Skin Classic Skin White Skin Black & Whilte Skin Default Adauga la Favorite (In contul carpati.org)
Cautare:

Doneaza

Calendar

Iunie 2017
LMMJVSD
1234
567891011
12131415161718
19202122232425
2627282930

Iulie 2017
LMMJVSD
12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930
31

Online

Vremea
Stanca Franz Josef
Muntii Bucegi

Reduceri

Voluntar in Carpati - 2016

Homepage

Lista de discutii

Dunărea de la Galați până la Dunavățul de Jos. Ghid complet.


Notă: Am enumerat 71 de obiective de interes turistic, istoric și geografic de pe malul Dunării dintre Galați și ultimile prelungiri ale horstului dobrogean ce pătrund adânc în Delta Dunării.

    Poate de interes pentru călatorul din Dobrogea de Nord, doar ca puncte de plecare pentru o documentare mai amanunțită.

 

 

1.-Cazematele de pe Dealurile Bugeacului. Faceau parte din linia defensivă din Dobrogea anului 1916.

 

2.-Picioarele podului german din al doilea razboi mondial de peste Gârla Lățime.

 

3.-Monumentul ostașilor ruși căzuți in Razboiul ruso-turc din 1877-1878. Pe parte deraptă a drumului spre Garvan, cam la 500m de Balta Lățime (Sălcuța).

 

4.-Mânăstire Dinogeția ridicată începând cu anul 2004, având hramul ,,Izvorul Tămăduirii”.

 

5.-Cetatea Dinogeția e situată pe o popină desparțita de malul mai înalt de Gârla Lățime. Fotificație romană, bizantină și de ev mediu timpuriu.

 

 

 

6.-Dealul Văcăreni 189m alt. Înălțimea maximă e la circa 100m NE față de releul tv și prilejuiește o bună perspectivă asupra Luncii Dunării de la Galați până la Isaccea.

 

7.-Așezarea neolitică de la ,,Dealul Chitlăului”-Văcăreni. Satul Văcăreni este recunoscut ca fiind reprezentativ pentru așezările corespunzând Culturii Gumenlnița.

   Deasemenea pe ,,Dealul Chitlăului” au fost descoperite și urmele unei așezări romano-bizantine și feudale timpurii.

 

8.-Așezarea neolitică ,,Popina Mare”. Aparține Culturii Gumelnița și se află pe Popina Mare, o ,,insulă” de granit rămasă ca martor de eroziune în Lunca Dunării, în dreptul localității Văcăreni.

 

9.-Situl arheologic de la ,,Valea Nestelnița”-Văcăreni. Este vorba de o așezare neolitică a Culturii Gumelnița, așezare ce avea legături cu cea din Popina Mare.

 

 

 

10.-Cetatea ,,La Milan” e situată pe o popină la circa 500m nord-vest de localitatea Luncavita, spre zona inundabilă a Luncii Dunării. Fortificație romano-bizantină sec. 3-6 -d. Hr.

 

11.-Castrul roman ,,Cetățuia” de pe Valea Luncavița. Așezare mai veche a culturii Gumelnița.

 

12.-Rezervația naturală ,,Pădurea Valea Fagilor”, pe cursul superior al Văii Luncavița.

 

13.-Așezare romano-bizantină ,,La Pepiniera Babușcă”. Sit arheologic ce cuprinde urmele de locuire civilă din apropierea castrului roman de la ,,Cetățuia”, 2km sud de Luncavița, pe DJ222A.

 

 

 

14.-Fortificația romană de la Rachelu. Situl arheologic are o întindere mai mare, cuprinzând o fortificație romană situață în nordul localității Rachelu, dar și o așezare civilă medievală din sec.13-19 situată la intrarea în sat, venind dinspre vest, dinspre Luncavița.

 

15.-,,Tabia Mare” este o ridicătură de pământ cu rol de apărare, probabil o fortificație din Razboiul Ruso-Turc dintre anii 1877-1878. Se află la ieșirea din localitatea Revărsarea, spre Isaccea.

 

16.-Lacul fostei cariere de granit de la intrarea în orașul Isaccea, pe partea dreeaptă a șoselei.

 

17.-Cetatea Noviodunum (,,La Pontonul Vechi”). Cetatea romano-bizantină sec.2-7 a fost ridicată pe locul unei mai vechi cetăți getice. Deasemeni numele cetății duce spre o fortificație a celților în acest sector de vărsare al Dunării.

  Cetatea are o bogată istoriografie, despre multe din acele evenimente vorbind și eu in postările din Jurnalele de pe saitul Carpați.org.

 

18.-Așezarea getică de la ,,Suhat”-Isaccea. Situr arheologic din marginea localități Isaccea cuprinde o succesiune de așezări Cultura Boian, așezare getică și așezare elenistică.

