Skin Classic Skin White Skin Black & Whilte Skin Default Adauga la Favorite (In contul carpati.org)
Cautare:

Doneaza

Calendar

Iulie 2019
LMMJVSD
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
293031

August 2019
LMMJVSD
1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031

Online

Vremea
Varful Nascarlat
Muntii Ciuc-Nascarlat

Reduceri

Voluntar in Carpati - 2016

Homepage

Lista de discutii

Doi in unu - Zermatt si Matterhorn la super-oferta

­­­Valea Matter, cu o lungime de 30 km, este ingusta si abrupta la inceput, insa spre sfarsit se largeste, iar pantele sunt ceva mai domoale. In portiunea de mijloc, peretii sunt atat de abrupti incat uneori simti ca se inchide valea cu tine. Privelistea este coplesitoare, insa are si unele dezavantaje: in primavara anului 1991, peste 30 de milioane de metri cubi de pamant si pietre au pornit la vale, in decurs de trei saptamani. Mai multe case au fost acoperite in intregime, iar drumul a fost impracticabil o perioada.

La capatul acestei vai se afla Zermatt (1620 m), un sat de munte pitoresc din cantonul elvetian Wallis (Valais), situat la granita cu Italia.

Prima atestare documentara a fost in 1280­, sub numele de "Pratobornum" (Vallis Prato Borni), chiar inainte de constituirea Confederatiei Helvetice (1291). Treptat insa, populatia vorbitoare de limbi romanice a fost inlocuita de colonii vorbitoare de limbi germanice, astfel incat numele actual deriva de la denumirea in limba germana a pasunilor alpine ("Matten"). Numele de "Zur Matte" ("pe pasune"), folosit pentru prima oara in secolul al XV-lea, a devenit ulterior "Zermatt".

 

Carpati.org
- Varful Dom (4545 m), in dreapta -

Comunitatea predominant agricola a devenit celebra dupa ce Edward Whymper, impreuna cu doi ghizi locali, un ghid francez si trei britanici, a urcat pe varful Matterhorn (4478 m), la data de 14 iulie 1865. Insa turismul incepuse sa se dezvolte semnificativ inca din anii 1820, turistii fiind gazduiti in casele clericilor din zona. Primul han pentru turisti a fost construit in 1838.



Linie ferata si hotel la 3089 m­


In perioada 1850-1860 s-a construit un drum pentru trasuri intre localitatea St. Niklaus si Zermatt. Dupa ascensiunea lui Whymper in 1865, interesul pentru aceasta zona a crescut, iar in 1891 a fost inaugurata o linie de cale ferata pana la Zermatt, care functiona numai vara.


Aceasta linie a devenit intre timp linia "Matterhorn-Gotthard", din care se pot admira satele discrete si varfurile impunatoare intalnite de o parte si de alta a vaii, precum Weisshorn (4506 m) sau Dom (4545 m). Trenul are geamuri si in partea superioara, pentru o vizibilitate crescuta.

 

Carpati.org
- Peretii vaii, vazuti din zona Sunnegga -

In 1898, a fost data in folosinta linia Gornergrat, prima cale ferata cu cremaliera din Elvetia. Comunitatea locala, precum si reprezentantii intregului canton s-au opus vehement construirii acestei linii, care ar fi consituit o concurenta evidenta pentru ghizi si porteri.


Carpati.org

- Foto: http://www.gornergrat.ch/ -

Trenul urca din Zermatt pana la 3089 m, in 29 de minute. De pe varful Gornergrat se pot vedea 29 de varfuri de peste 4000 m, inclusiv Matterhornul. Locul este atat de "celebru", incat avea peste 8.000 de turisti anual, inca DINAINTEA inaugurarii liniei ferate pana in Zermatt.


Carpati.org
- Varful Weisshorn (4505 m), in centru-dreapta -

In primii 30 de ani, trenurile urcau numai vara, din cauza riscului crescut de avalansa pe ultima portiune. Apoi, dupa construirea unei galerii de protectie de 800 m, turismul hivernal a explodat. Intre anii 1946 si 1967, Zermatt a gazduit concursul "Gornergrat-Derby", unul dintre cele mai importante evenimente din domeniu din acea perioada.

La cateva sute de metri de statia terminus, a fost construit un hotel, 3100 Kulmhotel Gornergrat:


­Carpati.org



Fara fum, fara zgomot


Zermatt este una dintre cele noua statiuni elvetiene in care folosirea motoarelor cu combustie este interzisa, inca din anul 1947. Aceasta masura a fost luata pentru a preveni poluarea aerului, care ar putea impiedica admirarea de jos a celebrului varf (si, implicit, dezvoltarea continua a statiunii).


In anii '70, locuitorii satului au inceput sa isi construiasca singuri masini electrice, care nu polueaza nici din punct de vedere fonic. Intre anii 1961 si 1971 s-a largit si consolidat soseaua pana in Tasch, un sat aflat la 5 km de Zermatt. In acest moment, soseaua intre Tasch si Zermatt este foarte ingusta, fiind loc pentru un singur automobil.


Carpati.org
- Varfurile Dom (4545 m) si Taschhorn (4490 m), vazute din zona Furi -

Insa subiectul nu este unul inchis pentru comunitatea locala: dupa indelungi dezbateri, este posibil ca pana la urma sa se aprobe largirea si consolidarea soselei. De remarcat faptul ca populatia stabila a Zermattului este de aproximativ 6000 de persoane. Intre anii 1870 si 1965, populatia stabila a crescut de la 500 la 3000. Insa acum proprietatile/terenurile din zona nu pot fi cumparate decat de rezidenti elvetieni.



