Skin Classic Skin White Skin Black & Whilte Skin Default Adauga la Favorite (In contul carpati.org)
Cautare:

Doneaza

Calendar

Martie 2019
LMMJVSD
123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031

Aprilie 2019
LMMJVSD
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
2930

Online

Vremea
Varful Baicu
Muntii Tarcu-Muntele Mic

Reduceri

Voluntar in Carpati - 2016

Homepage

Lista de discutii

Munte=pericol & oras=siguranta (de ce mergem la munte) ?

“Ce subiect mai este si acesta?”, “Asta se crede mai destept!!!”, “Pe cine doreste sa pupe in .... pentru o sponsorizare?” etc., cam asta ma astept de la acest articol (comentarii, pareri). Dar asta este, riscul meu, deoarece doream de mult sa scriu un astfel de articol.

Multe persoane se intreaba de ce merg/mergem la munte si ne chinuim sa ajungem pana pe un varf de unde trebuie sa ne intoarcem inapoi, plus ca in unele cazuri ne punem sanatatea si chiar viata in pericol. Am incercat sa le explic opinia mea sau a altor persoane legat de aceste iesiri la munte sau in natura si chiar le-am propus sa vina si ei cu mine, ACOLO SUS. Din pacate, pentru ei (!), nu am fost inteles, ba chiar refuzat in invitatie... Marea lor grija si cele mai des intalnite intrebari; felul in care se poate ajunge pe varf (daca se putea cu masina), daca trebuie sa faca efort, cat dureaza urcusul... Dar la intoarcerea din fiecare iesire pe care am realizat-o, au fost interesati sa vada fotografiile sau imaginile filmate.

Totusi... ACOLO SUS, noi, cei care mergem la munte, ne simtim mai liberi si, mai aproape de cer fiind, fericiti ca pentru putin timp suntem aflati mai sus decat alte persoane, ca am realizat ceva, suntem mai umili fata de ce a creat DUMNEZEU.

Este totusi adevarat ca de multe ori ne este pusa viata in pericol si riscam, dar sa nu uitam ca pana si in propria locuinta se pot intampla accidente. Despre accidentele din afara locuintei nu au rost comentarile. Cad ziduri, tigle de pe acoperis, poti fi lovit chiar pe trecerea de pietoni, te jefuieste careva, intr-o adevarata JUNGLA URBANA. Oare ne simtim mai in siguranta in orase? Fiecaruia dintre noi i se poate intampla ceva, acum sau mai tarziu, LOCUL difera. S-a dovedit de multe ori, din pacate, ca si cei cu experienta vasta pot sa greseasca. Unii dintre ei au sfarsit tragic, altii au scapat si au continuat sa iasa pe munte sau in natura. Asta este SOARTA. Marea majoritate dinte cei care merg pe munte au probleme la picioare cu ligamentele (in special schiorii) si dupa ce ajung acasa hotarasc ca aceea a fost ultima iesire. Sau dupa vreo iesire pe “afara” din tara, ori cu vreo peripetie, hotarasc sa puna bocancii si pioletul/betele in cui. Asa am spus si eu de cateva ori (de multe ori), dar dupa cum spunea un foarte bun prieten “Las-o balta, te minti singur. Nu poti trai fara munte si iesit in natura!!!”. Cand am venit de pe Mont Blanc si mai ales dupa ce s-a nascut fetita mea, Edeline, am spus ca este finalul. Dar... a mai urmat si Kilimanjaro. Din nou, “este ultima iesire”, mi-am zis. De atunci am mai fost deja, in tara ce-i drept. Si astfel ajungem la concluzia ca ne mintim singuri de parca am vrea sa pacalim pe cineva.

