Skin Classic Skin White Skin Black & Whilte Skin Default Adauga la Favorite (In contul carpati.org)
Cautare:

Doneaza

Calendar

Iunie 2018
LMMJVSD
123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930

Iulie 2018
LMMJVSD
1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031

Online

Vremea
Varful Cindrel
Muntii Cindrel (cibin

Reduceri

Voluntar in Carpati - 2016

Homepage

Lista de discutii

Istoria uitată a muntelui – cariera de sulf din Călimani

        Turistul care ajunge în creasta principală a Călimanului va rămâne deopotrivă mirat și întristat de uriașa cicatrice de pe versantul nordic, în locul unde cândva a existat o carieră de sulf. Din întreaga activitate de pe vremuri a rămas doar impactul antropic, cu efecte pe termen lung asupra ecosistemului. Cu câteva zeci de ani în urmă, în jurul locului actual de exploatare exista o comunitate care, la apogeul extracției miniere, ajungea să numere peste câteva mii de suflete. 



/ARTICOLE/dsc_5813.jpg

                                                  Vedere de ansamblu asupra carierei - foto Ioan Stoenica

                         https://ioanstoenica.com/2014/02/21/singur-in-marele-necunoscut-al-muntilor-calimani



        Coborând din Șaua Nicovala spre Gura Haitii, pe traseul turistic marcat cu triunghi albastru, nici nu ne dăm seama când, dintre jnepenișuri și păduri de brad și molid, încep să răsară ruine și clădiri în paragină, înainte de a fi întâmpinați de gigantele halde de steril, cea mai proeminentă rămășiță a fostei cariere.



/ARTICOLE/57.jpg

                                    Ruinele clădirilor muncitorești (mini-orașul) din perioada exploatării intense.

                                    Fotografie de Mădălina Teodor, preluată de pe http://carieradesulf.blogspot.ro



        Istoria zăcămintelor de sulf începe în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, când a fost publicat un comunicat despre existența lor sub versanții Negoiului Românesc. Prospecțiuni și lucrări de mici dimensiuni au avut loc în prima jumătate a secolului trecut; totuși, amploarea exploatărilor nu avea să crească mai devreme de anul 1969 când, după o perioadă de peste șase ani de tatonări, conduse de geologul Emil Butnaru (coautorul al unicelor ghiduri ale Munților Călimani – 1969 / 1989, împreună cu Traian Naum), s-a hotărât că zăcămintele de sulf uriașe răspund cererii industriale crescânde. Se impune precizarea că, în epoca Ceaușescu, industria reprezenta motorul economiei românești, iar industria chimică era una din marile sale subcomponente. Sulful constituia un element de bază pentru această ramură, întrucât unul din compușii săi – acidul sulfuric – are o importanță majoră la nivel mondial. Alte utilizări ale sulfului sunt în industria farmaceutică (în prepararea sulfamidelor), la vulcanizarea cauciucurilor (la tratarea cauciucului cu sulf se obține un compus dur – ebonita – cu utilizări în electrotehnică), în industria armamentului (la fabricarea prafului de pușcă și a unor explozibili), în fabricarea coloranților, în producția de chibrituri. 



/ARTICOLE/expo3.jpg

                                                     Căutarea sulfului în subteran, cu ajutorul perforatorului



        În locul Negoiului Românesc avea să se înșire un întreg furnicar. Versanții au fost transformați în patru halde de steril: Ilva, Puturosu, Pinu și Dumitrelu. Pe acestea au fost amenajate trepte în spirală, suficient de late cât să permită accesul simultan a două utilaje de mare tonaj. Lor li se adaugă sutele de utilaje și instalații aferente exploatării. Nu doar mașinile tehnice și industriale înțesau zona. Proxima așezare umană de fosta exploatare este localitatea Gura Haitii, cel mai nordic sat al comunei Șaru Dornei. Acesta încă este legat de carieră printr-un drum asfaltat, de circa 14 km. 



/ARTICOLE/expo1.jpg

                            Coloșii ajunși tot mai sus in Călimani. În imagine se văd mașini de mare tonaj, alături de vechile 

                            tractoare pe șenile, tip KD35, care au deschis primele drumuri prin jnepenișurile spre zona alpină 

                                                                                  a Negoiului Românesc



/ARTICOLE/expo2.jpg

                       deschizătorii drumului către sulf. Drumurile începute în etapa de explorare erau executate de echipe

                       formate din muncitori zilieri din formațiunea LS (lucrări de suprafață) iar, prin trecerea la exploatare, 

                       acestea au fost efectuate și de  constructori și mineri, fiind lărgite și amenajate corespunzător în 

                       vederea accesului spre zăcământul de sulf și a deschiderii treptelor de valorificare în carieră a acestuia



