Skin Classic Skin White Skin Black & Whilte Skin Default Adauga la Favorite (In contul carpati.org)
Cautare:

Doneaza

Calendar

Mai 2019
LMMJVSD
12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031

Iunie 2019
LMMJVSD
12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930

Online

Vremea
Varful Ineut
Muntii Rodnei

Reduceri

Voluntar in Carpati - 2016

Homepage

Lista de discutii

Echinoctiu, solstitiu si managementul chilotilor lui Bote


  De aproape trei saptamani noi asteptam primavara, iar afara ninge si nasul ne ingheata ca in lunile de iarna. Ni se spune ca trebuie sa mai avem rabdare pana pe 21 martie, pana la echinoctiu, cand, odata cu primavara astronomica, vom scapa si de lunga iarna. Sa asteptam pana atunci, sau sa incercam sa intelegem de pe acum la ce sa ne asteptam?...


  Despre miscarea aparenta.

  Cand doua sisteme fizice se afla in miscare unul fata de celalalt, intre ele apare o miscare relativa, iar pentru un observator aflat in unul dintre sisteme, miscarea relativa este perceputa ca o miscare aparenta.

  Poate ca nu am sarit niciodata cu parasuta, dar am vazut filmarea cu camera aflata pe casca unui parasutist.

  Doi parasutisti coboara liber, cu aceeasi viteza, si cand unul deschide parasuta si incepe sa franeze, in camera de filmat aflata la celalalt parasutist se vede cum primul se ridica brusc spre cer.

  (Daca parasuta nu se deschide, spre cer va urca decat sufletul sau...)

  Cand un avion acrobatic se roteste in jurul axei sale, in camera de filmat fixata pe bot se vede cum cerul si pamantul se rostogolesc unul peste celalalt.

  (Pe malul lacului, el se apleaca si o saruta tandru. In apa se vede invers...)

  E bine cunoscut felul cum alearga stalpii spre inapoi pentru privitorul de la fereastra trenului aflat in viteza.

  Cand trenul trece printr-un camp travessat de mai multe retele de inalta-tensiune, avem senzatia ca stalpii mai departati se misca mai incet si ne invaluie printr-o miscare de rotatie.

  (Daca revenim cu privirea in tren, simtim ca si compartimentul se roteste... parca am fi pe Statia Orbitala ,,Mir" si nu in personalul 3001...)


  In exempele de mai sus sistemele inertiale aveau miscari rectilinii. Daca intre ele au loc miscari de rotatie, lucrurile se complica si mai mult.

  Planetele sistemului solar se afla intr-o miscare de rotatie in jurul Soarelui. Din cauza traiectoriilor lor eliptice si vitezelor diferite, pentru un observator de pe Pamant, miscarile aparente de pe bolta cereasca au forma unor linii ,,imbarligate", cu bucle si ochiuri, ca la scrierea caligrafica din clasa a doua.


  Miscarea aparenta a Soarelui.

  Pamantul executa doua miscari:

-o miscare diurna de rotatie in jurul axei sale;

-o miscare anuala de revolutie, pe o elipsa, in jurul Soarelui.

  Datorita inclinatiei axei de rotatie a Pamantului, planul ecliptic (planul Ecuatorului pamantesc) este inclinat fata de planul Ecuatorului ceresc (planul elipsei de rotatie in jurul Soarelui) cu 23 grade si 27 minute.

  Datorita acestui fenomen, cele doua emisfere tereste sunt luminate de Soare inegal in decurs de un an, fapt ce genereaza la latitudini medii inegalitatea zilelor si noptilor, precum si succesiunea anotimpurilor.

  La momentul solstitiului de vara, Soarele se afla la 23grd si 27min distanta ungiulara nordica fata de Ecuatorul ceresc, el descriind miscarea diurna pe care o vedem noi, pe un cerc paralel cu Ecuatorul terestru, cerc numit Tropicul Racului.


    Incidenta razelor Soarelui la suprafata Pamantului la solstitiul de vara.


Carpati.org


  Pentru un observator aflat la Tropicul Racului, la solstitiul de vara, Soarele va fi chiar deasupra capului, adica la zenit.

  Pentru un observator aflat la latitudinea medie a tarii noastre, la solstitiul de vara Soarele se afla la culminatie (dar nu chiar la zenit), la 67grd si 52min deasupra orizontului.

  Astfel, pe data de 21 iunie, durata zilei va fi de 15h si 32min, iar noaptea de 8h si 28min. Datorita crepusculului (nu se face noapte chiar cand apune Soarele), perioada cu lumina a acestei zile de vara creste cu mai bine de 2h. Vom avea aproape 18h de lumina, numai bune de mers pe munte...

  Denumirea de solstitiu vine de la latinescul ,,solstitium", cuvant format din :,,sol"-soare si ,,stitium"-oprire. Adica Soarele se opreste pentru o clipa, inainte de a-si continua miscarea in sens invers.

  Dupa solstitiu, Soarele se va misca, aparent, pe cercuri papalele cu Ecuatorul terestru si tot mai aproape de acesta.

  Atentie! Acum putem sa intelegem ,,miscare aparenta a Soarelui".

