Cautare:
       Facebook

       De actualitate


       Homepage

       Doneaza

       Calendar

Mai 2012
LMMJVSD
123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
28293031

Iunie 2012
LMMJVSD
123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930

       2% pentru munte


       Online

       Vremea
Varful Scarita
Muntii Godeanu

       Dincolo de usa - Nr. 3

       Lista de discutii

Messenger     

Marcaje turistice si marcaje forestiere


Ideea acestui articol mi-a venit prin vara cand am citit in presa ca salvamontistii suceveni se confruntau cu lipsa de informare a turistilor care confundau marcajele turistice în special cele trasate cu culoarea roșie, cu marcajele silvice. Pentru cei care au descoperit de curand MUNTELE sper sa le fie de folos articolul si sa evite orice potentiala confuzie.

 

 

 

Pentru marcarea traseelor turistice montane se utilizează următoarele semne:

a) banda verticală - pe fond alb - pentru marcarea traseelor principale, numite și magistrale, care sunt, de regulă, trasee de creastă;

b) crucea cu brațe egale - pe fond alb - pentru marcarea traseelor de legătură;

c) triunghiul echilateral - pe fond alb - și punctul într-un cerc - pe fond alb – pentru marcarea traseelor secundare;

d) punctul cu cercuri duble de culoare albă și roșie pentru traseele dus-întors (trasee circuit).

Culorile pentru semnele de marcaj sunt: roșu, galben și albastru obligatoriu pe fond alb.

  

 

Semnele de marcaj sunt aplicate în ambele sensuri de circulație, la distanțe astfel apreciate încât să fie ușor vizibile de la un semn la altul, perpendiculare pe direcții de mers și la înălțimea de 1,5 - 2 m față de sol;

  

In golurile alpine și în poienile foarte mari semnele de marcaj sunt pe stâlpi confecționați din țevi metalice, sau din lemn (daca sunt pe stalpi din lemn exista sanse mai mari ca respectivul stalp sa ramana acolo si sa nu fie folosit la construirea vreunei stani);

 

Pentru protecția arborilor semnele de marcaj sunt aplicate direct pe copaci, prin vopsire, fiind interzisă fixarea în cuie a altor indicatoare;

 

In zonele stâncoase, greu accesibile, semnele de marcaj sunt aplicate pe palete metalice scurte sau pe lespezi plate din piatră, implantate în grămezi de pietre, cimentate, cu o înălțime de 0,4 - 0,6 m;

 

In zonele în care traseul turistic montan este bine trasat și nu are ramificații, sunt marcate în mod deosebit intrările în pădure (din drumuri, poieni, goluri alpine, văi) prin unul sau mai multe semne ușor vizibile;

 

Pe un traseu comun, marcat cu semne diferite, sunt aplicate toate semnele, în grup, unul sub altul, și nu alternativ, la distanțe mari unul de altul; în zonele stâncoase semnele de marcaj sunt grupate orizontal;

 

In punctele de inflexiune a direcției de mers a potecii sunt aplicate săgeți bicolore (culoarea albă + culoarea marcajului), care vor indica unghiul direcțional;

 

In zonele deosebit de circulate și expuse fenomenului de ceață marcajul care indica apropierea refugiului alpin sau a cabanei ar trebui sa fie dublat de un sistem de atenționare acustic sau vizual; în cazul cabanelor funcționarea acestui sistem trebuie sa fie responsabilitatea cabanierului;

  

La executarea marcajelor se folosesc (sau ar trebui sa se foloseasca) vopsele reflectorizante și rezistente la ger, căldură, soare, umezeală și agenții poluanți corosivi;

 

 

Carpati.orgCarpati.org

 

 

 In România exista 12 tipuri de marcaje turistice rezultate din îmbinarea a patru simboluri (punct, cruce, banda si triunghi) si trei culori (galben, albastru si rosu), realizate pe un fond alb

 

 

Marcaje forestiere

 

 

 

Pentru turistul aflat la “stramtoare”, adica ratacit, marcajele forestiere constitue o iesire din impas, daca sunt interpretate corect.

 

Carpati.orgCarpati.org

       (fig 1)                                 (fig 2)                                   (fig 3)

 

O banda verticala  (fig 1) pe scoarta copacului facuta cu vopsea rosie inseamna limita de parcela. Ea se intalneste de obicei pe piciorul de munte care coboara spre albia unui parau sau chiar pe langa albia paraielor. Deci, urmand o asfel de banda se va ajunge la un parau, apoi urmand cursul acestuia , mai devreme sau mai tarziu se va ajunge la o localitate

 

 

Doua benzi orizontale rosii, separate de o banda alba care inconjoara copacul (fig2), iar alaturi un numar, inseamna intersectii de linii parcelare: desparte doua parcele alaturate. In apropierea acestui semn se poate afla o borna de piatra cu numarul parcelei. Se gaseste pe culme sau pe vale (pe malul paraului).