Atunci, cand din pacate se mai duce de pe acest pamant unul care obisnuia sa mearga des la munte si mai avea si experienta, cauzat de un accident, multa lume spune ca si-a cautat-o cu lumanarea... Dar pentru mine este altceva. Consider ca a murit facand ceea ce dorea sa faca, fiindca era liber. Sunt cazuri destule cand au fost lasate sa moara unele persoane in accensiuni la mare altitudine, de catre colegii lor, dar cu rugamintea de a fi asezati sa vada apusul sau peisajul. Acest lucru spune multe. Poate mai cutremuratore sunt cazurile cand au stat unul langa celalalt pana la final, unul supravietuind sau murind amandoi. De aceea, in astfel de iesiri se leaga o prietenie care este mai presus de orice, colegul de coarda iti devine un FRATE sau SORA.

Cand unul dintre noi realizeaza vreo reusita in tara sau in afara ei, ar trebui sa ne bucuram, sa vedem cum a reusit si sa-i cerem sfatul. Din pacate sunt si persoane care contesta aceste reusite. Pentru acele persoane acest lucru este dureros, poate au suferit accidentari, au indurat umilinte pentru strangerea banilor (mai ales pentru expeditiile din “afara”), au lasat familia acasa... Ce ma mirat foarte mult, a fost felul de face un comentariu la adresa unui alpinist din Arad, Torok Zsolt, intr-un ziar pe net: “Török Zsolt nu este roman!!!..PUNCT!!!..e jenant ce faceti!!!”. La fel si despre Crina Coco Popescu, “sa nu se mai scrie despre unde se duc unii in concediu!!!”. Fara comentatii…

Da, suntem de neinteles pentru cei care nu au fost ACOLO SUS. Dar cei care ne cunosc si STIU CE PRESUPUNE O IESIRE LA MUNTE SAU IN NATURA, vor vedea in ochii nostri acea sclipire de multumire ca am realizat CEVA!!!

Sa nu uitam: Cum pastram natura, asa o vom avea !!!



Marți, 13 iulie 2010 - 18:24 
Afisari: 2,877 


Postari similare:





Comentariile membrilor (18)

timfaem
timfaem

 
1
interesant articolul. Mai ales cand stiu ca si eu m`am confruntat cu asta. De multe ori trebuia sa dau explicatii si sa spun ca, statistic, 92 % din oameni mor in pat... nu pe munte. E bine ca macar vad ca nu sunt singurul care m`am confruntat cu asta.


Miercuri, 14 iulie 2010 - 11:04  

anduzaur
anduzaur
Caraba
 
2
Cred ca aici ne confruntam cu o intrebare pe care si-o pune majoritatea
care face ceva "neobisnuit", "iesit din tipare", care indraznesc sa isi schimbe status-quo-ul personal, astfel amenintandu-i pe restul...

Personal ma refer la urcatul pe munte si zborul cu parapanta, pasiuni care nu sunt intelese de fapt in esenta DECAT de cei care le practica.

Eram odata pe creasta craiului intr-o tura de iarna si discutam exact acest subiect cu cineva, am intrebat ...noi de ce facem chestiile astea, de ce ne riscam VIATA si SANATATEA...? (pe scurt)mi s-a raspuns pentru ca suntem altfel de oameni, suntem oarecum speciali si ne trebuie toate aceste lucruri.
Nu ma pot opune acestui raspuns, pe de o parte ca imi place, pe de alta ca ma consider unul din oamenii care in trecut, as fi iesit din siguranta PESTERII, doar sa aflu ce e in valea URMATOARE...

Am ajuns la concluzia ca noi, cei care facem aceste lucruri "neobisnuite" suntem si cei care se intreaba cel mai mult de ce le facem SI personal, nu ma mai stresez sa explic tuturor de ce le fac, incerc sa explic doar cui merita.

Vreme bunaCarpati.org
Andu.


