Cautare:

Doneaza

Calendar

Martie 2017
LMMJVSD
12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031

Aprilie 2017
LMMJVSD
12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930

Online

Vremea
Varful Parangul Mare
Muntii Parang

Reduceri

Voluntar in Carpati - 2016

Homepage

Lista de discutii

Fulgerul

Carpati.org

 

Aș fi numit articolul "Descărcări electrice", dar am ales "Fulgerul" pentru că sună mai impozant. Dar nu ar trebui să fie. Fulgerul este doar rezultatul vizual al descărcărilor electrice.

 

Pentru cei cărora le place să meargă pe munte, descărcările electrice, deși un fenomen extrem de spectaculos, pot avea urmări grave, dacă îi prind în locul nepotrivit. Din această cauză ar fi bine să știe ce trebuie să facă încă de la primele semne de furtună. Multe reguli de protecție reies natural din analiza și înțelegerea fenomenului fizic în sine.

 

Pe scurt, materialele care ne înconjoară sunt formate din atomi. Atomii au, în mod normal, o sarcină electrică neutră, adică conțin același număr de sarcini pozitive (protoni) și negative (electroni). În anumite condiții, sarcinile se pot separa rezultând zone (puncte) încărcate electric diferit. Două astfel de puncte cu sarcini electrice diferite au un potențial electric diferit. Diferența de potențial dintre două puncte se numește tensiune electrică (și se măsoară în volți). Dacă două puncte au potențialuri electrice diferite, între ele poate lua naștere o deplasare dirijată a sarcinilor electrice. Aceste sarcini care se deplasează reprezintă curentul electric (măsurat în amperi).

 

În jurul unei zone încărcate cu o anumită sarcină electrică se formează un așa numit câmp electric, proporțional cu cantitatea de sarcină electrică. Când valoarea câmpului electric depășește 30 kV/cm (puterea de izolare a aerului) se declanșează o descărcare electrică, adică sarcinile încep să se miște ordonat (formează un curent electric), cu scopul de a restabili echilibrul electric, prin mișcarea sarcinilor negative spre cele pozitive. Descărcarea electrică este curentul electric de foarte scurtă durată care se declanșează între două puncte cu potențial electric diferit când valoarea câmpului electric devine mai mare decât puterea de izolare a materialului aflat între cele două puncte.

 

În nori, se formează zone cu încărcătură electrică negativă și pozitivă. În mod normal, stratul superior al norului se încarcă pozitiv iar stratul inferior negativ. Printr-un alt fenomen natural (inducția), pe pământ sub norul încărcat se acumulează sarcini pozitive care se mențin sub nor ca o umbră a sa. Există așadar trei zone cu potențial electric diferit: zona superioară a norului, zona inferioară și pământul. Când cantitatea de sarcină acumulată în aceste zone devine prea mare se produce descărcarea electrică: fie între nori (mai frecvent, cam 70% din cazuri) fie între nor și pământ. Pentru scopul acestui articol doar descărcările dintre nor și pământ (numite trăsnete) au importanță așa că la ele mă voi referi în continuare.

 

Fulgerul este rezultatul vizibil al unei descărcări electrice. Fluxul de energie ce se creează între cele două puncte încălzește aerul într-atât de tare încât acesta devine luminos. Aerul din jurul "tubului" prin care are loc descărcarea electrică se încălzește brusc până la temperaturi de aproximativ 30.000 de grade Celsius (cam de 5 ori mai mare decât temperatura la suprafața soarelui). Ceea ce noi vedem drept fulger este de fapt aer încins (iar fenomenul se numește incandescență, același fenomen prin care becurile clasice luminează). Mai mult, aerul astfel încălzit se dilată aproape instantaneu și se mișcă radial, spre exterior, "scuturând" celelalte pături de aer și determinându-le să vibreze, le unduiește. Noi, oamenii, percepem aceste unde drept unde sonore și le numim tunet.

 

De aici tragem concluzia că fără descărcare electrică (deci implicit fulger) nu există nici tunete, deși câteodată, când furtuna este departe, sau când lumina zilei este suficient de puternică încât să nu percepem lumina fulgerelor, suntem tentați să zicem că doar tună, nu și fulgeră.

 

Descărcările electrice provin din norii de tip cumulonimbus. Este important să știm cum arată acest tip de nori pentru a ne da seama când urmează o furtună cu fulgere, pentru a căuta adăpost imediat și pentru a nu fi surprinși de fulgere in mijlocul unui platou sau al unei creste. Norii cumulonimbus sunt nori cu dezvoltare verticală, ce se formează la altitudini între 2000 și 16000 de metri. Au o formă de ciupercă și sunt înalți și denși. Adesea, baza lor poate avea un diametru de câțiva kilometri dându-ne impresia (mai ales când sunt deasupra noastră) că acoperă tot cerul, condiții în care este greu de observat dezvoltarea lor pe verticală. Pe lângă descărcări electrice, norii cumulonimbus mai sunt resposabili pentru precipitații extrem de puternice, cu durată de la 10-20 de minute până la câteva ore. Pentru a nu lungi mai mult decât este necesar articolul, nu voi adăuga imagini de cumulonimbus, însă voi indica adresa: http://www.weatherpictures.nl/cb.html unde sunt o sumedenie de nori cumulonimbus imortalizați în mod digital.

 

Observarea norilor, a dezvoltării lor și a direcției de mișcare reprezintă cel mai la îndemână mod (pe munte) de a aprecia dacă va urma sau nu o furtună cu descărcări electrice. Sunt norii de tip cumulonimbus? Se apropie de noi? Dacă da, trebuie să căutăm adăpost imediat.

 

Dacă ne aflăm sub un nor, și simțim că ni se electrizează părul, asta înseamnă că acea umbră a norului de care vorbeam mai sus ne-a cuprins și pe noi și că suntem în pericol imediat de a fi loviți de următorul trăsnet. Electrizarea părului este un mod foarte subtil în care natura ne sugerează că ne aflăm în locul total nepotrivit.

Deși în general nimeni nu merge cu aparatul radio la el pe munte, e important, totuși, de știut că fulgerul interferează cu undele radio AM (și mai puțin cu undele FM). Se poate folosi un radio simplu, setat pe o frecvență AM (unde nu este emis nici un post) pentru a auzi fulgerele sub formă de pârâituri. Dacă fulgerele sunt mai puternice sau sunt mai aproape de receptor, aceste pârâituri pot fi auzite și peste un post de radio.

 

Permanent, între atmosferă și suărafața pământului există un câmp electric produs de sarcinile electrice care există în atmosferă și cele de pe suprafața pămîntului. Suprafața pămîntului împreună cu toate corpurile care se găsesc pe ea formează un uriaș corp încărcat cu electricitate pozitivă. Între cantitatea de sarcină electrică de pe suprafața pământului (potențialul electric al pământului) și cantitatea de sarcină electrică a diferitelor straturi de aer există diferențe de potențial (tensiune electrică).