Schi la aproape 4000 m


Zermatt este cea mai inalta statiune de schi din Europa (1620-3883 m) si considerata una dintre cele mai bune, din punct de vedere al zapezii, al instalatiilor si al serviciilor.

Dar si al sezonului de schi: Zermatt ofera 350 km de partii iarna (noiembrie-mai) si 20 km de partii vara (pe acestea din urma se poate schia 365 zile pe an). Clima este, de asemenea, excelenta pentru aceasta altitudine: 300 de zile cu soare anual, iar media precipitatiilor este cea mai scazuta din toata Elvetia. Intr-adevar, din 10 zile petrecute in zona, 9 au fost insorite.


Carpati.org
- Castor (4223 m) si Pollux (4092 m) -

Carpati.org
- Breithorn (4165 m) -

Carpati.org
- Klein Matterhorn (3883 m) -

Domeniul schiabil amenajat cuprinde trei zone distincte: Rothorn, Gornergrat si Matterhorn Glacier Paradise (de la Klein Matterhorn pana in Zermatt sunt 2200 m diferenta de nivel sau 13 km, dintr-un singur foc).


Carpati.org
- Grand Combin (4314 m), in stanga, si Dent D'Herens (4171 m), in dreapta -

Daca esti in zona Trockener Steg si ti se face foame, nu trebuie sa te chinui sa urci "pe jos" cateva sute de metri, pentru a ajunge la intrarea in restaurant. Pentru ca ai la dispozitie o banda rulanta, pe care te asezi si care te duce pana sus... Asta numai daca o vezi...

Carpati.orgCarpati.org


Cine doreste, poate trage o fuga si pana in Italia: peste saua Theodul se poate ajunge foarte usor in zona Breuil-Cervinia (in limba italiana, "Matterhorn" se citeste "Cervin"). Cobori de la Plateau Rosa si urmezi semnul cu "Italia la stanga".


Carpati.org
- Theodulhorn (3469 m), din saua Theodul -

Din saua Theodul (pe aici se trecea inca de pe vremea romanilor) pana in statiunea Cervinia sunt 11 km - o adevarata placere intr-o zi insorita, mai ales ca treci chiar pe sub Matterhorn. Adica pe sub Cervin.


Carpati.org
- Monte Cervino, din partea italiana a muntelui -

Se spune ca numele Cervino (in limba italiana) / Cervin (in limba franceza) este o greseala de tipar a numelui local "Servin" ("lemn"). Horace Benedict de Saussure a traversat saua Theodul din Breuil inspre Zermatt si apoi a scris cartea "Voyages dans les Alpes", in care a folosit din greseala numele "Cervin".


In Cervinia, conditiile de schi sunt destul de diferite fata de Zermatt: partii mai putin abrupte, insa foarte lungi, posibilitati mai reduse de "off-piste".


Carpati.org
- Dent D'Herens vazut din Italia -

Iar contrastul nu este vizibil numai in ceea ce priveste partiile si instalatiile... in timp ce elvetienii sunt tacuti si destul de reci, italienii sunt exuberanti si zgomotosi. Iata o descriere sugestiva dintr-un vechi afis publicitar:


Intr-o telecabina din Zermatt, schiorii admira in tacere peisajul impresionant si analizeaza partiile, in timp ce o telecabina din Cervinia trepideaza de la conversatiile galagioase ale turistilor si de la muzica rock care urla din boxe. Aceasta varietate face ca vizitarea ambelor statiuni sa devina si mai interesanta. Zermatt si Cervinia - exploreaza doua tari care simbolizeaza ambele laturi ale caracterului tau!



38 de patru-miari la un loc


38 dintre cele 76 de varfuri de peste 4000 m din Alpi se afla in jurul Zermattului. Deasupra statiei de telecabina Klein Matterhorn, la 3890 m, a fost amenajata o platforma cu o panorama de 360 de grade: Matterhorn, in toata splendoarea sa, Breithorn, Allalinhorn, Weisshorn, Dent Blanche, Dom, Liskamm, chiar si Mont Blanc si Gran Paradiso!


Carpati.org
- Matterhorn (4478 m), Dent Blanche (4357 m) si Grand Cornier (3962 m) -

Carpati.org
- Grand Cornier (3962 m), Obergabelhorn (4063 m), Zinalrothorn (4221 m) si Weisshorn (4505 m) -

Carpati.org
- Weisshorn (4505 m), in spate Brunegghorn (3838 m), Bietschhorn (3934 m), Jungfrau (4158 m), Monch (4099 m) si Aletschhorn (4195 m) -

Carpati.org
- Dom (4545 m), Taschhorn (4490 m), Alphubel (4206 m), Allalinhorn (4027 m) si Rimpfischhorn (4199 m) -

Carpati.org
- Mont Blanc (4810 m) si Mont Maudit (4465 m), in plan indepartat -

Carpati.org
- Gran Paradiso (4061 m) -

Zermatt nu ofera doar servicii si instalatii pentru schi alpin, ci pentru multe alte sporturi: schi de tura, schi fond, funpark pentru boarderi, alpinism, catarare (pe stanca, pe gheata sau mixt), 400 km de poteci marcate pentru drumetie (trasee tematice prin sate, prin chei, geologice, istorice, despre flora si fauna etc.), trasee de mountainbike, parapanta, golf, patinaj, hochei, tenis, curling.