Miercuri, 14 iulie 2010 - 12:42  

snowbest_of
snowbest_of
Cort
 
3
Daca se face un studiu pe aceasta tema,cred ca 80% din membrii acestui sait au avut cel putin odata ocazia de a da explicatii pentru pasiunea care o avem.. muntele!

de exemplu erau niste intrebari..

de ce dau banii pe echipament,ca el nu vede nici o satisfactie in asa ceva :-@ decat bani dati pe lucruri care nu prea iti folosesc..
raspunsul meu: prefer sa cumpar o pereche de legaturi pentru placa cu 100 de euro, decat sa merg intr-un local sa consum de 300 lei si 100 sa ii dau la un lautar care oricum are tenta nazala..


si cum se zicea mai sus..decat sa stau acasa si sa ma lovesc cu degetele de la picioare de tocu de la usa,mai bine merg la munte..unde am niste bocanci care ma protejeaza Carpati.org


Miercuri, 14 iulie 2010 - 13:17  

hana
hana
Coarda
 
4
Carpati.org Fain articolul!
Si eu am zis de cateva ori ca ma las, uneori chiar la fata locului cand dau de greu zic: Cine m-o fi pus sa vin? Ce caut eu aici?
Carpati.org
Eu singura m-am intrebat de ce merg pe munte, mai mult decat au facut-o cei din jurul meu.
N-as putea sa spun precis. E si o fuga de ceva, din exterior sau din mine insami, e o intrerupere de conjunctura de multe ori apasatoare, o schimbare de plan si viziune, oboseala fizica sa ma simt vie si sa dorm mai bine noaptea, dar e si satisfactia coplesitoarei frumuseti, satisfactia relatiilor fratesti care se leaga instant si bucuria impartasita, oamenii sunt altfel, si daca nu sunt, la fata locului se schimba, devin umani.

Unguri, romani, tigani? Suntem frati la munte, ca pe toti ne trage pamantul, si stanca si varful.

E si o privire spre alta lume, lumea lui Adam inainte de cadere, cand era paznic si ingrijitor al Edenului, si cand vorbea cu Dumnezeu fata in fata.
Si mai este infruntarea propriilor temeri si angoase, mai usor de invins aici unde prioritatile se schimba.

Si nu cred ca cineva din noi se gandeste la accident si moarte cand pleaca pe munte. Da il luam ca o probabilitate pe care incercam sa o reducem. Dar nu intotdeauna apreciem corect si nu mereu reusim lucrul acesta.
Si consideram ca satisfactia reusitei depaseste cu mult riscul, iar suferinta si zbuciumul cand nu incerci e mult mai mare decat accidentul insusi.

Cu cheltuielile de echipament inchei cu o gluma:
O colega de birou si-a cumparat o fusta cu 120 lei.
Eu socata am spus ca nu as da atatia bani pe o fusta.
Ea: Nu, tu dai 500 lei pe un costum de munte!
Eu: Nu! 500 lei costa numai pantalonii!


Miercuri, 14 iulie 2010 - 14:13  

mihaitzateo
mihaitzateo
Coarda
 
5
Ia vedeti ca idee ce procent din cei care merg la munte mor in accidente la munte si ce procent din cei care merg cu masina pe strada mor in accidente rutiere.
Mie nu mi se pare ca e periculos la munte si pe munte.


Miercuri, 14 iulie 2010 - 16:36  

shtelica
shtelica
Caraba
 
6
am fost curios sa citesc acest articol in speranta ca mai strang argumente pentru a le explica celor care ma intreaba de ce merg pe munte. (Mi-a placut articolul) Ma apuca rasu cand aud intrebarea" se poate urca cu masina pana acolo ?" ... deci am constat ca nu numai pe mine ma intreaba lumea ....
uneori trebe sa-i intelegem si pe ei, fiecare cu placerile lor ... daca colega are ca pasiuni moda sau pur si simplu vrea sa arate bine normal ca e dispusa sa plateasca acest moft (hobby).
eu sincer m-am saturat sa mai dau explicatii de ce ma duc sus pe munte, mai ales ca majoritatea intrebarilor sunt puse nu ca sa primeasca un raspuns ci sa te faca sa te simti ciudat.
si totusi un rapuns care le dau este ca imi place tare mult slanina cu ceapa rosie cand o manc acolo sus. are alt gust. am incercat sa manc in bucatarie ceapa cu slanina si nu am reusit, iar cand manc acolo sus nu-mi ajunge o ceapa intreaga.
sau .... vreau sa manc supa de la aceaa cabana, bucatarul este foarte bun ...
in legatura cu sondajul despre pericolul la munte sau pe sosele, nu-i prea obiectiv. pentru ca unii practica mersul la munte, pot spune ca e mai periculos sofatul ... da si nu ...