 

Astfel, de exemplu, între capul și picioarele unei persoane care stă în picioare, există o tensiune electrică de 150 de volți. Mult? Puțin? Mai mult, această diferență de potențial scade cu altitudinea, fiind în general de 130 volți pe metru la nivelul mării și numai de 35 de volți pe metru la 2000 de metri. Și, ca să ajung la partea cu adevărat importantă, această tensiune este mai mare deasupra obstacolelor de pe teren (stâncile, crestele, vârfurile, cabanele, copacii, etc).

 

Când un nor încărcat cu electricitate (negativă) trece pe deasupra unei case, pe acoperișul casei se vor strânge (prin influență) sarcini pozitive. Dacă electricitatea din nor este în mare cantitate, pe acoperiș se va strânge o mare cantitate de electricitate pozitivă. Cu cât se adună mai multe sarcini electrice, cu atât tensiunea electrică ce se formează între sarcinile din nor și cele de pe acoperiș va crește și în cele din urmă va sparge la un moment dat stratul izolator de aer dintre nor și casă, sarcinile negative din nor scurgându-se spre cele pozitive de pe casă, pentru a restabili echilibrul electric, având loc un trăsnet, o descărcare electrică.

 

Descărcarea electrică este un fenomen foarte complex care, însă, durează doar câteva fracțiuni de secundă. După ce în nor s-au separat sarcinile electrice negative de cele pozitive, începe o serie de descărcări succesive care creează un canal de aer ionizat. Aceste descărcări au fiecare o lungime de până la 50 m și nu au puterea de a "sparge" rezistența aerului până la pământ. În mod tipic, prima astfel de descărcare coboară din nor spre pământ pe o distanță de aproximativ 50 m, lăsând în urmă un canal de aer ionizat. A doua descărcare străbate rapid canalul de aer deja ionizat de către prima și îl mai continuă la rândul ei, și tot așa mai departe, spre pământ. Această serie de descărcări se numește descărcare preliminară, nu este vizibilă cu ochiul liber și durează câteva sute de milisecunde. Când acest canal se apropie suficient de pământ, din sarcinile de pe pământ pornește un alt flux de curent care încearcă să se unească cu canalul, moment în care se produce descărcarea principală. Dar nici aceasta nu este una singură, de obicei fiind vorba de 3-4 descărcări extrem de puternice, prin același canal de aer ionizat de descărcarea preliminară. Între acestea, există un timp de 40-50 de milisecunde, ceea ce ne face să le percem ca un efect stroboscopic.

 

Carpati.org

 

Estimarea distanței la care s-a produs fulgerul se poate face numărând secundele dintre fulgerul văzut și tunetul auzit. Fulgerul și tunetul se produc aproape în același timp, însă lumina are o viteză de 300.000 km/s iar sunetul "doar" 344 m/s (aproape de un milion de ori mai mică decât viteza luminii). Pentru a determina distanța, se numără secundele dintre fulger și tunet iar această valoare se împarte la 3 pentru a obține distanța aproximativă în kilometri. De exemplu, dacă am numărat 6 secunde între fulger și tunet, atunci distanța este de aproximativ 2 km. Dacă repetăm "experimentul" pe mai multe descărcări electrice, putem trage concluzia dacă furtuna se apropie (timpul dintre fulger și tunet se micșorează) sau se depărtează de noi (timpul se mărește).

 

Dacă tunetul poate fi auzit, atunci deja există pericolul de a fi loviți de fulger. În general tunetul poate fi auzit când este mai aproape de 10 km. În aceste condiții trebuie căutat adăpost imediat. După trecerea furtunii, încă există pericolul de a fi loviți de fulger, chiar dacă pe cer strălucește soarele, așa că se recomandă să nu se părăsească adăpostul mai devreme de 30 de minute de la terminarea furtunii. Multe persoane au fost trăsnite înainte sau după furtuna propriu-zisă, deoarece ignoră primele semne, sau se grăbesc să plece imediat după ce s-a oprit ploaia. Mulți oameni se feresc mai mult de ploaie, să nu se ude, decât de mult mai periculoasele descărcări electrice.

 

În timpul unei furtuni, fiecare descărcare electrică între nor și pământ este potențial fatală pentru om. Factorul determinant este poziționarea persoanei pe traiectoria de descărcare a fulgerului.

 

Există mai multe feluri în care un om poate fi lovit de un trăsnet:

- lovitură directă, când persoana lovită se afla în "canalul" de descărcare a trăsnetului dintre nor și pământ.

- lovitură indirectă (sau șocul de retur): o persoană care stă sub norul electrizat (negativ) se încarcă și ea cu electricitate (prin influență); mai exact, sarcinile pozitive sunt atrase către nor (la capul și pieptul persoanei) iar sarcinile negative spre picioare. Dacă din norul de deasupra se produce o descărcare electrică în pământ, în apropierea persoanei (5-15 metri), sistemul nor-pământ își recapătă echilibrul electric aproape instantaneu. Sarcinile pozitive de pe capul/pieptul persoanei, nemaifiind atrase de nor, se vor recombina brusc cu cele negative (din picioare) formând practic o descărcare electrică în corpul nefericitei persoane.

- lovitura din pământ, poate cea mai intresantă și incredibilă formă. Fulgerul lovește pământul lângă victimă creând o diferență de potențial în pământ (datorită rezistenței pământului, da, are și el rezistență, ca orice alt material). Curentul fulgerului se poate deplasa și prin suprafața pământului. Astfel, o lovitură de fulger produce în solul din jurul ei pe o rază de 20 de metri suficient voltaj pentru a fi letală pentru om. Acest lucru este valabil și în jurul paratrăsnetelor sau al copacilor.

 

Carpati.org

 

Tensiunea de la suprafața solului corespunzătoare cu lungimea pasului omului se numește tensiune de pas și este cu atât mai mare cu cât pasul este mai mare și cu cât omul este mai aproape de punctul în care trăsnetul a lovit pământul.

 

Dar pe lângă acestea, mai există și pericolul loviturilor mecanice cauzate de trăsnete: bucăți din scoarța copacilor, stânci desprinse din pereți (nu este indicat a se pune cortul la baza unui perete în ideea că protejează de fulger... da, poate protejează de fulgere dar nu și de pietre) aruncate precum în urma unei explozii.