        Deoarece asigurarea navetei câtorva mii de muncitori presupunea costuri ridicate de transport, câteva ore zilnice datorate accesului și retragerii și, eventual, construirea unui cartier muncitoresc întreg în Vatra Dornei, lângă carieră au apărut în scurt timp blocurile muncitorești. Acestea au fost complementate de o cantină incredibil de bine aprovizionată, date fiind vremurile, care la masa de prânz oferea zilnic fripturi gigant, o alimentară unde muncitorii găseau din belșug alimente precum carne, lactate și ulei, o raritate chiar și în marile orașe, un dispensar etc. La apogeul exploatării, în perimetrul minier ajunseseră să locuiască peste 8000 de oameni. 



/ARTICOLE/expo4.jpg

                                                                    Imagine generală a coloniei Călimani




/ARTICOLE/scan0043.jpg

                                                           Oameni ai muncii la mina din Călimani

                            Fotografie preluată de pe pagina http://mineritulinbrosteni.blogspot.ro/2012/02/



        Nicolae Ceaușescu a vizitat mina în iarna anului 1981, aterizând cu elicopterul pe o platformă special amenajată. Se spune că, văzând condițiile grele în care lucrau majoritatea muncitorilor și gerul extrem de tăios, a dat ordin ca fiecare miner să beneficieze de o masă caldă pe zi, să primească o șubă călduroasă și o rație de lapte. La binevoința liderului și la avantajele pe care acea comunitate le oferea, comparativ cu situația din țară, se adăugau și salariile substanțiale pe care oamenii muncii de la cariera de sulf le obțineau lunar, uneori de câteva ori mai mari decât ale personalului calificat din alte părți. Liderul suprem avea și o vilă de protocol la o distanță scurtă de perimetrul carierei. 



/ARTICOLE/20141121_120507.jpg



/ARTICOLE/20141121_120635.jpg

                                                          Ruinele vilei lui Ceaușescu  - foto arhiva personală



        Aparenta bunăstare a oamenilor ascundea un secret sumbru: în realitate, mina funcționa cu uriașe pierderi materiale, cantitatea de sulf produsă fiind insuficientă pentru a acoperi costurile exploatării și pe cele de producție. Deficitul a fost descoperit târziu, după revoluție, deoarece în timpul fostului regim cifrele raportate oficial erau false, pe motivul că normele stabilite trebuiau efectuate. Extracția sulfului s-a făcut în mare parte prin secțiuni orizontale. Au fost săpate trepte cu înălțimea de 20 m și de 10 m, în funcție de altitudinea la care erau situate. Altitudinea maximă de exploatare depășea pragul de 1800 m. Exploatarea selectivă a sulfului întâmpina o serie de probleme consistente: rocile de extracție aveau proprietăți fizico-mecanice slabe (hidrofobe, instabile, afectate de dezagregare rapidă), numărul excavatoarelor cu o cupă suficient de mare era redus, clima Călimanilor, cu îndelungi intervale de ger și îngheț, uzura utilajelor de exploatare și, nu în ultimul rând, poluarea uriașă adusă ecosistemului. 



/ARTICOLE/13.jpg

                            Structura in trepte a exploatării - fotografie preluată de pe http://carieradesulf.blogspot.ro



        Pentru transportul materialelor se foloseau camioane gigant, construite la Roman. Spre deosebire de un vehicul industrial obișnuit, aceste camioane aveau cabina situată la 2,5 m de sol, la care se ajungea pe o scară verticală. În dreapta cabinei, inginerii puteau efectua măsurători de pe o terasă ce avea dimensiunile unui balcon dintr-un apartament de bloc. Bena avea un volum de până la 35 metri cubi. O parte din tehnologia de pe acești dinozauri mecanici provenea de la uzinele țării (de exemplu, propulsia electrică era dezvoltată la Electroputere Craiova), alta era importată. Camioanele cu înălțimea cât a două etaje de bloc au ajuns și la export, la un preț de dumping.



/ARTICOLE/expo5.jpg

                                                                 Utilaje folosite la exploatarea sulfului

                                  Fotografie preluată de pe pagina http://mineritulinbrosteni.blogspot.ro/2012/02/




/ARTICOLE/dac-120e-1.jpg

                                                DAC 120 DE - monstrul folosit la transportul minereului de sulf



        Pe lângă faptul că a distrus complet un munte, mina a afectat și câteva formațiuni speologice de o unicitate aparte. În 1962, savanții Butnaru, Naum și Giurescu au publicat un articol despre un tip inedit de carst în roci vulcanice. Cea mai deosebită dintre peșterile descoperite a fost denumită "Palatul de Ciocolată", nume datorat concrețiunilor limonitice brun-maronii. Cele două săli, de mici dimensiuni, prezentau stalagmite ciocolatii și alte formațiuni de o importanță geologică deosebită. Palatul de Ciocolată a fost complet distrus în urma deschiderii exploatării.