 

19.-,,La Movilele Dese” și ,,Movila Popii” sunt necropole birituale din apropierea Cetății Noviodunum.

 

20.-Tumulii de la Isaccea. Vechi necropole aparținând Culturii Jamnaja. (Vezi Articolul meu ,,Tumulii din Dobrogea” de pe saitul Carpați.org.)

http://www.carpati.org/articol/tumulii_din_dobrogea/1047/

 

21.-Așezarea medievală de la Isaccea și orașul turcesc, cu Geamia care se poate vizita și astăzi.

 

22.-Biserica ortodoxă ,,Sfântul Gheorghe” din Isaccea. A fost construită la jumătatea sec.18, în plină administrație turcă.

 

 

 

23.-Mânăstirea Cocoș se află la circa 4km la vest de localitatea Niculițel. A fost ridicată în anul 1833 de către trei călugări ardeleni ce se întorceau de la Muntele Athos. În biserica mânăstirii se găsesc moaștele celor patru sfinți martiri de la Niculițel.

 

24.-,,Rezervația naturală Mânăstirea Cocoș”. Are o suprafață de 4,6ha și cuprinde o pădure de tei, cu flora de padure și mediteraneană.

 

25.-,,Basilica paleocreștină de la Niculițel” (,,La Placintă”). Într-o criptă a bazilicii au fost descopertite osemintele primilor mucenici creștini aflate pe teritoriul țării noastre. Cei patru sfinți părinți au fost martirizați în Cetatea Noviodunum de la Isaccea.

 

26.-Villa rustica romană ,,Valea Capaclia”-Niculițel. O așezare romană din apropierea localității Niculițel, pe valea Pârâului Capaclia.

 

27.-Situl arheologic ,,Ceairul lui Iancu”-Niculițel. Este vorba de o veche așezare geto-dacică.

 

28.-,,Cetățuia” (Biserica Treflată de pe Deal). Fortificație din marginea localității Niculițel, datată din sec. 11-12.

 

29.-,,Biserica Sfântul Atanasie” din Niculițel. A fost ridicată în anul 1281, dar a fost închisă în 1420, la începutul ocupației turcești în Dobrogea. Legenda spune că biserica a fost îngropată în pământ pentru ca înălțimea ei să nu depășească pe cea a minaretului geamiei din localitate.

 

30.-Villa rustica de la ,,Gurgoaia”-Niculițel.. Așezare romană din sec.2-6 ce avea legaturi cu Cetatea Noviodunum.

 

31.-Valul de pământ ,,Troianul” de la Niculițel. Este o fortificație de tip ,,val de pământ” situată pe dealurile din sudul localității Niculițel.

 

32.-,,Cercurile ritualice” de pe Dealurile Niculițelului. Două cercuri concentrice cu diametre perpendiculare. Sunt situate pe platoul dealurilor din sudul localității Niculițel.

 

33.-,,Rezervația naturala Dealul Sarica”. Are o suprafață de 100,3ha. Este o rezervație geologică și de vegetație de stepă și silvostepă. Deasemeni aici se gasește și o renimită zona viticolă a Dobrogei.

 

 

 

34.-Mânăstirea Saon. A fost ridicată în anul 1846, sub administrație turcească, de către călugării de la Mânăstirea Celic-Dere.

 

35.-,,Delta Mică de la Parcheș”. În apropiere de Mânăstirea Saon se pot vizita lacurile de luncă Telincea, Rotundu și Gorgonel, cu vegetație, avifaună și peisaje asemănătoare celor din Deltă.

 

36.-Mânăstirea Celic-Dere. (În turcește ,,Pârâul de Fier”). Așezământul ortodox a fost ridicat în anul 1835 de călugări ruși întorși de la Muntele Athos.

 

37.-Biserica ,,Adormirea Maicii Domnului” din Telița. Este o biserică ortodoxă cu aspect de biserică rusească. Are ca particularitate un număr de 6 turle, aspect care mai poate fi întâlnit doar la Catedrala ortodoxă din Hârșova.

 

39.-Complexe mesteșugaresti din epoca romană numite ,,La Hogea” și ,,Izvorul Maicilor” din apropierea localității Telița, sec.2-4 d.Hr.

 

40.-Tumulii funerari de la Telița și așezare romană situată în vatra actuală a satului.

 

41.-Așezările geto-dacice ,,La Poieniță” și ,,La Batace” de pe raza localității Somova.

 

 

 

42.-În municipul Tulcea de o mai mare însemnatate turistica sunt: Catedrala Ortodoxă, Biserica Grecească, Biserica cu Ceas, Geamia Catedrală ,,Azzizie”, Muzeul natural ,,Delta Dunării”, Muzeul de Istorie și Arheologie, Monumentul Independenței.