 

Litera H cu vopsea rosie (fig 3) reprezinta limita dintre doua ocoale silvice. Se intalneste numai pe culme si separa doua bazine hidrografice alaturate. Asfel, cu un minim de cunostinte despre zona care este strabatuta, urmandu-se semnul H se vom sti ca ne aflam pe cumpana apelor, adica pe culmea ce separa doua rauri

 

 

Carpati.org

                                               (fig 4)

                                

Intalnind o intersectie de parcelare se poate porni pe limita de parcela si se va cobora in valea unui rau (fig 4).

 

 

 

 

Surse:

 

www.mt.ro

Ion Maftei -"ABC turistic montan"



Marți, 24 februarie 2009 - 02:52 
Afisari: 5,081 


Postari similare:





Comentariile membrilor (17)

intel450
intel450
Busola
 
Interesant articol!
cu voia autorului, vin cu ceva precizari apropo de marcajele forestiere
- pentru fig. 1 - banda rosie verticală - limita de parcelar / unitate de amenajare (UA) - de regulă în spatiul colinar si montan UA-ul corespunde unui „versant“ limitele acestuia fiind date, cu foarte putine exceptii de talveguri (linia care uneste punctele cu cele mai reduse altitudini din albia minoră) și culmi (principale sau secundare). O exceptie (de înteles), poate fi atunci cand limita parcelarului corespunde limitei pădurii și aceasta nu se suprapune unui talveg sau unei culmi
- mai există un semn - banda rosie orizontala (cam de aceleasi dimensiuni cu cea orizontala si trasat pe amlele parti ale trunchiului unui copac) - este limita de subparcelar. Fiecare parcela silvica este împărtita la randul ei (daca este cazul) in areale omogene din punct de vedere al speciilor / vârstei speciei / densitătii arborilor etc.

Dacă, asa cum scrie @ionutz despre marcajul parcelarului: „Deci, urmand o asfel de banda se va ajunge la un parau, apoi urmand cursul acestuia , mai devreme sau mai tarziu se va ajunge la o localitate“ consider ca are dreptate - este total gresit a se urma limita subparcelarului - care poate să serpuiască / să urce sau sa coboare pe versant.


Marți, 24 februarie 2009 - 18:38  

ionutz
ionutz
Caraba
 
Intel450 voia autorului in cazul de fata este "vox populi vox dei" Carpati.org. Multumiri de precizarile care completeaza articolul si asfel ii creste valoarea documentara pentru viitorime! Carpati.org Daca mai vi cu ceva completari sper sa nu fiu obligat de constiinta sa te trec coautor, ar trebui sa impartim gloria si celebritatea impreuna! Carpati.org


Marți, 24 februarie 2009 - 19:14  

yo6ial
yo6ial
Busola
 
Tot respectul, ionutz! Carpati.org


Marți, 24 februarie 2009 - 19:32  

intel450
intel450
Busola
 
Pentru „participarea“ la acest articol constiinta ta poate sa stea foarte linistita.
Pe de alta parte da-mi adresa la care sa trimit factura pentru posibila mea parte de glorie si celebritate


Marți, 24 februarie 2009 - 19:33  

mihai.telemark
mihai.tele..
Rucsac
 
Gloria si celebritatea fiind în acelasi timp si inutile si efemere, nu se factureaza. Plata se face de la mâna la mâna.


Miercuri, 25 februarie 2009 - 00:30  

marmi
marmi
Cort
 
Interesant articolul, dar și completarea! Mulțumiri!


Miercuri, 25 februarie 2009 - 08:38  

love_alpin4807
love_alpin..

 
Pe langa banda rosie deseori mai gasim si banda galbena sau alba,depinde.Banda rosie insemnand (proprietatea ocolului silvic) banda galbena sau respectiv alba(proprietate privata si anume punere in posesie).In asemenea situati ce se face?


Joi, 5 martie 2009 - 20:05  

mihai.telemark
mihai.tele..
Rucsac
 
Dupa ce s-a pus o lumânare, sau doua, la beserica, intra în functiune drujba Carpati.org


Joi, 5 martie 2009 - 20:24  

yo6ial
yo6ial
Busola
 
Din nefericire... ne'a Mihai...