        În anul 1997, printr-o hotărâre de guvern, mina a fost definitiv închisă. Impactul minei de sulf asupra mediului înconjurător a fost unul ireversibil. Din Negoiul Românesc au rămas uriașele halde de steril, care cu timpul au fost afectate de alunecări de teren. În anul 2000 a fost înființat Parcul Național Călimani, patru ani mai târziu fiind constituită și administrația sa, cu sediul în Vatra Dornei. De atunci au existat câteva încercări tardive de a depolua perimetrul fostei mine, însă majoritatea nu au depășit stadiul de proiect în fază incipientă. La momentul de față, suprafața poluată este lipsită de vegetație. Exploziile utilizate în carieră, amplasarea defectuoasă a materialului steril, umiditatea ridicată de la baza haldei au dus la destabilizări majore sub formă de alunecări de teren. Unele scurgeri de debris în afluenții râului Neagra au dus la imposibilitatea existenței vertebratelor ani la rând, în prezent natura reușind o revenire spectaculoasă. Iazurile de decantare au fost revărsate împreună cu deșeurile în pânza freatică. 



/ARTICOLE/luna-sulfuroasa-din-inima-calimanilor-10.jpg

                                                       În interiorul exploatării - fotografie de Lucian Sfetcu



        În vederea reabilitării sitului minier se prevede demolarea clădirilor și a fostei uzine de preparare a sulfului, decolmatarea celor două bazine de retenție a sedimentelor Dumitrelul și Pinul, drenarea și epurarea apelor reziduale poluate și în special stabilizarea haldelor de steril. Aceste halde urmează să fie nivelate pentru a se reduce panta taluzurilor și a se împiedica în acest mod manifestarea proceselor torențiale sau a alunecării corpurilor sterilului. Suprafețele haldelor de steril vor fi reîmpădurite folosindu-se specii locale de arbori. Ca multe alte simboluri ale industriei socialiste, mina de sulf din Călimani și-a găsit sfârșitul în propria-i inutilitate. Din păcate, dezastrul produs nu a fost doar unul de natură economică, ci mai ales de natură ecologică, iar mediul va avea nevoie probabil de câteva secole ca să-și răscumpere ceea ce omul i-a smuls cu violență. Rana din sânul muntelui va rămâne acolo pentru a aminti câtorva zeci de generații ceea ce minciuna și elanul nesăbuit al unei singure epoci au reușit să producă.



BIBLIOGRAFIE ȘI LECTURI SUPLIMENTARE:



1) http://carieradesulf.blogspot.ro

2) Elena Cenușă - Cercetări privind instalarea vegetației naturale în zone afectate de activități miniere din Parcul Național Călimani, teză de doctorat

3) https://www.crainou.ro/2014/09/15/rana-din-calimani/

4) http://orasulsuceava.ro/articole/2011/11/luna-sulfuroasa-din-inima-calimanilor/

5) http://www.promotor.ro/masini-noi/news/povestea-godzilei-romanesti.-era-o-centrala-nucleara-pe-roti-video-14872440

6) Pop Olimpiu Traian - Studiul comparativ al proceselor geomorfologice contemporane în masivele vulcanice Sancy și Călimani

7) https://www.monitorulsv.ro/Local/2011-09-09/Fantoma-fostei-mine-de-sulf-Calimani




Marți, 26 decembrie 2017 - 21:03 
Afisari: 2,060 


Postari similare:





Comentariile membrilor (2)

urlea2002
urlea2002
(admin)

 
1
Interesant. Deie Domnul să se rezolve măcar în parte problemele de acolo.


Miercuri, 27 decembrie 2017 - 17:34  

victoranica
victoranica
Coarda
 
2
Au existat cateva incercari, din pacate destul de nesemnificative. La altii se poate. In lucrarea mentionata in bibliografie la 6) e prezentata o ameliorare a eroziunii pentru masivul Sancy (Dordogne), Franta (paginile 37 - 38) - http://193.231.20.119/doctorat/teza/fisier/408

De ce nu s-ar putea si la noi ? Cred ca o stim cu totii Carpati.org Prefer sa raman optimist


Joi, 28 decembrie 2017 - 11:26  


 




Trebuie sa te autentifici pentru a putea adauga un comentariu

 
0,0561 secunde

GetaMap.org | Maps from all over the world | ro | fr | es | de | Calculator distante
ViewWeather.com - A new way to view the weather | nl.ViewWeather.com | sv.ViewWeather.com
Regulament carpati.org
© copyright (2004 - 2018) www.carpati.org