De asemenea, pentru cei care nu stiu ce inseamna sa dormi iarna in zapada, un alpinist elvetian a avut ideea unor "sate-iglu": cateva iglu-uri construite la 2700 m, unde poti innopta. Contra cost, desigur. Contra cost mare (de la 100 la 350 EUR pe noapte de persoana, in functie de "stele", adica de toaleta si/sau jacuzzi).


Pentru schi de tura exista nenumarate posibilitati. Traseul cel mai popular este Breithorn, aflat la cca. 2,5 ore de cea mai inalta statie de teleferic din Europa: Klein Matterhorn (3883 m).


Carpati.org
- Breithorn, Pollux, Castor si Piramide Vincent (4215 m) -

Breithorn (4165 m), care cuprinde cinci varfuri, se continua cu Monte Rosa, varfurile din grupul Liskamm si varfurile gemene Castor si Pollux.

Carpati.org
- Breithorn, vazut din fata -

Numarul zonelor pentru "off-piste" este urias. Datorita altitudinii mari si a abundentei de fete nordice, zapada pulvar este din belsug, chiar si la o saptamana dupa ultima ninsoare. Insa cele mai bune zone de "off-piste" se afla la cativa kilometri de partiile amenajate - lipsa cunostintelor de alpinism poate fi fatala.



Patrouille des Glaciers


O data la doi ani, Zermatt este punctul de plecare al participantilor la "Patrouille des Glaciers", cel mai important concurs de schi-alpinism din lume. Ruta este Zermatt-Verbier (110 km, diferenta de nivel +3994 m / - 4090 m). Participantii pot opta si pentru ruta mai scurta Arolla-Verbier (53 km, diferenta de nivel +1881 m / - 2341 m).


Concursul a fost organizat incepand din anul 1943 de armata elvetiana, pentru a testa anduranta si rezistenta soldatilor. La prima editie s-au inscris 18 patrule a cate trei persoane, insa numai doua patrule au ajuns la Verbier, dupa 12 ore si 7 minute.


Patrouille des Glaciers a fost organizat anual, pana in anul 1949, cand o echipa a cazut intr-o crevasa, pe ghetarul Mont Mine. Participantii au fost gasiti abia dupa 8 zile, accidentul declansand numeroase critici la adresa organizatorilor. Astfel, s-a hotarat intreruperea concursului.


In anul 1983 a fost ridicata aceasta restrictie, iar concursul este organizat acum din doi in doi ani, fiind permisa si participarea civililor. In 2010, consursul a avut loc in perioada 21-25 aprilie, iar numarul patrulelor inscrise a fost de 2100 (din 1400 de locuri disponibile la start)! Astfel, 660 de echipe au fost respinse. Dintre echipele acceptate, 779 au fost militare, iar 106 au fost formate exclusiv din femei.


Carpati.org

- Foto: http://www.pdg.ch/ -

Castigatorii, elvetienii Florent Troillet, Martin Anthamatten und Yannick Ecoeur, au doborat recordul anterior cu 20 de minute: au parcurs traseul in 5 ore si 52 de minute.


La aceasta editie a participat si Romania pentru prima oara, cu o echipa din Zarnesti formata din Andreea Dan, Stefan Dan si Ciprian Lolu.


Carpati.org
- Foto: http://www.pdg.ch/ -


Printre participanti s-au numarat si comandantul fortelor aeriene elvetiene si presedintele Swisscom, care a caracterizat concursul drept "o traditie fascinanta a Elvetiei".



Haute Route


Probabil cel mai celebru traseu pentru schi de tura este "Haute Route" (Ruta inalta) intre Chamonix si Zermatt. Traseul de cca. 90 km se parcurge pe jos sau pe schiuri in 9-10 sau, respectiv, 6-7 zile. Aceste cifre sunt relative, avand in vedere ca in anul 2008, doi francezi au parcurs traseul in 21 de ore si 11 minute... Asta inseamna 8800 m de urcare si 8000 m de coborare, fara asistenta tehnica, intre biserica din Chamonix si biserica din Zermatt. Mai pe scurt, asa cum a rezumat dl. Dinu Mititeanu: "de la nivelul oceanului pe Everest si inapoi"!


Traseul era parcurs initial vara de catre membrii Clubului Alpin Britanic (in a doua jumatate a secolului al XIX-lea), devenind ulterior traseu de schi de tura: in anul 1911 a fost parcurs pentru prima oara pe schiuri.


Carpati.org

- Foto: http://www.hans-bergmann.at/ -

Ambele rute - pe jos sau pe schiuri - au mai multe puncte de plecare sau de sosire si mai multe devieri, in functie de obiectivele fiecaruia. Insa aproape toate variantele ajung dupa doua zile intr-o localitate. Perioada cea mai favorabila in care ruta se parcurge pe schiuri este sfarsitul lui aprilie - inceputul lui mai. Riscul declansarii de avalanse fiind mare, etapele zilnice sunt de maxim 5-7 ore, pentru a evita soarele puternic al dupa-amiezilor.


Carpati.org


Pentru a parcurge Haute Route, este nevoie de vreme foarte buna si de zapada excelenta - pe langa o conditie fizica buna si anduranta. Insa rasplata este, fara indoiala, pe masura.



Matterhorn


Matterhorn - un nume cunoscut in randul iubitorilor de munte pentru forma sa deosebita si pentru istoria primei ascensiuni. Citisem destul de multe despre acest varf, insa cuvintele lui Ionel Coman din "Doua secole de alpinism" imi ramasesera intiparite in minte: "Mai ales daca la prima intalnire iti apare proaspat nins, licarind in soare pe fondul seninului albastru, imaginea lui ramane intiparita in memorie". Ei bine, acesta este adevarul: vederea pentru prima oara a Matterhornului iti ramane vesnic intiparita in minte...