 

Evitarea întâlnirilor cu fulgerele:

 

1. Înainte de o tură, se consultă prognoza meteo. Dacă se anunță descărcări electrice, este înțelept să lași tura pe altădată. Din fericire pentru noi, în România, ANMH a implementat în 2003, la nivel național, un sistem performant de monitorizare a electricității atmosferei (SAFIR 3000), cu posibilitatea de urmărire a descărcărilor electrice în timp real, cu o precizie de 1 km, așa că atunci când anunță descărcări electrice, sunt șanse foarte mari să aibă dreptate :)

 

2. De la primele semne ale furtunii (nori cumulonimbus venind spre noi, tunete în depărtare) trebuie căutat un adăpost sigur împotriva fulgerelor. Se poate părăsi în siguranță adăpostul de-abia jumătate de oră după ultimul tunet auzit (chiar dacă ploaia s-a oprit mai demult și deja a ieșit soarele). Dar și în cazul în care adăpostul este precar, este de preferat să nu se stea în picioare (remember șocul de retur?)

 

3. Dacă nu se poate găsi în timp util un adăpost sigur, atunci trebuie evitate locurile predispuse la trăsnete: locurile mai ridicate (vârfuri, movile de pământ), copacii, stâlpii indicatori sau de marcaje, imediata apropiere a apelor, în apropierea firelor electrice (nu doar cele de înaltă tensiune ci și cele telefonice, chiar). Trebuie evitate solurile argiloase sau cele cu minereuri de fier (și preferate cele calcaroase). Trebuie evitate stâncile lucioase sau cele innegrite (semn că, probabil, au mai fost lovite în trecut). În nici un caz nu se stă sub copaci.

 

4.a. Dacă nu se găsește nici măcar o zonă cât de cât sigură, ultima variantă este să te faci cât mai mic, cât mai aproape de pământ. Dar niciodată nu trebuie să te întinzi pe pământ, deoarece în cazul unei descărcări electrice în apropiere, între picioare pe de o parte și cap/umeri/mâini pe de altă parte se va forma o tensiune ce va da naștere unui curent electric care la rândul lui va străbate organele vitale (inima/creierul).

 

Institutul american de siguranța fulgerelor (da, au și așa ceva) recomandă următoarea poziție: se stă ghemuit, cu călcâiele lipite, capul cât mai aplecat posibil, coatele pe genunchi, iar cu palmele se acoperă urechile (pentru a feri timpanul de puterea unui tunet), după cum se arată și în următoarea imagine:

 

Carpati.org

(Image (c)2001 Anubis Productions & Marian Hyuk Grossi)

 

În acest fel, dacă un fulger lovește în apropiere, curentul va intra printr-un picior, va trece, prin călcâie în celălalt picior și mai departe înapoi în pământ.

 

4.b. Se recomandă păstrarea unei dinstanțe de minim 5 metri față de alte persoane.

Alpiniștii surprinși de furtună cu fulgere trebuie să se asigure în cât mai multe puncte posibile; fulgerul, lovind în apropierea asigurărilor, poate topi corzile sau anourile folosite pentru asigurare. Dacă se rapelează, peretele trebuie atins cu ambele picioare, ținute cât mai apropiate (chiar unite în zona călcâielor). Rapelarea se face fără a păși, fiind de preferat salturile, pentru a se evita crearea de potentiale diferite în zonele picioarelor.

 

Furtunile cu fulgere pot avea un caracter migrator, străbătând mari suprafețe continentale. Aceste furtuni, de obicei, sunt urmărite pe radarele meteorologice și sunt mai ușor de prognozat. Celelalte furtuni, care se formează mai spontan și nu au un caracter călător pronunțat, au tendința de a se forma între anumite ore: când aerul e umed, norii de furtună apar către ora 9 și începe a tuna de la ora 11. Când aerul e uscat, liniștit, norii de furtună încep a se forma către ora 12 și devin periculoși între orele 17 și 20. Dacă aerul este foarte uscat și vremea a fost senină în ajun, norii apar după ora 14 iar pericolul pe la 20-21. Unii autori apreciază că, în general, perioada zilnică cea mai favorabilă producerii furtunilor este între orele 13 și 17. Evitând acest interval de timp în lunile iunie, iulie și august ne ferim de pericolul trăsnetului în proporție de 80%. În țara noastră, printre munții cei mai frecventați de furtuni se află munții Apuseni, Făgăraș, Retezat, Rodnei, Călimani, Ceahlău și Bucegi.

 

Despre copaci, s-a observat că cei izolați sunt mai repede trăsniți decât pădurile. Copacii cu rădăcini în soluri argiloase sunt mai predispuși la trăsnete decât cei din soluri calcaroase. Mai mult, trăsnetul are o înclinație deosebită pentru a distruge exemplarele de plop, stejar, ulm, salcie, frasin, salcâm și toate neamurile de brad, mai rar specii ca mărul, teiul, cireșul, nucul, și foarte rar, aninul, paltinul, fagul, mesteacănul, carpenul, scorușul. A nu se înțelege că plopul este mai bun conducător de electricitate decât, să zic, mesteacănul. Nu. În cazul mesteacănului, fulgerul se scurge mai mult pe la suprafața scoarței, din această cauză fiind mai puțin vizibile urmele unui trăsnet, pe când prin plop, tendința electricității este de a se scurge prin interiorul tulpinii (tulpina aratând ca după o explozie).

 

Carpati.org

 

Carpati.org

 

Adăpostirea sub un copac este, însă, foarte periculoasă. Copacul este un semiconductor, fiind o țintă foarte atractivă pentru fulgere, atunci când este izolat. Trăsnetul care se scurge de-a lungul tulpinii (pe suprafața ei sau în interior), poate sări spre omul adăpostit lângă tulpină, prin el găsind o cale mai bună spre pământ (Corpul uman este bun conducător de electricitate).

 

Cu cât un om se află la înălțimi mai mari, cu atât mai conductoare sunt straturile de aer. Efectul descărcării electrice asupra unui om depinde de intensitatea curentului electric. Dacă aceasta nu este prea mare, omul simte doar zguduială; dacă curentul electric este mai mare de 0,1 amperi, omul morea prin oprirea bătăilor inimii. Iar dacă este și mai mare, atunci este carbonizat instantaneu.

 

Victima unei descărcări electrice nu reține sarcina electrică descărcată așa că ne putem apropia de ea pentru a acorda primul ajutor fără probleme din acest punct de vedere. O persoană lovită de fulger, pentru a supraviețui, are nevoie imediată de ajutor medical. Cele mai des întâlnite efecte ale fulegerării unei persoane sunt stopul cardiac sau neregularități accentuate în ritmul cardiac, arsuri (vizibile, la nivelul pielii, dar, probabil, și invizibile la nivelul organelor interne) și deteriorarea sistemului nervos. Însă, cu tratamente medicale specifice (resuscitare cardio-pulmonară, etc) aplicate cât mai repede posibil, majoritatea victimelor unui fulger supraviețuiesc (deși urmările pe termen lung pot fi deosebit de grave (arsuri, pierderea simțurilor, etc)). Cele mai periculoase răni provocate de un fulger sunt de ordin cardiovascular si neurologic. Trebuie avut în vedere că doar resuscitarea efectivă și imediată (inițiată de salvatori) urmată cât mai rapid posibil de tratament medical de urgență poate salva o victimă aflată în stop cardio-pulmonar de la moarte.