apropo cu privire la ultima afirmatie "Cum pastram natura, asa o vom avea !!!", vreau sa vin cu o completare. Cineva spunea: " cum ne comportam noi cu natura asa se comporta si natura cu noi " .... si ca o mica paranteza, sa nu ne miram de catastrofele naturale (inundatii, cutremure, etc.)

si mai cred ceva, ca trebuie sa pastram legatura cu cei care ne considera ciudati, sa nu ne distantam de ei, ne practicam hobby-ul nostru iar apoi suntem "normali" si fara sa duci discutii filozofice de convingere, cat e de frumos muntele, cate iti poate oferi, ce te invata, si multe altele. Incet incet, cu timpul, poate nu dupa un an, dar poate dupa 5 ani precis va fi curios sa incerce, pentru ca tu atunci cand vi la oras de la munte, emani fara sa stii o energie pozitiva, pe care cel de langa tine o absoarbe fara sa stie ...asta repetandu-se in liniste si in nestire, peste ani va transforma ceva in "el".
am fost placut impresionat cand niste prieteni care ma acuzau, ca-s bolund, ca merg cu oameni necunoscuti pe munti (pana si parintii) si ce placere gasesc in a ma obosi urcand sus si sa vad niste bolovani, sa-mi zica ma sincer as avea chef de o iesire la munte (nu traseu de 5 ore dus, poate o ora dus ),ca tare me-am saturat de stresu de la munca. "Ne areti ceva traseu frumos, dar si usor?"....


Joi, 15 iulie 2010 - 12:41  

japan
japan
Coarda
 
7
Pana la urma acest articol este binevenit, se pare...???

O concluzie poate!!! Suntem niste ciudati pentru unii si asa vom ramane. Dar nu as schimba aceasta pasiune, cu altceva.
Ai dreptate shtelica, fasolea la conserva, ciorba de burta, ceaiul cu rom... nu au acelasi gust sau savoare in "civilizatie".


Joi, 15 iulie 2010 - 18:41  

jujea
jujea
Cort
 
8
" Suntem mai umili fata de ce a creat Dumnezeu" bine spus. Cred ca la fel simt si ceilalti.


Joi, 15 iulie 2010 - 20:17  

andrei.st
andrei.st
(admin)

 
9
Interesant articol Carpati.org
Si eu am cam renuntat sa incerc a explica ce simt pe munte celor care nu au mers decat "la munte". Dar nu ajunge masina? Dar fara dus in camera? Unde e toaleta? La cort? Nu te manaca ursul? De ce le cauti singur? Si ce rezolvi cu asta?
E ca si cum ai incerca sa explici ce este iubirea cuiva care n-a iubit niciodata.
Cand au trecut mai mult de 2-3 saptamani deja simt ca lipseste ceva foarte mult, acel "ceva" care pe mine ma face sa ma intorc acasa si la servici cu gandul ca va urma... Am noroc pt ca si sotia simte la fel si ma intelege (cu 3 zile inainte sa se opereze de menisc nu i-am putut cere sa nu mearga la Lacul Vulturilor iar acum cand e in recuperare nu a fost problema sa plec in Piatra Mare cu un prieten de tura). Nu fac ture extreme, fac exact cat sa ma simt eu si sa simt muntele si tot ce inseamna el. Cat despre pericolul mersului pe munte... cand e sa fie este oriunde, indiferent ca esti experimentat sau nu Carpati.org
Ma bucur sa vad ca domnul Ovidiu a dezlegat ceva tastaturi pe aici Carpati.org


Joi, 15 iulie 2010 - 21:34  

jujea
jujea
Cort
 
10
Mai japan noua ni s-a reprosat faptul ca ducem copilul pe munte. Am incercat sa le spun ca este alegerea lui si ca se simte excelent acolo dar... fara rost. Asa ca nu ne mai obosim sa dam explicatii. Pur si simplu mergem.


