe de alta parte nu trebuie sa fi economist sa realizezi ca este un progres din punctul asta de vedere, pe care te faci ca nu-l observi. E rezultatul inevitabil al cresterii nevoilor noastre de consum.

Sunt convins ca si tu (ca majoritatea dintre noi) lucrezi intr-o industrie cu mare consum de resurse si generatoare de poluare. Te-ai gandit vreodata sa o sabotezi Carpati.org ?


Luni, 24 octombrie 2011 - 15:10  

xemax
xemax

 
66
Nu sunt de acord cu filozofia necesitatii, calculul ala economic poate fi adevarat insa doar pe termen scurt in spre foarte scurt.

Daca lucrez intr-o industrie puternic consumatoare de resurse nu inseama ca incurajez expandarea ei, de fapt cu "weight saving" imi frec creieri zilnic, poate ca demersul are ratiuni economice la baza dar se pune accentul pe eficienta nu pe cresterea consumului, in fine pentru ceilalti: ne vedem marti 1 noiembrie de la ora 11 in fara ministerului mediului?

Mai multe info:
http://www.salvatidelta.ro/index.php?option=com_content&task=view
&id=726&Itemid=1


PS: unde vine ministerul asta ca nu stiu! Deocamdata! Carpati.org


Vineri, 28 octombrie 2011 - 11:37  

paciu
paciu

 
67
Din anumite motive(tehnice?) filmuletul de la PRO TV nu merge...insa as vrea sa mai adaug(probabil inutil) inca un comentariu pe aceasta tema.

Problema dincolo s-ar rezolva mult mai simplu: daca niste beneficiari (fie ei plini de bani) vor sa instaleze microhidrocentrale, se angajeaza o firma serioasa care realizeaza un studiu de impact, apoi el e avansat la Minister, si daca intrunesc conditiile legale de impact minim/ obligativitate de refacere a mediului pot sa se apuce de construirea lor. Inutil de precizat ca la Meltenica noastra, unde totul se face dupa ureche, unde spaga este rege si unii cu bani vor sa construiasca ceva intr-un interes propriu local fara a le pasa catusi de putin de impactul asupra mediului, lucrurile stau cu totul altfel. La noi cainii ecologisti latra, caravana tiganiei trece, si lucrurile merg nedisturbate.

Ma indoiesc ca intr-o asemenea vale glaciara al carui ecosistem din aval a fost deja compromis prin constructia barajului Vidraru, apele din amonte ar AVEA VOIE sa fie afectate catusi de putin, intr-o tara normala. Sa nu uitam ca masivul nu a devenit deocamdata parc deoarece sunt interese (mai ales legate de braconaj al celor cu bani multi si putere, precum si exploatari forestiere) mult mai mari la mijloc.

Am incercat toata viata mea profesionala sa fiu ecolog fara a cadea in patima(usor de inteles si perfect legitima) a ecologistului. Insa sunt cazuri unde asemenea modificari de mediu nu pot fi decat spre interesul direct al oamenilor de afaceri fara scrupule si spre intelesul unor ingineri a caror mentalitate (din pacate, nu am nimic personal) a ramas de aceeasi factura Marxista, in care natura era doar un bun nesfarsit care cedeaza resurse necontenit (e trecuta si-n manualul de economie de clasa a-X-a)...

Sa mai adaug ca o companie serioasa care efectueaza studii de mediu cuprinde specialisti din diferite domenii, ca hidrotehnistul lucreaza in perfecta armonie cu un hidrobiolog si un geograf, pentru a intelege si a vedea daca asemenea investitii pot avea loc? Va dati seama cate specii endemice de nevertebrate acvatice (cruciale pentru existenta unei buni functionari a ecosistemului de apa curgatoare), hrana pentru pesti (iarasi revin la pastrav, care la randul lui oricum e periclitat in depunerea pontei, pentru CARE EXISTA OARE TREPTE LA nivelul barajului de urcare spre amonte?), algele, alterarea albiei prin care apele interstitiale devin cruciale pentru ciclarea/reciclarea ntrientilor, si in sfarsit pentru mentinerea unei buni calitati a apei locale.

Suntem la Meltenica insa, unde lucrurile se fac dupa cum vor unii, profitand de legislatia slaba in vigoare, probabil de vreo companie obscura cu oameni scoliti in sistem postdecembrist(in cel mai bun caz) extrem de slab pregatiti, cu un public apatic (doar cativa ecologisti care demonstreaza sincer dar fara efect) si lipsa de educatie ecologica care ar fi rezultat in alte puncte de vedere pe acest site decat cea tip antropocentrica(ca sa ma exprim elegant).

Este nevoie de obtinere a energiei?DA, fara doar si poate, dar nu ASA, nu cum se face la noi...

Intre doua joburi legate de calitatea apei si efectele poluarii asupra lor,
Paciu


Vineri, 28 octombrie 2011 - 15:21  


 




Trebuie sa te autentifici pentru a putea adauga un comentariu

 
0,1067 secunde

The lyrics that count | GetaMap.org | Maps from all over the world | ro | fr | es | de | Calculator distante | Getamovie.org | Searchromania.net
ViewWeather.com - A new way to view the weather | nl.ViewWeather.com | sv.ViewWeather.com | Patentsmania.com | Getacd.es | Design
Regulament carpati.org
© copyright (2004 - 2014) www.carpati.org