 

Recomandări de prim ajutor (de la Institutul național de siguranța fulgerelor al SUA):

 

1. Se sună la 112 pentru a anunța accidentul (trăsnirea unei persoane) și pentru a da indicații asupra locației în care se află.

 

2. Dacă zona unde a fost lovită victima este o zonă cu mare expunere la fulgere, se încearcă mutarea victimei într-o zonă mai sigură pentru a nu expune la pericol și pe cei care acordă primul ajutor și pe salvatorii specializați (care deja ar trebui să fie pe drum). Este puțin probabil ca victima unei descărcări electrice să aibă fracturi majore care ar putea cauza paralizie sau hemoragii interne puternice (decât dacă au căzut de pe stânci sau au fost lovite de pietre), așa că mutarea victimei poate fi efectuată, însă cei care acordă primul ajutor trebuie să estimeze dacă este mai importantă scoaterea victimei din zona de risc decât nemișcarea victimei și acordarea pe loc a primului ajutor. În cazul în care se hotărăște mutarea victimei, această manevră trebuie efectuată rapid, fără a întârzia prea mult punctul următor.

 

3. Dacă victima nu respiră, se face respirație gură la gură. Dacă s-a luat decizia mutării persoanei, înainte de a o muta, se fac câteva respirații rapide. Se verifică dacă victima are puls la artera carotida (pe lateralul gâtului) sau la artera femurală pentru 20-30 de secunde. Dacă nu există puls, se începe de asemenea masajul cardiac. Dacă afară este rece și umed, se recomandă acoperirea victimei cu ceva care să nu permită hipotermiei să complice resuscitarea. Din păcate, dacă echipele medicale specializate nu pot ajunge relativ repede, respirația gură la gură și masajul cardiac nu sunt de foarte mare ajutor: este puțin probabil ca victima să-și mai revină, dacă nu răspunde stimulării cardiace și respiratorii după câteva minute. Dacă pulsul revine, trebuie continuată respirația artificială pentru cât timp este nevoie (până la sosirea salvatorilor specializați). Dacă, însă, pulsul nu revine după 20-30 de minute de eforturi susținute de resuscitare, cei ce acordă primul ajutor nu trebuie să se simtă vinovați dacă opresc resuscitarea.

 

În câmp deschis, platouri, creste trebuie evitat întotdeauna să fii cel mai înalt obiect. Trebuie evitată adăpostirea lângă cele mai înalte obiecte (inclusiv copacii), deoarece se pot desprinde scântei din acestea (un fel de fulgere, descărcări între obiect și pământ, prin aer). De asemenea, trebuie evitată adăpostirea lângă împământări sau deasupra țevilor metalice care s-ar putea afla în pământ (cum este una pe traseul dintre cab. Omu si Babele) sau sub/în apropierea firelor de electricitate/telefonie.

Cel mai bun adăpost împotriva fulgerelor o reprezintă clădirile mari. Pentru ca un adăpost să ofere protecție împotriva descărcărilor electrice, trebuie să fie prevazut cu un mecanism de conducere a curentului electric de la punctul de contact către pământ (mecanism pe care noi îl numim paratrăsnet sau împământare).

 

Adăposturile de mici dimensiuni (refugii de creastă, stâne, etc.) nu oferă mai deloc protecție împotriva descărcărilor electrice, dacă nu au paratrăsnete.

 

În cazul turelor mai lungi de 2 zile, când prognozele meteo nu pot fi foarte precise, în pregătirea turei (de ex. creasta Făgărașului) trebuie avute în vedere și posibilități de retragere spre zone sigure în cazul în care vremea se strică. Și în cazul grupurilor mari, liderii de grup trebuie să aibă în vedere variante de retragere din zonele expuse la descărcări electrice, dar mai ales să aibe în vedere că un grup relativ mare se retrage muuuult mai încet decât 2-3 oameni. Deci, atenție mărită la primele semne de furtună.

 

Foarte important în cazul în care furtuna apare prin surprindere este și păstrarea calmului, a sângelui rece, judecarea situației, analizarea soluțiilor posibile. (Există chiar și un termen, de origine greacă, ce definește teama de fulgere: keraunofobia).

 

Concepții greșite:

 

- Fulgerul nu cade de două ori în același loc. Greșit, cade (de fapt, așa se și întâmplă de mai multe ori).

 

- Cauciucul bocancilor izolează. Greșit. Tălpile de cauciuc la bocanci NU oferă nicio protecție față de descărcarea electrică. Este nevoie de aproximativ 10.000 de volți pentru a străpunge 2 cm de cauciuc. Fulgerul are milioane de volți. DAR, totuși talpa de cauciuc ne poate proteja să nu ne încărcăm pozitiv dinspre pământ (am zis mai devreme că sub norul încărcat negativ, pe pământ există o "umbră" a norului de sarcini pozitive). Fulgerul va lovi aceste sarcini pozitive de pe pamânt, dacă noi suntem mai puțin încărcați pozitiv decât pămîntul. Dacă nu am fi izolați de pământ, am avea aceeași sarcină pozitivă și, fiind mai înalți, am avea șanse mai mari să fim loviți.

 

- O mină/grotă este un adăpost sigur împotriva fulgerelor. Greșit. O grotă se poate comportă ca o găleată de aer ionizat, favorizând chiar fulgerul. O mină, dacă a fost folosită pentru extras de minereu metalic, este foarte periculoasă. O peșteră poate reprezenta un adăpost bun doar in interiorul ei, la cel puțin 20 de metri de intrare și depărtat de pereții ei.

 

- Telefoanele mobile atrag fulgerele. Nu este adevărat. Este recomandat chiar, în caz de furtună a se folosi telefoanele mobile în detrimentul liniilor telefonice terestre, deoarece fulgerul poate lovi firele iar curentul va fi condus până în receptorul de la ureche.

 

- Descărcarea electrică poate fi folosită ca o sursă de energie. Greșit. Pur și simplu nu există o tehnologie capabilă de a prelua și stoca scurtul impuls de energie extrem de mare pe care îl reprezintă fulgerul.

 

- Fulgerul lovește doar obiectele din material bun conducător de electricitate, precum metalele. Greșit, în fața fulgerului orice material este conducător de electricitate. E adevărat că metalul conduce mai bine, însă nu relevant.