Carpati.org


Desi se spune ca este "cel mai frumos munte din lume" sau "cel mai fotografiat munte din lume", este si unul dintre cele mai periculoase varfuri din Alpi: intre anii 1865 si 1995, 500 de alpinisti au murit incercand sa-l escaladeze. Izolarea fata de alti munti inalti din zona, fetele abrupte si altitudinea transforma Matterhornul intr-un munte expus schimbarilor bruste ale vremii si formarii de vartejuri.


Carpati.org
- Fata estica -

Exista doua varfuri distincte, situate de-a lungul unei creste de 80-100 m (in functie de sursa): varful elvetian (4477 m) si varful italian (4476 m). In ciuda numelor, ambele sunt situate chiar pe granita dintre cele doua state.


Toate cele patru fete ale muntelui sunt cotate TD (V / V+):


- fata estica are 1000 m; punct de plecare cabana Hornli; timp de parcurgere 14 ore; risc maxim de caderi de pietre


Carpati.org
- Fata estica, creasta Hornli si cabana Hornli (in dreapta) -

- fata sudica are 1350 m; punct de plecare refugiul Duca degli Abruzzi; timp de parcurgere 15 ore; risc maxim de caderi de pietre

- fata vestica are 1400 m; punct de plecare cabana Schonbiel; timp de parcurgere 12 ore


- fata nordica are 1200 m; punct de plecare cabana Hornli; timp de parcurgere 13-14 ore; risc maxim de caderi de pietre si vreme instabila


Cele patru creste care separa cele patru fete ale muntelui constituie si principalele trasee catre varf:


- cea mai usoara ruta din punct de vedere tehnic este pe creasta Hornli (Hornligrat); punct de plecare cabana Hornli; timp de parcurgere 5-6 ore (AD/III+)


Carpati.org
- Fata estica si creasta Hornli -

- cea mai lunga ruta este pe creasta Zmutt (Zmuttgrat); punct de plecare cabana Hornli sau cabana Schonbiel; timp de parcurgere 6-7 ore (D/IV)


- pe partea italiana este creasta Leone (Creste del Leone); punct de plecare refugiul Carrel; timp de parcurgere 5 ore (AD/III)


- cea mai dificila ruta este pe creasta Furggen (Furggengrat); punct de plecare refugiul Bossi; timp de parcurgere 7 ore (TD/V+)



Prima ascensiune


Matterhorn a fost ultimul mare varf al Alpilor "cucerit", prima ascensiune marcand sfarsitul asa-numitei epoci de aur a alpinismului.


In anul 1860, cand fizicianul John Tyndall reuseste sa urce o buna bucata din creasta italiana a muntelui, soseste in Zermatt Edward Whymper, un englez in varsta de 21 de ani, venit cu misiunea de a realiza cateva schite si gravuri cu peisajul montan de la granita Italiei cu Elvetia. In scurt timp prinde gustul alpinismului si isi propune sa urce pe Matterhorn.


In perioada 1861-1865, incearca sa urce pe varf impreuna cu Jean-Antoine Carrel, un ghid italian din Valtournanche. Insa pe parcurs cei doi devin rivali, mai ales pentru ca italianul considera ca varful trebuie atins prima oara de catre un localnic, nu de catre un englez. Rivalitatea se intensifica si intre Schweizer Alpenclub si Club Alpino Italiano, iar toti ghizii straini sunt boicotati - prima ascensiune a muntelui devine a adevarata problema de patriotism.


Carpati.org

- Breuil-Cervinia -

Dupa o serie de incurcaturi si promisiuni nerespectate (Carrel afirmand ca doreste sa urce dinspre tara lui), cei doi pornesc catre varf in aceeasi zi, 13 iulie 1865. Whymper cu ghidul local Peter Taugwalder si cu fiul acestuia, ghidul francez Michel Croz din Chamonix si trei englezi - lordul Francis Douglas (care tocmai urcase pe Ober Gabelhorn), pastorul Charles Hudson si protejatul acestuia, tanarul Douglas Hadow. In sase ore ajung la baza varfului (3380 m), unde instaleaza corturile pentru noapte.


A doua zi pornesc in sus, neintalnind obstacole semnificative. In a doua parte a ascensiunii deviaza insa spre fata nordica, deoarece creasta devine prea abrupta. Dupa depasirea portiunii mai delicate, Whymper si Croz o iau inainte, vazand ca mai urmeaza doar o panta usoara de zapada de doua sute de metri.


Carpati.org

- Foto: http://wikipedia.org -

La ora 13:40 ajung pe varf si incep sa caute urme in zapada, pentru a verifica daca nu cumva italienii au ajuns inaintea lor. Ii vad insa pe acestia la doua sute de metri sub varf, chinuindu-se sa depaseasca cea mai dificila portiune a traseului. Fiecare echipa isi dorea sa ajunga prima, pentru a atrage turistii in Zermatt, respectiv Breuil-Cervinia.


Whymper incepe sa urle de bucurie si sa pravaleasca bolovani, pentru a atrage atentia asupra victoriei echipei sale. Carrel si echipa renunta dezamagiti si coboara in Breuil.