Fiind un pic ametit, am uitat sa aduc si eu o completare:
Patratul rosu pe fond alb delimiteaza rezervatiile naturale.
Acesta apare, de obicei, la baza masivului inconjurand zona protejata, alaturi de cateva panouri informative la intrarile principale.

Este posibil sa se afle in apropierea unor drumuri sau poteci dar nu sunt marcaje de urmarit in vederea reorientarii sau regasirii traseului pentru ca acestea inconjoara zona protejata si nu intersecteaza trasee turistice decat intamplator.


Vineri, 6 martie 2009 - 11:01  

midan
midan
Coarda
 
La noi ca la noi, la altii parca mai altfel
http://www.ffrandonnee.fr/balisage.aspx


Joi, 7 mai 2009 - 15:55  

mihai.telemark
mihai.tele..
Rucsac
 
Mai simplu, vrei sa zici Carpati.org Precum bine e scris acolo, exista trei tipuri de marcaje, de altfel identice ca forma, pentru trei tipuri de poteci. Cele zise GR, sunt comparabile cu itinerarii de mare anvergura gen creasta Fagarasului. La nivel regional, GR Pays asigura circuite sau itinerarii în cadrul unui singura masiv. PR desemneaza itinerarii locale cu o durata inferioara la o zi. Cum posibilitatea de a sa gasii în doua locuri diferite în acelasi timp este egala cu zero, sistemul francez da satisfactie deplina de la bun început : 1946. Dar cum la noi simplicitatea nu-si are locul, trebuie sa ne multumim cu cele 12 combinatii posibile de forme si culori. Vorba aceea, de ce sa faci simplu când poti complica ?


Joi, 7 mai 2009 - 16:29  

milo
milo
Caraba
 
exista si la noi o logica a acestor forme pe fond alb
banda defineste creasta principala a masivului, crucea creste secundare, triunghi, accesul in creasta, punctul trasee scurte catre obiective de interes
Am citit mai demult(acum 3 ani) si nu mai gasesc cartea, ma pun pe cautat si revin cu detalii
Carari cu Soare!


Joi, 21 mai 2009 - 20:13  

vasile.popescu
vasile.pop..
Caraba Asociatia Montana Carpati
 
Foarte util acest articol! Mulțumim!


Joi, 13 august 2009 - 14:40  

tiby
tiby

 
Util pentru incepatori, mai ales partea cu diferentirile intre marcajele turistice. Nu stiam acest lucru. Ma gandeam ca sunt pur si simplu diverse culori si forme aranjate in asa fel incat sa nu se repete; nus tiam ca trebuie sa invat legislatie rutiera si pentru munte. Multumesc.


Luni, 26 octombrie 2009 - 17:51  

dorucalinciobanu
dorucalinc..

 
Pe langa marcajele forestiere mentionate mai exista marcajul cu doua benzi rosii verticale si paralele care delimiteaza (cred) doua parchete alaturate.

Este un marcaj intermediar intre cel cu o singura banda rosie verticala si H-ul.


Joi, 15 iulie 2010 - 19:54  

dorucalinciobanu
dorucalinc..

 
Revin cu citat dintr-o publicatie oficiala, "Norme tehnice pentru amenajarea padurilor", Institutul de Cercetari si Amenajari Silvice, 1980:

Pag. 24: "Limitele parcelare se marcheaza printr-o banda verticala de vopsea, limitele de UP (unitati de productie) prin doua benzi verticale, iar limitele de ocol (silvic) prin semnul H, facute pe arbori, din distanta in distanta."

Pag. 25: "Delimitarea subparcelelor se face prin marcarea vizibila, din distanta in distanta, a arborilor de limita, cu o banda orizontala de vopsea. Intersectiile dintre liniile subparcelare si intersectiile acestora cu liniile parcelare sau cu liziera padurii se marcheaza tot pe arbori cu un inel de vopsea.


Miercuri, 29 septembrie 2010 - 23:21  

dorucalinciobanu
dorucalinc..

 
Pentru milo:

Vezi comentariul meu de aici:

http://www.carpati.org/forum/altele-12/alegerea_marcajelor-2226/1
/


Miercuri, 29 septembrie 2010 - 23:25  




Trebuie sa te autentifici pentru a putea adauga un comentariu

0,0495 secunde

The lyrics that count | ro | fr | es | it | de | Maps from all over the world | ro | fr | es | de | Calculator distante | Getamovie.org
Searchromania.net | Harti | ViewWeather.com - A new way to view the weather | Patentsmania.com | Lyrics | Getacd.es | Design
Regulament carpati.org
© copyright (2004 - 2012) Asociatia Montana Carpati