 

- Fulgerele nu au formă de zig-zaguri, deși adesea sunt reprezentate simbolic in acest mod. Fulgerele se prezintă ca niște linii regulate, cu numeroase ramificații.

 

În cifre:

 

- Cantitățile electrice dintr-un fulger: 40 kA, se transferă o cantitate de sarcină de 5 coulombi, reprezentând o energie de 500 megajouli. Voltajul variază în funcție de lungimea fulgerului, pentru un fulger de 1 km fiind tipice valori de 3 miliarde de volti. Cu un curent electric de 40 kA, se obține o putere de 120 terawați (120 milioane de milioane de wați).

 

- Lungimea unui fulger este în general de 1-2 km. Dacă umiditatea este mai mare, sunt tipice valori de 2-3 km. Este adevărat că s-au observat fulgere mai "lungi", de zeci de km, (recordul absolut înregistrat fiind de 190 km), însă acestea sunt extrem de rare și de netipice pentru furtunile din zona țării noastre (și în special a munților noștri).

 

- energia conținută într-un fulger de intensitate medie este suficientă pentru a ține aprins un bec de 100 de wați timp de 90 de zile.

 

- canalul de aer prin care are loc descărcarea electrică are un diametru între 2 și 5 cm.

 

- durata unui fulger este cuprinsă între 1-30 milisecunde.

 

- 90% din energia unei descărcări electrice este eliberată sub formă de căldură, mai puțin de 1% este convertită în sunet (ceea ce simțim), iar restul este eliberată sub formă de lumină (ceea ce vedem).

 

- sunetul tunetului la nivelul unde lovește pământul are în medie 120 decibeli. (Boxele de la un concert rock au tot cam atât, dacă stai lângă ele).

 

- În cursul unei furtuni, undeva in perimetrul furtunii, se produc în medie 1-2 fulgere pe secundă.

 

- În fiecare secundă, pe pământ se produc, în medie, 50-75 de fulgere.

 

- se estimează că, într-un an, la nivel mondial, 2000 de persoane sunt lovite de un fulger. Dintre acestea doar aproximativ 15% mor pe loc.

 

- într-o statistică realizată între anii 1959-1994 (în SUA), 84% din victimele descărcărilor electrice au fost bărbați.

 

- 70% din numărul celor care supraviețuiesc unei descărcări electrice rămân cu probleme la nivelul creierului (neuropshiatrice sau la nivelul simțurilor vizual și auditiv).

 

- tot statistic, 2% din persoanele lovite de fulger au fost lovite în timp ce vorbeau la telefon, fulgerul străbătând linia telefonică de afară în casă.

 

- șansele ca un om, în timpul vieții (80 de ani), să fie lovit de trăsnet sunt de 1 la 3000. Statistic vorbind. Sunt mai mici însă pentru cei care știu să se ferească :)

 

 

În concluzie, pe timpul descărcărilor electrice:

- se evită: apa, obiectele metalice de orice natură, vârfurile și crestele, copacii înalți (mai ales cei solitari), apropierea de alte persoane (cel puțin 5 metri distanță), spațiile deschise (platourile).

- se caută: Adăposturi bine izolate împotriva fulgerelor, zone de teren joase, peșteri adânci (>20 metri) și, în ultimă instanță, o poziție de ghemuit cu călcâiele apropiate și mâinile la urechi.

 

Dar cel mai important este prevenirea de la primele semne.

 

Bibliografie:

- N. Topor - Meteorologie turistică

- Lightning Injuries to Humans in France, Dr. Elisabeth Gourbière, Electricité de France, Service des Etudes Médicales

- www.clouds-online.com

- www.weatherpictures.nl/cb.html



Vineri, 17 octombrie 2008 - 00:59 
Afisari: 43,054 


Postari similare:





Comentariile membrilor (46)

xemax
xemax

 
1
Fain si bun articolul, am aflat niste chestii de care habar n'aveam!

Inainte ca electricieni sa intre sa sa disece articolul din electron in electron, vreau sa spun ca sunt usor dezamagit de faptul ca nu ai folosit o formula de introducere standard, adica asa cum ne-a invatat partidul: "Inca din cele mai vechi timpuri, oameni s-au preocupat/intrebat..." Carpati.org


Marți, 8 iulie 2008 - 15:48  

andrei
andrei
Busola
 
2
Ca sa iti sterg dezamagirea, o sa adaug ca lumea nu s-a intrebat din cele mai vechi timpuri ce e cu fulgerele astea, s-au multumit sa creada ca sunt bataliile duse de Jupiter care arunca cu fulgerele faurite de Vulcan (romanii), sau le asocia cu pasarile tunet considerate servitorii Marelui Spirit (vechii americani). Chiar ciocanul zeului Thor era considerat ca arunca fulgere (la popoarele germanice).

Dar ce-au toate astea a face cu stiinta? Nimic.

De-abia pe la 1750 B. Franklin a facut primele experiente asupra fulgerelor, ceea ce stim noi acum fiind definitivat dupa anii 1950.


Marți, 8 iulie 2008 - 16:02  

mihai.telemark
mihai.telema..
Rucsac
 
3
De aia merg iarna pe munte Carpati.org ca mi-e lene sa citesc romane ca ale lui andrei Carpati.org


Marți, 8 iulie 2008 - 16:34  

cipicernat
cipicernat
(admin)

 
4
Excelent articol domnule admin!

Mihai - nu e vorba de tine.. Carpati.org


Marți, 8 iulie 2008 - 16:42  

gabicolea
gabicolea
Caraba
 
5
excelenta initiativa....

... insa... am inceput sa citesc cu dorinta de a fla despre fulger (descarcari electrice) numai ca la un moment dat am pierdut sirul ...
m-am pierdut in elementele tehnice de fizica (?) ....