Dupa ce petrec o ora pe varf, cei sapte incep coborarea. Whymper si cei doi Taugwalder raman la urma. Legati in coarda, coboara cu mare grija, unul cate unul. Ghinionul ii loveste insa dupa nici o ora: Hadow, caruia ghidul Michel Croz ii asaza pe rand picioarele in treptele cioplite, aluneca si ii antreneaza pe toti in cadere. Whymper si Taugwalder incearca sa ii tina, insa coarda se rupe, iar Croz si cei trei englezi se rostogolesc pana pe ghetar (aproximativ 1300 m).


Trupul lui Douglas nu a fost gasit niciodata, iar ceilalti au fost inmormantati langa biserica din Zermatt.


Carpati.org


Dupa accident, Whymper a aflat ca Taugwalder folosise cea mai veche coarda pe care o avea la el, care era de fapt o coarda de rezerva. Au existat voci care au sustinut ca Taugwalder ar fi taiat intentionat coarda, pentru a-si salva propria viata si pe cea a fiului sau. A fost acuzat, judecat si achitat.


Accidentul a facut valuri in presa, atat in Elvetia, cat si in alte tari. Ziarele din intreaga lume povesteau despre tragedia primei ascensiuni pe Matterhorn, iar regina Victoria a Marii Britanii a luat in considerare chiar si interzicerea practicarii alpinismului pentru toti cetatenii englezi. Dupa indelungi consultari, a renuntat la aceasta idee.


La doua zile dupa prima ascensiune, Jean-Antoine Carrel a pornit inspre varf, cu dorinta de a arata ca nici partea italiana nu este de neinfrant. La data de 17 iulie 1865, Carrel si partenerul sau, Jean-Baptiste Bich, au ajuns pe varf (cu o deviatie pe fata vestica si pe creasta Zmutt). Refugiul Carrel de pe creasta Leone ii poarta astazi numele.


­Carpati.org

- Creasta Leone -

Pana la urma, Whymper si Carrel au ramas prieteni: au urcat impreuna vulcanii Chimborazo si Cotopaxi din Ecuador, iar la varsta de 54 de ani, Carrel a participat la prima ascensiune hiveranala pe Monte Cervino. A murit la 62 de ani, pe muntele "lui", in timpul unei furtuni.


Whymper a scris o carte de succes, "Scrambles amongst the Alps" si a calatorit toata viata prin lume. Insa la batranete s-a retras la Chamonix, intr-o camera in care nu avea nimeni voie sa intre, si s-a stins la 72 de ani, singur dar celebru. La aniversarea centenarului, in 1965, varful a fost luminat cu reflectoare.


Dupa numai un an, la data de 13 septembrie 1866, Jean-Joseph si Jean-Pierre Maquignaz au parcurs creasta Leone direct inspre varf.


Creasta Zmutt a fost urcata prima data de catre Alexander Burgener, Albert Mummery, Augustin Gentinetta si Johann Petrus, la data de 3 septembrie 1879.


Creasta Furggen a fost urcata prima oara de catre Mario Piacenza, Jean-Joseph Carrel si Joseph Gaspard, la data de 9 septembrie 1911.



The North face


Fata nordica a muntelui, care masoara 1200 de metri, una dintre marile fete nordice ale Alpilor, impreuna cu Eiger si Grandes Jorasses ("Trilogia Alpilor"), a fost urcata abia in anul 1931, fiind necesare o tehnica foarte buna de catarare pe gheata si aptitudini excelente de intuire a liniei traseului.


Carpati.org


Primele tentative dateaza inca din anii '20, insa toti alpinistii au cedat si s-au refugiat pe creasta elvetiana.


In iulie 1931, sosesc la Zermatt pe bicicleta, din Munchen, doi frati germani - Franz si Toni Schmid. Pornesc in traseu dimineata, croindu-si drum printre lespezi cu prize putine si culoare acoperite cu gheata lucie. Ajung la un jgheab imens, care face legatura cu peretele terminal. Depasesc aceasta portiune, denumita ulterior "traversarea ingerilor", traversand dale acoperita cu un strat subtire de gheata. Nimeni nu mai ajunsese atat de sus.


Deviaza catre creasta elvetiana, fiind pacaliti de linia din stanga, mai bogata in prize, si pierd o ora pentru a reveni la traseul initial. Cei doi cauta un loc de bivuac, pentru ca in curand se lasa intunericul. O priza aparent sigura cedeaza, Toni cade, insa din fericire, reuseste sa se prinda de un colt de stanca.


Obositi, inghetati si infometati, aleg o cornisa cu o suprafata de cel mult un metru patrat, la 4150 m. Se leaga in coarda, isi asigura coltarii si pioletii si deschid sacul-cort. "Pe cand ne scuturau primii fiori de frig, am ramas cu ochii atintiti in bezna noptii. Peste noi se intindea un cer scanteietor incarcat cu stele: imensul univers! Vantul rece scutura acoperisul subtire de panza", povestea Toni.


Dupa o noapte interminabila, isi incep ultima etapa. Peretele final este foarte inclinat, iar 60 de metri sunt parcursi in 4 ore. Insa vremea se schimba: incepe furtuna, cu ceata, grindina si vant puternic. La ora 14:00 ajung pe varf, isi strang mainile in tacere si asteapta sa mai scada intensitatea furtunii. In cele din urma pornesc coborarea pe creasta Hornli, iar seara descopera refugiul Solvay, in care petrec doua nopti.


Locuitorii din Zermatt ii primesc entuziasti, iar la Jocurile Olimpice de la Los Angeles cei doi frati primesc medalia de aur, acordata pentru prima oara unor alpinisti. Din pacate, anul urmator, Toni moare incercand o ascensiune pe peretele nord-vestic al muntelui Wiesbachhorn.