  Coasiderand Pamantul fix, Soarele se roteste in jurul acestuia sub forma unor spire dese ale unui arc elicoidal, arc ce inconjoara Pamantul pe banda dintre cele doua tropice: de nord si de sud.

  Astfel, la 23 septembrie, Soarele ajunge sa se roteasca chiar deasupra Ecuatorului terestru. Spunem ca acesta este momentul echinoctiului de toamna.

  In mod similar putem evidentia momentul echinoctiului de primavara.



    Incidenta razelor Soarelui la suprafata Pamantului la echinoctiul de perimavara si la echinoctiul de toamna.


Carpati.org


  In anul 2010 echinoctiul de primavara va fi pe 20 martie, la ora 19 si 32 min.

   La echinoctiu durata zilei este egala cu cea a noptii, indiferent de latitudine, iar Soarele rasare si apune chiar in punctele cardinale est si vest.

  In traditia poporului nostru se aminteste ca in jurul acestei date, mai exact pe 17 martie-de Sf. Alexei, ,,se deschide pamantul" si toate vietatile care au iernat sub pamant ies la lumina.

  Tot acum, pe 25 martie, cucul ,,isi dezleaga limba" si anunta instalarea de fapt a primaverii.

  Si, cum spuneam noi cand eram copii, ,,cand canta cucul toporasii albi si cei albastri inceteaza sa-si mai raspandeasca in jur parfumul".


  Ne aflam cu rationamentul nostru la echinoctiul de toamna, cand Soarele trece peste Ecuator si incepe sa incalzeasca mai bine emisfera sudica, astfel ca pe 21 sau 22 decembrie el ajunge deasupra Tropicului Capricornului, la solstitiul de iarna.



   Incidenta razelor Soarelui la suprafata Pamantului la solstitiul de iarna.


Carpati.org


 E vremea incendiilor de padure din Australia si a pregatirii pomului de Craciun la noi.

 Potrivit cercetatorilor, pietrele de la Stonehenge, care dateaza de mai bine de 4000 de ani, se presupune ca au fost astfel pozitionate incat lumina Soarelui la apus, la data solstitiului de iarna, sa cada intr-un anumit fel.

   Acest lucru demonstreaza ca observara ciclicitatii scurgerii timpului a fost dintotdeauna o preocupare a omului dealungul istoriei.


  Pentru un observator aflat dincolo de Cercul Polar de Nord miscarea aparenta a Soarelui va fi perceputa ca o rotatie a acestuia  dealungul orizontului vizibil, tot sub forma de spirale dese ale unui arc elicoidal, de data aceasta ,,arcul" fiind fixat chiar pe linia orizontului.

  In cele sase luni de vara polara nordica Soarele nu mai apune niciodata.

  In perioada iernii arctice, Soarele dispare sub orizont si numai o lumina crepusculara mai alunga cat de cat intunericul.


  Pentru observatorul aflat in zona Ecuatorului zilele sunt egale cu noptile dealungul intregului an, iar succesiunea celor patru anotimpuri nu mai are loc.

  Acest lucru poate avea repercursiuni serioase asupra vietii oamenilor de aici.

  Astfel ei sunt privati de fiorul revenirii naturii la viata in fiecare primavara, de nostalgia unei zile de toamna ploioasa, de taina si minunea Sarbatorii de Craciun...

  Acum putem intelege de ce Pastelurile nu au fost asternute pe hartie de catre un poet mai colorat, cu parul cret si buzele mari...

  Doamne fereste! de o asemenea neclintire a vremii. Magazinul meu de articole sportive n-ar mai vinde hanorace groase si bocanci, ci doar papuci de plaja si chiloti cu nume de insule...

  Niste colegi-marinari, ce ,,facusera garla serioasa" pe pescadoare in Vest-Africa, povesteau cum vindeau domnilor-bine din Congo, Niger si Coasta de Fildes pijamale de Piatra Neamt pe post de costume la-patru-nasturi.


  Fara colectiile toamna-iarna si primavara-vara, poate doar Bote ar reusi un management mai eficient, cu liniile sale de chiloti barbatesti...







Miercuri, 17 martie 2010 - 15:24 
Afisari: 6,335 


Postari similare:





Comentariile membrilor (2)

alexus
alexus
Busola
 
1
Managementul chiloților lui Bote!!! :-o Interesant!

Suntem norocoși totuși, că datorită "unor linii îmbârligate, cu bucle și ochiuri", avem patru anotimpuri. Sau mai avem încă.


Joi, 18 martie 2010 - 10:16  

hana
hana
Coarda
 
2
Era cat pe-aci sa il intreb pe Google: cine e dom'le Bote asta?
Da mi-a picat fisa (ca la TV nu pierd timpul cu can-canuri) ca s-ar putea sa fie un shortcut catre Botezatu.
Carpati.org
Oricum doar iarna asta am simtit ca e iarna, fara sa iau altitudine.


Joi, 18 martie 2010 - 14:21  


 




Trebuie sa te autentifici pentru a putea adauga un comentariu

 
0,0549 secunde

GetaMap.org | Maps from all over the world | ro | fr | es | de | Calculator distante
ViewWeather.com - A new way to view the weather | nl.ViewWeather.com | sv.ViewWeather.com
Regulament carpati.org
© copyright (2004 - 2019) www.carpati.org