... cam prea lunga si tehnica descrierea...nu am reusit sa o duc pana la capat...deocamdata

zile senine


Marți, 8 iulie 2008 - 17:04  

radmar
radmar
(admin)

 
6
Ei, asa da articol. Cuprinde de toate. Nici nu stiu daca mai e necesar sa adaugam linkul de pe forum despre dicutia cu fulgere (macar am amintit de el, iar cei nelamuriti inca vor putea sa dea o cautare Carpati.org)

Si ca sa va impac, mai Em si Andrei, mergea un inceput de genul:
"Inca din cele mai vechi timpuri, oameni s-au preocupat/intrebat de luptele duse de Jupiter cu armele lui Vulcan..." Carpati.org


Marți, 8 iulie 2008 - 17:13  

andrei
andrei
Busola
 
7
Gabi, crede-ma ca am incercat sa pun cat mai putina fizica, iar paragrafele despre fizica sa fie cat mai scurte si concise. Asta e ce-am putut sa fac mai bine Carpati.org Parerea mea e ca inceputul nu e deloc tehnic (n-am pomenit nimic de gradienti, sau de radiatiile care ionizeaza particulele, da? Carpati.org), dar trebuia sa am o introducere in modul in care ia nastere un fulger. Oamenii tind sa inteleaga lucrurile mai bine daca le explici de ce, decat daca le spui pur si simplu ca asa e. Carpati.org
Stiu si ca a iesit lung, dar aratati-mi un paragraf care ar fi meritat sa fie scos Carpati.org


Marți, 8 iulie 2008 - 17:25  

gabicolea
gabicolea
Caraba
 
8
Andrei, te cred, cu siguranta te-ai straduit mult sa-l faci cat mai pe intelesul tuturor .... mai ales daca tu esti de specialitate - m-as fi mirat ca radmar sa nu-l aprecieze...deh...e in ograda lui Carpati.org, si mi-e imposibil sa spun daca / ce trebuie scos ...
pana la urma am reusit sa-l citesc pe tot ...(ca la cocot..nu mi-a iesit din prima, dar am facut din a 2-a incercare)..
... foarte utile recomandarile

cred ca trebuie sa-ti multumim pentru munca depusa

zile senine


Marți, 8 iulie 2008 - 17:34  

mihai.telemark
mihai.telema..
Rucsac
 
9
As arata eu paragrafele care pot ramâne Carpati.org


Marți, 8 iulie 2008 - 17:39  

radmar
radmar
(admin)

 
10
Carpati.org
Gabi, cine ar putea sa nu aprecieze un astfel de articol?

Sunt sigur ca si domnul Mihai a fost dat pe spate Carpati.org (cel putin de lungimea articolului, pt care merge la munte iarna Carpati.org)


Marți, 8 iulie 2008 - 18:12  

mike
mike
Rucsac
 
11
In sfarsit a iesit la iveala prdusul saptalanilor de munca ale lui Andrei (PS: a inceput cand scriam eu trusa de prim ajutor si a fost chiar pasionat de cartea lui N: Topor).
Eu m-am inteles bine si cu nea Amper; Volt; Culomb Carpati.org; dar asteptam un feedback de la Emil si Vali care erau la un cot sa experimenteze pe viu


Marți, 8 iulie 2008 - 18:24  

kya
kya
Coarda
 
12
Bun articol! Corespunde tuturor exigențelor. Și foarte folositor, zic eu.

Mereu îmi voi aduce aminte de seara de la cabana Mussala, când ne-ai spus că lucrezi la articol, afară fulgera de mama focului și noi ne îngrozeam unii pe alții cu povestiri cumplite despre trăznete și efectele lor.


Marți, 8 iulie 2008 - 20:59  

urlea2002
urlea2002
Cort
 
13
Brrr, iar mi-ai adus aminte de tura in Negoiu de acum 2 luni cand a traznit in cabana...faina senzatie..Carpati.org Nu vreau sa stiu cum o fi fara paratraznet..Carpati.org
Super articol, ca la carte!! Feliccitari pentru munca depusa!


Marți, 8 iulie 2008 - 21:07  

dev
dev

 
14
multumesc pentru articol.
mai in gluma... mai in serios... cum ar afecta fulgerul un aparat foto aflat in mana / rucsacul unui trasnit ( la propriu ) ? Carpati.org


Marți, 8 iulie 2008 - 22:08  

octavian67
octavian67
Caraba
 
15
@ dev
"cum ar afecta fulgerul un aparat foto aflat in mana / rucsacul unui trasnit ( la propriu )"
- mai conteaza? Carpati.org

Si acum la obiect. Depinde cum cade trasnitul, daca se intampla sa cada pe aparatul foto e posibil ca acesta sa se strice Carpati.org

PS: mai in gluma... mai in serios...


Marți, 8 iulie 2008 - 22:24  

mihai.telemark
mihai.telema..
Rucsac
 
16
Problema traznetului care cade pe aparatul foto nu afecteaza decât traznitii, la figurat se întelege de la sine Carpati.org ceilalti, nu risca absolut nimic. Sunt dovada graitoare Carpati.org


Marți, 8 iulie 2008 - 22:40  

andrei
andrei
Busola
 
17
@dev: 1. Ma bucur ca membrii UT viziteaza carpati.org Carpati.org 2. La chestiunea cu aparatul, cel mai probabil ar fi aruncat departe/facut tandari. Acele unde mecanice care se produc in jurul canalului fulgerului, pe care noi le percepem drept unde sonore, in imediata vecinatate a locului in care trasneste au mai degraba caracteristicile unor unde provocate de o explozie, mult mai puternice decat undele sonore deci. Desi nu stiu sa se fi studiat, in particular, aspectul aparatului foto din mana unui trasnit (la propriu! Carpati.org), banuiesc ca ar fi ceva asemanator unei explozii, in apropiere. Probabil, aparatul nu ar mai fi folosibil.

Si ca sa glumesc/carcotesc si eu:
Stiti de ce nu fulgera iarna? Ca sa poata merge si mihai.telemark la munte candva O:-)


Marți, 8 iulie 2008 - 22:47  

mihai.telemark
mihai.telema..
Rucsac
 
18
Ha, ha, ha Carpati.org


Marți, 8 iulie 2008 - 23:13  

silvique_ms
silvique_ms
Caraba
 
19
Ai muncit ceva la articolul asta ... bravos! Pare interesant din primele randuri .. o sa-mi fac timp zilele astea sa-l citesc si eu Carpati.org


Miercuri, 9 iulie 2008 - 11:04  

emils
emils

 
20
Pai este un articol muncit si foarte bine scris - felicitari Andreiule.
Am citit cu interes evitarea intalnirilor cu fulgerul, mai ales la punctele 4a si 4b, mi s-au parut ff interesante si instructive totodata.
Nu stiu cat de eficiente sunt in evitarea intalnirii cu fulgerul dar macar iti creeaza un minim confort psihic, prin faptul ca stii sa actionezi in mijlocul naturii dezlantuite.
Oricum cei care au vazut fulgerand copaci stanci etc live, aveau deja o idee de imensa putere a fulgerului, cei care nu au vazut cred ca acuma, si-au format o parere.
Eu inainte de a vedea cum fulgera o stanca, ma gandeam ca "ce sanse sunt ca tocmai unde sunt eu sa .."Cred ca mai intai trebuie sa inlaturam aceasta gandire apoi sa citim macar punctele de evitare din acest articol.
Si ca sa termin intr-o nota mai glumeatza .. si iarna fulgera asa ca mihai.telemark nu este nici atunci in siguranta Carpati.org
Numai bine