Prima ascensiune hivernala a fetei nordice a avut loc in februarie 1962 (Hilti von Allmen si Paul Etter). Ghidul Walter Bonatti a urcat solitar "directa fetei nordice", in cinci zile, in februarie 1965. Dupa aceasta ascensiune incredibila, a renuntat la alpinism si a devenit fotoreporter.



Matterhorn in cifre


In 1889, cardinalul Achille Ratti, care a devenit ulterior Papa Pius al XI-lea, a urcat pe Matterhorn. Multe varfuri din Alpi au fost numite dupa numele sau.


Bucura Dumbrava (pseudonimul scriitoarei Fany Seculici) a ajuns, in anul 1921, pe creasta Hornli pana la refugiul Solvay (4000 m), construit in 1915 in doar cinci zile. Iar primul roman pe varf a fost Vasile Steopoe (1929), primul presedinte al Clubului Alpin Roman.


La data de 20 august 1992, alpinistul italian Hans Kammerlander si ghidul elvetian Diego Wellig au urcat Matterhornul de patru ori in doar 23 de ore si 26 de minute. Traseul urmat a fost urmatorul: urcare pe creasta Zmutt si coborare pe creasta Hornli - urcare pe creasta Furggen si coborare pe creasta Leone - urcare pe creasta Leone si coborare pe creasta Hornli - urcare pe creasta Hornli si coborare la cabana Hornli.


Ghidul local Ulrich Inderbinen a urcat pe Matterhorn de 371 de ori, ultima data cand avea 90 de ani.



Zermatlantis


Muzeul din Zermatt merita vizitat. Nu este un simplu muzeu, cu exponate in vitrine, ci un Zermatt in miniatura - un sat de munte reconstituit, cu 14 case (biserica, hotel, case, granare etc.).


Asistam la viata de zi cu zi a localnicilor din secolul al XIX-lea, la incercarile multor alpinisti de a urca pe varfurile impunatoare din jurul satului si la ascensiunea varfului Matterhorn, din anul 1865, care a transformat satul de munte necunoscut intr-un simbol al alpinistilor.


Una dintre atractiile muzeului este camera care gazduieste obiecte recuperate dupa moartea celor patru din grupul lui Whymper: bocanci, pioleti, plosti pentru apa si chiar si coarda care s-a rupt.


Carpati.org

- Foto: http://www.zermatt.ch/ -

Intr-o sala de proiectie se pot viziona secvente din filmul "Der Berg ruft", 1938 ("The mountain calls"), regizat de Luis Trenker, despre prima ascensiune pe Matterhorn. Regizorul joaca rolul lui Carrel.


Din cauza spatiului limitat din Zermatt, muzeul a fost construit sub pamant.



Alte simboluri


Cabana Monte Rosa:

Un proiect cu care se mandresc localnicii este noua cabana Monte Rosa, situata la o altitudine de 2883 m, sub varfurile Dufourspitze (4634 m) si Liskamm (4527). Cabana a fost construita intr-un loc destul de expus unde se intalnesc trei ghetari: Gorner, Grenz si Monte Rosa. Aceasta indeplineste cele mai inalte standarde din punct de vedere al arhitecturii, tehnologiei, alimentarii cu energie electrica si al durabilitatii, fiind un proiect comun al Universitatii Tehnice din Zurich (ETH Zurich) si al Clubului Alpin din Elvetia (SAC). Constructia a durat un an si jumatate si a costat 6.550.000 CHF (sau 4.600.000 EUR).


Carpati.org

- Foto: http://www.neuemonterosahuette.ch/ -

Zermatt Marathon:

Cu peste 1900 m diferenta de nivel, maratonul porneste din St. Niklaus (1085 m), trece prin Zermatt (1620 m) si se incheie la Riffelberg (2585 m), cea mai inalta linie de finish din Europa. Anul acesta va avea loc in data de 10 iulie.


Zermatt Unplugged:

Acest festival, singurul de unplugged din Europa, a avut loc pentru prima oara in 2007. Printre artistii si formatiile care au participat pana in prezent se numara Alanis Morissette, Reamonn, Suzanne Vega, Chris de Burgh, iar anul acesta - Billy Idol si Milow.



Iar acum, la incheiere...


Zermatt este, intr-adevar, un simbol. Un simbol al alpinistilor si un simbol al schiorilor. Este chintesenta turismului montan, oferind, in primul rand, privelisti superbe si, in al doilea rand... cam orice. Satucul uitat de lume, in care oamenii se chinuiau sa supravietuiasca iernilor aspre, avalanselor, caderilor permanente de pietre si pamantului necultivabil, a devenit o statiune moderna.


Carpati.org


Insa fara a renunta la traditii! Nu exista constructii "iesite din comun" - toate constructiile noi pastreaza stilul celor vechi: ornamente de lemn tipic elvetiene si inscriptii si desene viu colorate. Strazile, desi inguste, sunt cochete si aerisite, statiunea putand fi traversata de la un capat la altul in aproximativ 20 de minute.


Carpati.org
- Bahnhofstrasse (Strada Garii), ulita principala a satului -
 
Desigur ca exista si aspecte mai putin bune. De exemplu, in ciuda reputatiei, elvetienii nu acorda o foarte mare atentie detaliilor: casele si garile mai mici nu sunt prea ingrijite (nu sunt chiar in paragina, dar se vede ca nu se ocupa de ele prea des), la "skibus" se sta la coada, la lifturi (ascensoare) se sta la coada, la instalatii se sta la coada. Iar preturile nu sunt deloc mici.