 

43.-Cetatea romană ,,Aegyssus” de la ,,Colnicul Hora”. Se află în apropirede Muzeul de Arheologie. Romanii au ridicat cetatea pe o mai veche așezare geto-dacică.

 

44.-Necropola orașului Aegyssus și situl arheologic din punctele numite ,,La Via Judecătorului” și ,,Dealul Taberei”, din aproierea cetății romane.

 

45.-Peșterile din Dealurile Tulcei. Sunt de mici dimensiuni, deschise într-o lentilă de calcar. Acestea sunt: Peștera Mică din Fisură, Peștera cu Țeavă, Peștera din Cotul Fisurii, Peștera cu Butelii din Fisură, Peștera Galeria de Prospecțiune.

 

 

 

46.-Așezarea geto-dacică de la Malcoci, sec.4-3 î.Hr. Situl arheologic se află la circa 1km la est de sat, în drum spre localitatea Nufarul.

 

47.-,,Biserica germană de la Malcoci”. A fost ridicată în anul 1843 de către 25 de familii de nemți veniți de pe Valea Rinului. Germanii au fost repatriați forțat de naziști în anul 1940, iar biserica lor catolică este azi în stadiu avansat de degradare.

 

 

 

48.-,,Cetatea Prislav” de la Nufăru. A funcționat în sec.8-14, de numele ei legându-se și personalitatea cneazului kievean Sviatoslav.

   http://www.carpati.org/cultural/tidva_viteazului_sviatoslav/805/

 

49.-Situl arheologic ,,Nufăru-vatra satului” este situat sub actuala așezare Nufăru și cuprinde urme de locuire dintr-o lungă perioadă istorică: Cultura Gumelnița, așezare geto-dacică sec.5-4 î.Hr., romano-bizantină sec.2-4 d.Hr., medievală timpurie și medie sec. 5-12.

 

50.-Cetatea geto-dacică ,,Dealul Curcuz”-Nufăru sec.4-3 î.Hr., dar și asezare bizantină sec. 11.

 

51.-Cuptoarele de olar și necropola medievală de la Nufăru se află în partea de sud a satului.

 

52.-Cetatea bizantină de la Nufăru din sec.11-13.se află la 1,5km SE de sat, în zona trecerii cu bacul.

 

53.-Peșterile din Dealul Curcuz de la Nufăru: Peștera Curcuz, Peștera Paralelă, Peștera Țestoasei, Peștera Mare. Sunt peșteri într-o intruziune de calcare, cavități de lungimi mici, cuprinse între 35 și 139m.

 

 

 

55.-Așezarea geto-dacică de la Victoria, localitate de pe DJ222C spre Beștepe. Urme de locuire din sec.4-2 î.Hr.

 

56.-Cetatea geto-dacică ,,Piatra lui Boboc” de la Beștepe. Sec. 4-3 î.Hr. Se află pe un promontoriu stâncos din vestul Bălții lui Boboc. (Vezi povestirea mea ,,Ostrovul Diavolului”):

http://www.carpati.org/cultural/ostrovul_diavolului_1_/775/

 

57.-Cetatea ,,Piatra lui Sava” se află pe platforma de formă circulară de sub clina estică a Dealurilor Beștepe. Situl cuprinde urme de locuire din perioada geto-dacică sec.4-2 î.Hr., dar și din perioada romano-bizantină, sec.1-5.

 

58.-Cetatea Beștepe (Cetățuie”), romano-bizantină sec.1-4, dar și necropolă romano-bizantină din sec. 2-6.

 

59.-,,Rezervația naturală Dealurile Beștepe” are o suprafață de 415ha și cuprinde un biotop de stepa de pe cele 5 dealuri din sudul localitații Beștepe. Ca endemism faunistic amintim ,,Șarpele boa de nisip”.

 

 

 

60.-Cetatea romano-bizantină ,,Salsovia” sec.3-6 se află în nord-estul localității Mahmudia, pe o platformă stâncoasă ridicată desupra bălților.

 

61.-Cetatea geto-dacică de la Mahmudia sec.6-3 î.Hr. se află la 2,5km est de localitate. Tot aici se află și o cetate medievală din sec.11.

 

62.-Tumulii funerari din ,,Dealul Hârtop”, dar și necropolele de incinerație din ,,Cairacul Mare”-Mahmudia.

 

 

 

63.-,,Cetatea Halmyris” de la Murghiol. Primele urme de locuire sunt din perioada elenistică sec.5-4 î.Hr., după care cetatea devine romano-bizantină, în sec.3 î.Hr și până în se.6 d.Hr. De aceste locuri se leagă și numele sfinților părinți Astion și Epictet.

 

64.-,,Mânăstirea Halmyris” a început să fie construitî în anul 2008. Adăpostește moaștele martirilor creștini Epictet și Astion, deapitați în Cetatea Halmyris la 8 iulie anul 290.