Miercuri, 9 iulie 2008 - 11:41  

mihai.telemark
mihai.telema..
Rucsac
 
21
Hai sa gândim pozitiv Carpati.org


Miercuri, 9 iulie 2008 - 12:09  

odin
odin
Rucsac
 
22
E un articol necesar tuturor si in mod special spun ca e usor de inteles.
Am vazut la tv un documentar pe aceasta tema, studiul fulgerelor. Facut in laborator, el demonstreaza urmatorul fapt: directia unui fulger spre pamant, asa cum il vedem noi, nu are nici o legatura cu cu materialul care este lovit. Au demonstrat ca nu fierul atrage fulgerul(10%) ci locul unde este amplasat obiectul. Un obiect de lemn situat la o inaltime mai mare decat cel de fier este lovit in proportie de 75%.
Cel mai sigur loc, ferit de fulger, ar fi masina personala. Ce mai este important, aratau faptul ca obiectele lungi atrag mai mult fulgerele decat cele rotunde sa zic, datorita socului de retur si posibilitatii unei diferente clare de sarcini electrice + - , mai ales daca sunt izolate(un pom sau o stanca pe camp...)

Ei mai spun ca uneori fulgerul se comporta anapoda nerespectand nici o "regula" dar si faptul ca unii oameni au o atractie pt fulger. Au gasit pe cineva care a fost lovit de 3 ori. Cand s-au dus sa faca reportajul incredibil, acel om i-a trimis vis-a-vis la un vecin care a fost lovit de 8 ori...

Am observat ca primavara tarziu cand apar fulgerele, caprele negre se refugiaza in zonele in care mai persista zapada. Sa stie ele ce nu stim noi?


Miercuri, 9 iulie 2008 - 12:32  

curls
curls

 
23
Mai Emil, stii ce remarcai eu azvarlind privirea in sus pe comentarii? A tunat cu admini noi prin zona, sau poate a fulgerat? :-)) Si toti persoane cunoscute, nu dau nume...
Ultima data cand am prins fulgere, a fost wee-end-ul trecut in delta. Si am actionat asa cum a spus Andrei: am lasat, cort, acte si tot, am pus copilul dormind in masina, si taiat-o tata din padure, ca sa ramana cine are curajul.
Ne-am mai intors cand furtuna s-a terminat. Masina nu a mai intrat pe drumul de tara care era desfundat, Gabi era cu copilul descult in spate, ca nici incaltari nu-i luasem, si noi restul cu rucsacele in spate pregatite sa strangem corturile si restul de catrafuse. Acum ma gandesc ca pozitia de ghemuit pe timp de fulgere nu o stiam, poate de aia....


Miercuri, 9 iulie 2008 - 12:38  

emils
emils

 
24
Carpati.org
Ce bine le mai zice pinguinul de seama Cerasela, tuna cu admini nu gluma ..Carpati.org


Miercuri, 9 iulie 2008 - 12:44  

radmar
radmar
(admin)

 
25
Or sti si caprele astea ceva. Zapada de primavara tarzie, fiind prafuita si nemaivand puritatea de dupa o ninsoare proapata, banuiesc ca ar fi un "bun" conductor electric (aici trebuie cautate date pt a vedea daca este asa... daca nu, nu mai are sens explicatia urmatoare). Astfel, efectul unei eventuale "lovituri din pamant" este mult mai mic pe aceasta zapada. Cum caprele nu pot sta pe vine sau intr-un picior (parca nu am vazut asa ceva Carpati.org), ar prefera zapada in schimbul unui sol mai putin conductiv.

Refugiindu-se pe zapada ramasa din timpul iernii, in general rezulta ca in zona exista creste, stanci mai inalte care vor fi lovite cu o probabilitate mai mare decat zonele in care este zapada.

Nu stiu daca este cea mai precisa explicatie, dar asta mi-a trecut prin minte rapid.


Miercuri, 9 iulie 2008 - 12:49  

mihai.telemark
mihai.telema..
Rucsac
 
26
In sfârsit ati înteles care-i faza cu iarna Carpati.org


Miercuri, 9 iulie 2008 - 12:52  

cristi_dav
cristi_dav
Busola
 
27
am inteles care e faza cu iarna de la primul tau comentariu Carpati.org

sunt prea multe de comentat referitor la situatii exacte cu caracteristici exacte, insa daca citim generalitati legate de fulgere/tunete vom putea cat de cat sa ne protejam...

ar fi multe intrebari dar 2 chestiima cam bat la cap:
1: care refugiu are paratraznet? din cate is in carpati...
2: eu nu m-am ferit de apa care ma uda cand m-a prins furtuna sub Buhaiescu in Rodna, dar dupa jumate de ora stand locului, ghemuit, udat de furtuna in rafale(aveam pelerina...dar totusi) am inceput sa tremur... ce faceam daca acea furtuna(fulgere-traznete) tinea mai mult si nicidecum 30-40 minute ?

desi furtuna nu a trecut de tot, era undeva pe Puzdrele iar noi pe versantul vestic al buhaiescului, am luat-o din loc pentru a nu cauza alte probleme gen hipotermie si asa mai departe... stiu ca nu am facut bine, dar furtuna trecuse de creasta si am tinut versantu vestic...chiar nu aveam de ales.

la fel cum tin minte ca ai facut acel comentariu superb la topicul meu legat de fulgere, asa ai facut si acest articol minunat !

multumim ! toata stima...


Miercuri, 9 iulie 2008 - 15:42  

radmar
radmar
(admin)

 
28
Stiu cel putin un refugiu cu paratraznet:
http://www.carpati.org/ghid_montan/muntii/fagaras/refugiul_salvam
ont_cota_2000-170/
Carpati.org


Miercuri, 9 iulie 2008 - 15:51  

cristi_dav
cristi_dav
Busola
 
29
ai pus bine "Carpati.org" ala...


Miercuri, 9 iulie 2008 - 16:02  

andrei
andrei
Busola
 
30
Cristi, articolul l-am scris pornind de la ideea topicului tau, asa ca tu esti vinovatul Carpati.org

In al doilea rand, desi nu am pretentia ca am vizitat foarte multe refugii din carpati, eu nu am vazut niciunul care sa aibe paratrasnet.

Ca sa dau un exemplu, mi-a placut foarte mult refugiul Everest din Rila, Bulgaria, care avea un paratrasnet foarte bine proiectat si zdravan.

La a doua intrebare, nu as putea sa iti dau un raspuns prea obiectiv. O varianta, as zice, ar fi fost sa mai iei o haina pe tine, daca aveai. Nu stiu eu, in situatia ta, ce as fi facut...