O veche anecdota, adaptata Zermattului si preluata din "Doua secole de alpinism" spune ca, atunci cand Dumnezeu a facut lumea, elvetianul a cerut munti. A primit muntii cei mai frumosi, dar voia mai mult. "Mai vreau pasuni si niste vaci". Le-a primit si pe acestea. Satisfacut, omul a muls o vaca si, umpland paharul, l-a oferit binefacatorului sau. "Excelent" a exclamat Dumnezeu, dupa ce l-a baut cu placere. "Inca putin"... la care a primit prompt replica "Desigur, un franc si douazeci paharul!".


In plus, zona este intesata de telecabine, gondole, telescaune, restaurante. Asa cum scria Ionel Coman, "avantajele si cusururile civilizatiei tehnice impresoara uriasul munte".


Carpati.org
- E bine sau rau sa stii exact ce varfuri ti se arata? -

Cu toate acestea, zona merita vizitata - ca simplu turist aflat in cautarea linistii si a aerului curat, ca gastronom aflat in cautarea unui fondue de branza perfect, ca alpinist aflat in cautarea unui paradis pe Pamant, ca schior aflat in cautarea zapezii perfecte. Nu degeaba motto-ul statiunii este "Zermatt - for real holidays".


Carpati.org


Dupa o zi de schi sau dupa o tura pe sus, te poti opri la cabana "Stafel", situata inspre Zmutt, cu vedere directa inspre creasta Hornli si fata nordica a muntelui. La o bere sau la un ceai fierbinte, poti asculta Pink Floyd unplugged (cantat de catre o formatie de instrumentisti americani):


Carpati.org


Iar Matterhornul este, dupa cum spunea Gaston Rebuffat, unic. Una dintre dovezi o constituie faptul ca multe varfuri din intreaga lume sunt alintate cu numele de "Matterhorn": Ama Dablam este "Matterhornul Himalayei", Cimon della Pala este "Matterhornul Dolomitilor", Machapuchare este "Matterhornul Nepalului", Ușba este "Matterhornul Caucazului", Assiniboine este "Matterhornul Americii de Nord". Chiar si Namibia are un "Matterhorn": Spitzkoppe.


Carpati.org­


Dovada cea mai elocventa a pasiunii pentru Matterhorn a fost reactia comunitatii internationale la propunerea unui industrias italian, care dorea sa construiasca o telecabina pana pe varful italian. Proiectul a fost criticat in presa din intreaga lume, in Camera Lorzilor, in comunitatea alpina din peste 20 de tari. S-au adunat peste 120.000 de semnaturi, iar planul a fost uitat.


"Daca stam sa ne gandim, nimeni nu a exclamat vreodata, la prima vedere a Matterhornului din Zermatt sau din Breuil, ca seamana cu un alt munte. Este imposibil. In schimb insa, la vederea altor varfuri, cati nu au spus, spontan si cu o bucurie stranie: 'Din acest unghi, seamana cu Matterhorn'. Nu, Matterhornul nu poate semana cu niciun alt varf - el este modelul. Macheta a fost distrusa si nu mai exista nici macar o copie. Matterhornul este unic!".

-- Gaston Rebuffat - Cervin, cime exemplaire, 1965 --



Surse:

Zermatt Magazin - editia 2009

Doua secole de alpinism - Ionel Coman

Pe crestele Carpatilor - Nicolae Baticu

http://www.gornergrat.ch/

http://www.zermatt.ch/

http://www.ski-zermatt.com/

http://www.neuemonterosahuette.ch/

http://www.pdg.ch/

http://www.zermattmarathon.ch/

http://wikipedia.org/

http://www.dinumititeanu.blogopedia.biz/


O panorama excelenta cu toate varfurile din zona Zermatt, plus informatii

despre prima ascensiune:

http://www.zermatt.ch/en/page.cfm/zermatt_matterhorn/4000er


Cateva fotografii de schi "off-piste":

http://www.ski-zermatt.com/mattnet/pics/chris_patient/2001/index.htm


Un film despre Patrouille des Glaciers:

http://www.youtube.com/watch?v=Ayr7At_FnqU&feature=player_embedded



Marți, 6 iulie 2010 - 14:08 
Afisari: 8,105 


Postari similare:





Comentariile membrilor (21)

ovid
ovid

 
1
Superba prezentarea.


Marți, 6 iulie 2010 - 14:52  

mihai_fl
mihai_fl
Caraba
 
2
Foarte bine scris articolul si util pentru cei care n-am ajuns acolo.
Poze excelente.
Multumim.


Marți, 6 iulie 2010 - 15:05  

comisarul
comisarul
Rucsac
 
3
muulte detalii, un mare ajutor pentru viitorii "turisti" ce vor sa ajunga in zona !


Marți, 6 iulie 2010 - 16:04  

wolfy
wolfy
Caraba
 
4
Excelent articol și un munte tare frumos!


Marți, 6 iulie 2010 - 17:07  

snowbest_of
snowbest_of
Cort
 
5
Super treaba,felicitari pentru munca..

ntz ntz..banda rulanta-figuri Carpati.org


Marți, 6 iulie 2010 - 17:35  

alexus
alexus
Busola
 
6
Foarte interesant si util! Multumim!


Marți, 6 iulie 2010 - 21:34  

odin
odin
Rucsac
 
7
Multumiri pentru articol! Carpati.org


Miercuri, 7 iulie 2010 - 00:25  

c0nstantinne
c0nstantinne..