 

65.-Cetatea geto-dacică ,,Movila Duna” de la Murghiol din sec.4-2 î.Hr. Urme de locuire din aceeași perioadă se gasesc și în vatra satului Murghiol.

 

66.-Așezarea neolotică ,,La Lutărie”-Murghiol, cu urme de locuire din culturile Dridu, Gumelnița, dar și din perioada geto-dacică.

 

67.-Așezarea neolitică ,,Ghiolul Pietrei”-Murghiol, cu urme de locuire din culturile Babadag și Gumelnița, dar și o fortificație din perioada elenistică a Cetății Halmyris.

 

68.-,,Rezervația naturală Lacul Sărături”-Murghoil. Lung de 2km, lacul are o concentrație mare de sare, fiind habitat pentru un număr mare de specii de păsări acvatice.

 

 

 

69.-Cetatea romano-bizantină de la Dunavățul de Sus, cu fortificații din sec.4-6.

 

70.-Așezarea geto-dacică de la Dunavățul de Jos, din sec.4-2 î.Hr., la 1,5km vest de sat.

 

71.-Cetatea Zaporojenilor (,,Cetatea Grațiana”) de la Dunavățul de Jos, sec.4-6 d.Hr. Cetatea are și amenajare portuară. Numele îi vine de la împăratul roman Grațian, cel care a ridicat aici cetatea împotriva vizigoților 369. Iar tătarii zaporojeni s-au stabilit aici în urma Războiului Crimeei 1853-1856, dar au plecat în 1877, locul lor fiind luat de ucraineni veniți de peste Dunăre.

 

 

Biliografie:

www.info-delta.ro

Lista siturilor arheologice din județul Tulcea

www.romania-natura.ro

www.carpati.org

 


In interiorul constructiei care adaposteste ,,Basilica paleocrestina de la Niculitel".


/Cetati1/img_5891-j1.jpg



Cripta din Basilica paleocrestina de la Niculitel, cea in care au fost desoperite osemintele martirilor crestini de la Noviodunum.



/Cetati1/img_5893-j1.jpg



Coloana dorica in Ceataea Aegissyus-Tulcea.



/Cetati1/img_5917-j1.jpg



Monumentul Independentei din Tulcea.



/Cetati2/img_5931-j1.jpg



Ruine ale Bisericii germane din Malcoci.




/Cetati2/img_5942-j1.jpg



Trecere cu bacul peste Bratul Sfantu Gheorghe la Nufaru-Baltenii de Jos.



/Cetati2/img_5955-j1.jpg



Balta lui Boboc vazuta de Piatra lui Boboc, in sudul localitatii Bestepe.



/Cetati2/img_5969-j1.jpg



Locul protejat din situl arheologic de la Cetatea Halmyris, unde au fost desoperite ramasitele pamantesti ale sfintilor parinti Epictet si Astion.



/Cetati3/img_6003-j1.jpg




Ruine ale vechii Cetati Gratiana, numita mult mai tarziu si Cetatea Zaporojenilor.



/Cetati3/img_6120-j1.jpg



Intinderile albastre din Rezervatia naturala Lacul Saraturile de langa Murghiol.




/Cetati4/img_1283-j1.jpg









Vineri, 10 martie 2017 - 16:53 
Afisari: 904 


Postari similare:





Comentariile membrilor (3)

zentai
zentai
Coarda
 
1
Felicitari!
Dealtfel, cuvintele fara iubire nu razbat la ceruri! Carpati.org Si am in vedere si textele pe tema, de la "Culturale", care sunt de-o gingasie extraordinara!

Ma risc sa zic ca razbate mireasma unei mari iubiri pentru Dobrogea! Carpati.org


Joi, 16 martie 2017 - 21:31  

mihaita_39
mihaita_39
Caraba
 
2
Minunat ! De altfel, Dobrogea e plină de un parfum gingaș, ca să-l plagiez pe Gabriel, de la Ostrov și Păcuiu' lui Soare, până und' se termină asfaltul și mai ales dincolo ...


Duminică, 19 martie 2017 - 11:05  

gigicepoiu
gigicepoiu
Coarda
 
3
Multumesc pentru aprecierile voastre!
Acum am in plan o documentare pentru ,,Dobrogea de Sud de la Mangalia la Silistra", cu foarte multe obiective in zona. Bune si pentru zilele mai innorate pe care le poti prinde pe litoral...


Luni, 20 martie 2017 - 17:07  


 




Trebuie sa te autentifici pentru a putea adauga un comentariu

 
0,0688 secunde

GetaMap.org | Maps from all over the world | ro | fr | es | de | Calculator distante
ViewWeather.com - A new way to view the weather | nl.ViewWeather.com | sv.ViewWeather.com
Regulament carpati.org
© copyright (2004 - 2017) www.carpati.org