Miercuri, 9 iulie 2008 - 16:50  

undergraver
undergraver

 
31
Recunosc ca nu am mai citit ceva așa interesant de multă vreme. Poate că e puțin cam lung dar merită.


Miercuri, 9 iulie 2008 - 17:47  

ultrasro
ultrasro
Busola
 
32
Am citit cu interes articolul tau, o sa incerc sa fiu cat mai departe de traznete.


Miercuri, 9 iulie 2008 - 19:54  

jazz_point
jazz_point

 
33
Articol excelent! Pe masura ce il citeam imi dispareau din cap toate adaugirile pe care urmam sa le fac la comentariu. Nu am mai avut ce sa adaug Carpati.org.

Asa ca multumim pentru acest aricol de-a dreptu' desavarsit.
Din pacate mi-a adus aminte si de o tragedie. O persoana pe care o cunosteam a fost lovita de fulger pe Valea Teleajanului in drum spre cabana Muntele Rosu... a murit pe loc... Un fulger anormal. In padure.

E vorba si de destin aici... Poate si o rugaciune se poate pune la precautii.


Vineri, 11 iulie 2008 - 00:36  

andrei
andrei
Busola
 
34
Fulgerul este un fenomen cu un pronuntat caracter pseudo aleatoriu. Ceea ce se recomanda in articol, nu trebuie luat ca 100% sigur impotriva fulgerului, ci ca o sansa in plus de a il evita. In mijlocul naturii, nu exista un loc sigur in fata fulgerelor, ci doar locuri mai sigure sau mai putin sigure...

In topicul pe care l-a deschis cristi_dav, cu vreo 2 luni in urma, mai in gluma mai in serios, am zis ca daca te prinde furtuna unde n-ar trebui, un lucru bun ar fi sa spui Tatal Nostru. Desigur, stiintific nu ajuta absolut deloc, dar creste moralul intr-un mod uimitor.


Vineri, 11 iulie 2008 - 04:07  

cristi_dav
cristi_dav
Busola
 
35
pot sa confirm si eu acest lucru !

cine stie, poate cineva ne aude. . .


Vineri, 11 iulie 2008 - 23:42  

mihai.telemark
mihai.telema..
Rucsac
 
36
Ce face necredinciosul care nu stie Tatal nostru Carpati.org


Vineri, 11 iulie 2008 - 23:44  

kya
kya
Coarda
 
37
Ce fac toti necredinciosii... o pateste Carpati.org


Vineri, 11 iulie 2008 - 23:45  

nitro
nitro

 
38
Superb articolul, inca nu am apucat la meteo sa invatam despre fulgere in asa detaliu.


Sâmbătă, 12 iulie 2008 - 01:50  

cristi_dav
cristi_dav
Busola
 
39
nitro, daca esti la geografie (nu facultate de fizica sau altceva...) nu vei invata niciodata ( !!! ) asa ceva...

am trecut prin materiile referitoare la meteo si clima si nici vb asa ceva...
te impute cu tip de nori si aparate care nu se mai fiolosesc de ani buni...
asta e romania, invatam sa fie, nu sa ne ajute /Carpati.org


Sâmbătă, 12 iulie 2008 - 11:20  

cipicernat
cipicernat
(admin)

 
40
Pot sa stai linistit Cristi, ca nici la fizica nu inveti tot ce scrie pe aici. Carpati.org


Sâmbătă, 12 iulie 2008 - 12:01  

nitro
nitro

 
41
M-am mai interesat la cei ce au terminat meteo, ai dreptate, nu e ceva legat de acest articol in cam nici un curs.
Oricum foarte interesant subiectul, merita aprofundat cumva.


Duminică, 13 iulie 2008 - 19:48  

mihai.telemark
mihai.telema..
Rucsac
 
42
http://www.summitpost.org/article/422948/Thunder-Lightning-In-Mem
ory-of-a-Friend.html


Marți, 5 august 2008 - 12:48  

varverica
varverica
(admin)

 
43
Excelent articol, abia acum am reusit sa-l citesc.

Tocmai am vazut si un documentar pe NG despre fulgere. Insa acolo se concentrau mai mult asupra unui barbat lovit in timp ce juca golf (analizand motivele pentru care a fost lovit si cele pentru care a scapat cu viata) si asupra modului in care se vad aceste fenomene din spatiu.

Inca ceva date mentionate in documentar:

- fulgerele lovesc foarte rar apele marii/oceanelor
- in 1963, un avion a fost lovit de fulger; acesta s-a prabusit, iar toti pasagerii au murit pe loc (acelasi lucru s-a repetat in 1971)
- in 2005, aproape 70 de vaci au murit instantaneu, cand un fulger a lovit copacul sub care se aflau (Australia)
- in 1902, partea superioara a Turnului Eiffel a fost distrusa de fulger
- locurile cele mai lovite de fulger: R.D. Congo, Singapore

Acest articol ar trebui sa fie un exemplu pentru cei care doresc sa scrie un articol.


Miercuri, 6 august 2008 - 17:17  

vladonne
vladonne
Coarda
 
44
superb articolul Carpati.org


Marți, 26 august 2008 - 15:14  

ranger
ranger

 
45
am invatat ceva util, bun articol


Marți, 12 iunie 2012 - 16:33  

veronika
veronika

 
46
Excelent articolul! Pot confirma cu propria experienta "electrizarea parului" in varf de munte. M-am confruntat cu o situatie extrem de periculoasa in 2010 pe Vf Retezat. In departare se vedea clar ca e furtuna, nori negri sezand bine pe creste, etc. Deasupra noastra era lumina, un nor ici colo. Dintr-o data prietenul meu s-a uitat la mine si l-am vazut schimbandu-se la fata, aveam parul ridicat!!! Si nu un fir-doua, era chiar inspaimantator, l-am atins cu mana sa-l asez si el revenea drept spre cer. In jur se auzea un zumzet intens ca in jurul stalpilor de inalta tensiune. Ne-am prins destul de repede ce ar putea fi, desi nu mai auzisem pe nimeni sa pateasca asta, loc de adapost 0...nu vrei sa stii cum am plecat de acolo. Il intrebam pe prietenul meu la fiecare pas "cum imi sta parul?" Carpati.org.


Duminică, 15 iulie 2012 - 00:28  


 




Trebuie sa te autentifici pentru a putea adauga un comentariu

 
0,1074 secunde

The lyrics that count | GetaMap.org | Maps from all over the world | ro | fr | es | de | Calculator distante | Getamovie.org | Searchromania.net
ViewWeather.com - A new way to view the weather | nl.ViewWeather.com | sv.ViewWeather.com | Patentsmania.com | Getacd.es | Design
Regulament carpati.org
© copyright (2004 - 2017) www.carpati.org