 
8
Multumiri!..Abia astept sa-l citesc cu atentie,acum am avut timp doar sa ma uit peste el!Foarte tari pozele de epoca,sunt pasionat de ele!Felicitari!


Miercuri, 7 iulie 2010 - 09:11  

michael_rd31
michael_rd31..
Busola
 
9
Fain articol! Multumim Gabi!


Miercuri, 7 iulie 2010 - 09:29  

vio_sf
vio_sf

 
10
Excelent articolul ! Am aflat multe lucruri pe care nu le stiam. Multumim frumos pentru efortul depus la intocmirea articolului !


Miercuri, 7 iulie 2010 - 09:47  

mvc
mvc
Caraba
 
11
Excelent articol, foarte bine documentat ! Bravo, Gabriela !

Citind articolul am regasit informatii pe care le stiam (de ex. celebra disputa pt prima ascensiune pe Matterhorn), dar si noutati.

As dori sa evidentiez faptul ca dificultatea traseelor pe rutele Hornli si respectiv Leone este echivalenta. Si asta pentru ca Hornli-Grat are dispunere NE (adica mai predispusa la zapezi permanente, frig), iar Crestone Leone este expusa SW (mai uscat, mai cald). De aici rezulta ca o surclasare a uneia dintre rute de pe o creasta comparativ cu cealalta (aflate in discutie) nu este obiectiva.
Mai trebuie avute neaparat in vedere fenomenele meteo, fiindca in functie de conditiile acestora dificultatea se modifica semnificativ.

In perioada cand ma pregateam pt a urca pe Vf Matterhorn, internetul nu era asa dezvoltat, informatiile erau rare, unele confuze. Reusind sa ating acest superb Varf, am sustinut cateva prezentari publice in Bucuresti si in tara in scopul de a populariza zona si Matterhornul (prezentari pe care sunt gata oricand sa le reiau cu aceeasi placere!).
Ma cuprinde un fior amestecat cu emotii cand citesc randurile articolului...

Despre ghidul Ulrich Inderbinen pot mentiona ca la 90 de ani a reusit sa mai urce inca o data pe Varful Piramidei Alpilor exact la data cand se reusise prima ascensiune (evident la ani diferiti), respectiv 14 iulie 1990.
Pentru mine legendarul ghid mai are o semnificatie aparte: suntem nascuti exact in aceeasi data ! Ma simt onorat !

Inca o data multumiri si aprecieri Gabrielei pt acest articol !


Miercuri, 7 iulie 2010 - 11:42  

varverica
varverica
(admin)

 
12
Multumesc tuturor! Ma bucur mult ca v-a placut si ca v-a trezit anumite sentimente, indiferent care ar fi acestea.

Am mai facut cateva completari la explicatiile pozelor.


Miercuri, 7 iulie 2010 - 11:48  

silviuj
silviuj

 
13
foarte bun articolul


Miercuri, 7 iulie 2010 - 11:56  

zentai
zentai
Coarda
 
14
felicitari pentru articol, care e scris cu foarte multa dragoste pentru munte si cu multa eleganta.
Nu ma asteptam sa ma simt atras de Matterhorn dar "povestea" ta, spusa cu talc, a mai schimbat balanta emotiilorCarpati.org


Miercuri, 7 iulie 2010 - 15:22  

pisti2004
pisti2004
Cort
 
15
Multumiri! Foarte frumos!


Miercuri, 7 iulie 2010 - 21:30  

leovit
leovit
Busola
 
16
Foaaarte interesant.Tot ce am citit de la tine in doi ani de cand vizionez Carp Org ma uns pe suflet.


Joi, 8 iulie 2010 - 22:16  

mihai.telemark
mihai.telema..
Rucsac
 
17
Carpati.org


Sâmbătă, 10 iulie 2010 - 23:48  

mvc
mvc
Caraba
 
18
Pt doritori, exista pe "carpati" un jurnal de-al meu postat mai de mult; il gasiti la adresa

http://www.carpati.org/jurnal/matterhorn_-_un_vis_implinit/845/

Numai de bine tuturor !


Marți, 13 iulie 2010 - 11:24  

forestlander
forestlander..
Coarda
 
19
@mvc- asta e si visul meu. Se pare ca e pe aproeape sa se intample anul asta sau la anul. Cred ca te voi contacta in curand pentru descriere in amanunt.
Mihai


Miercuri, 21 iulie 2010 - 21:13  

dorucalinciobanu
dorucalincio..

 
20
De acord, un articol foarte bine documentat numai ca nu-si are locul aici, pe site-ul carpati.org, eventual pe un site alpi.org


Marți, 21 decembrie 2010 - 14:43  

vio_sf
vio_sf

 
21
Cred ca orice articol despre munti, de oriunde, este binevenit aici. Multi calatorim, imaginar sau nu, prin Alpi ( sau in alte locuri ) cu ajutorul articolelor scrise de altii si ne cade foarte bine. Cine s-a plimbat foarte mult are alta parere si o respectam. Asadar multumim pentru impresiile turei din Alpi !


Joi, 23 decembrie 2010 - 08:31  


 




Trebuie sa te autentifici pentru a putea adauga un comentariu

 
0,1357 secunde

GetaMap.org | Maps from all over the world | ro | fr | es | de | Calculator distante
ViewWeather.com - A new way to view the weather | nl.ViewWeather.com | sv.ViewWeather.com
Regulament carpati.org
© copyright (2004 - 2019) www.carpati.org