Joi, 15 iulie 2010 - 21:40  

mihaelabv
mihaelabv

 
11
Interesant articolul.
Suntem datori cu o moarte.
Fiecare ne alegem timpul si locul...


Vineri, 16 iulie 2010 - 09:46  

jujea
jujea
Cort
 
12
mihaelabv- ai dreptate dar daca cascam ochii bine nu patim ceva rau. Eventual sperietura. Muntele stie sa te atraga dar stie sa te doboare daca incalci regulile.


Vineri, 16 iulie 2010 - 14:17  

csuporj
csuporj
Coarda
 
13
Poate cel mai mare pericol in mersul pe munte e sa faci un accident cu masina pana ajungi acolo, apoi cainii, apoi ursii.

De ce unii merg pe munte altii nu ? Probabil ca cei care merg, au structura creierului un pic diferita, le ofera mai multa satisfactie vazul unui peisaj frumos. Celorlalti le ofera mai multa satisfactie jucatul unui fotbal in acelasi loc, timp de 10 ani. La fel, celor care merg la munte le ofera mai multa satisfactie statul departe de civilizatie, decat celorlalti. Probabil altora nu le e asa satisfactie ca dorm la o jumate de zi de mers de cel mai apropiat sat. Sau nu le ofera prea mare satisfactie ca au mers 2 zile pe creasta singur, si mai au de mers 4. In astfel de cazuri te simti un mic explorator.
Eu cred ca nu as avea chef de mers la munte, daca ar merge foarte multa lume.

Poate m-as intreba si eu de ce merge lumea pe munte, daca ar fi asa si la noi: http://picasaweb.google.com/mateakos/HighTatrasVysokeTatry#510142
5834312570530

Daca o cauti cu lumanarea pe munte, o gasesti. De exemplu, anul trecut am fost de 1 mai pe Pietrosul Rodnei, dinspre Romuli. Era o portiune de vreo 10 metri periculoasa pe Buhaescu Mare. Anul asta am urcat dinspre Lacul Iezer. Anul trecut am fost in Fagaras in iulie, cand nu era zapada, anul asta am trecut zapada de sub Saua Caprei in 9 iunie, am trecut zapada de sub Strunga Dracului in 27 iunie, si am incercat sa urcam in strunga pe zapada (vreo 4 m). Iti incerci norocul, vezi ca ai scapat, iti incerci norocul cu ceva mai periculos, ca de ce sa se intample ceva acum, daca datile trecute nu s-a intamplat nimic. Si altii parcurg Fagarasul iarna si nu patesc nimic. Pana cand ai noroc de 99 de ori si a 100-a oara o patesti.

Cei care merg la munte sunt relicvele civilizatiei. Cei care au evoluat, le plac betoanele. Carpati.org


Sâmbătă, 17 iulie 2010 - 00:00  

andrei.st
andrei.st
(admin)

 
14
@csuporj la cat de mult ai postat sper sa nu se dea in offtopic si sa fie un alt articol blocat.
Articolul lui Ovidiu era despre dragostea de munte si tot ce inseamna el, nu despre cum o cauti tu pe munte Carpati.org Ce folositor ar fi daca ne-am aduna parerile intr-un singur post mai condensat...sia asta tot de civilizatie tine.
Scuze daca am suparat cu interventia.


Sâmbătă, 17 iulie 2010 - 01:11  

thesuperman
thesuperman

 
15
e, sa fim seriosi. Si noi ne simtim (putin) bine cand ni se spune ca suntem nebuni.


Sâmbătă, 17 iulie 2010 - 21:40  

tzope
tzope

 
16
esti considerat de unii ciudat cand mergi cu rucsacul plin si cu bocancii in picioare prin oras, in mijlocul verii spre pasiunea ta muntele. de exemplu Duminica in 18.06 stateam la ocazie spre Sibiu in Busteni cu colegul meu, veneam de la Marathon 7500. inspre Bucuresti coloana cat vedeai cu ochii toti se minunau si radeau de noi, fraierii care cara bagajele si merg pe jos il loc sa faca un gratar bun la drum


Luni, 19 iulie 2010 - 16:05  

boredsnake
boredsnake
Busola
 
17
Am dat si eu explicatii destule, nu ma intelege nimeni, mai ales cand arat unde vreau sa merg (personal prefer zonele expuse, abrupte, ascutite, care provoaca o oarecare crestere al nivelului de andrenalina)...in zadar...de ce ma duc sa vad o stanca sau sa merg agatat de nu stiu ce cablu, cand pot sa ma duc la mare sa vad gagici...de ce stau si car rucsacul ala imens in spinare cand pot sta pe un sezlong undeva...s.a.m.d.
Alta data il intrebam pe un tip daca e amator de un munte (incercam sa strang "adepti" pt.o tura) ... primesc un raspunsa DAAAAAAA.....SUNT AMATOR DE GRATARE LA MUNTE

Alta curiozitate pe care au mai avut-o prietenii cu mine e socoteala financiara. Se asteapta sa cheltui o avere, si cand ma intorc si le zic ca intr-o saptamana am cheltuit cat ei in 2 zile nu stiu unde...parca vad un regret in vorbele lor...insa din pacate e doar de moment

unii socotesc iesitul la munte doar pt a sta intr-o poienita linistita (unde de fapt se aduna zeci de persoane) si sa faca un gratar, sa bea bere, si sa asculte Guta la cd-ul din masina

am avut momente cand ma intrebam "ce naiba caut aici?" sau "vreau acasa! vreau aerul conditionat de acasa, vreau sa comand o pizza si sa beau Cola pana lesin" dar cand totul se termina imi aduc aminte si rad singur (si-mi vine s-o iau de la inceput)

si o voi lua de la inceput, cand am timp, pentru ca asta e singurul lucru care-mi lipseste)

Ture faine tuturor!


Miercuri, 21 iulie 2010 - 23:29  

laura_beje
laura_beje

 
18
E o problema de gusturi si de preferinte: asa cum eu nu ii inteleg pe cei care stau la gratar chiar pe marginea drumului (noxe, poate pierde vreun sofer controlul volanului si intra in ei, etc), nici nu ma intereseaza ca ei sa inteleaga de ce vreau eu pe varf. Fiecare cu ce ii place atata timp cat nu deranjeaza libertatea si confortul celuilalt (prin mizerie, urlete, manele..).
Unii, chiar daca sunt niste oameni deosebiti, pur si simplu nu sunt impresionati de frumusetea din varf asa ca efortul de a ajunge acolo nu se justifica.

La urma urmei ar fi chiar complicat daca tot poporul ar vrea sa urce odata pe lanturi in Crai sau "Hillary Step" pe Everest, unde si asa se fac blocaje. In timpul verii, cel putin, mi se pare ca sunt destui oameni pe munte.

Ce nu inteleg eu din ce s-a scris mai sus: de ce sa renuntati la munte (mai ales cei care nu au familie)? Poate ca trebuie mai multa grija la alegerea traseelor, multa atentie la fata locului si responsabilitate in luarea deciziei de continuare/intoarcere, dar nu renuntat de tot. Pentru mine e o activitate deosebita care da farmec vietii si sper sa nu mai renunt la ea.


Marți, 24 august 2010 - 18:07  


 




Trebuie sa te autentifici pentru a putea adauga un comentariu

 
0,0642 secunde

GetaMap.org | Maps from all over the world | ro | fr | es | de | Calculator distante
ViewWeather.com - A new way to view the weather | nl.ViewWeather.com | sv.ViewWeather.com
Regulament carpati.org
© copyright (2004 - 2019) www.carpati.org