Despre rezistenta corturilor la apa
Ramasesem dator cu un articol pe tema asta, in urma unei discutii avute pe forum, despre ce proprietati ale cortului ne tin interiorul acestuia uscat. Tin sa mentionez ca majoritatea datelor vor avea o baza stiintifica dar unele sunt pareri de ale mele, si conexiuni intre aceste date.
Pentru inceput, presupun ca mai toata lumea stie in ce consta numarul de mm care apare pe materialele impermeabile. Spre exemplu, supra-tenda are rezistenta de 3000mm. Aceasta inseamna ca fiecare centimetru patrat de material rezista la o coloana de apa cu inaltimea de 3000mm. Deja asta ne da o idee.
Ok, acum prima intrebare care mi-am pus-o, in cautarea unor raspunsuri cu privire la cort, a fost urmatoarea : "de ce o umbrela, obisnuita, model vechi fara sa fie din plastic integral, nu ia apa??" Mi-am imaginat ca fectul este acelasi ca si la cort, si nu am vazut nicaieri detalii despre materialul umbrelei, si rezistenta acestuia la apa.
Raspunsul mi-a venit din intamplare, nu mai tin minte exact daca intr-un articol undeva pe net, sau un documentar. Impermeabilitatea este datorata efectului numit "tensiunea de suprafata apei". Principiul este relativ simplu, totusi sper sa il pot explica. Pe suprafata materialului, cu ocazia primilor stropi de ploaie se formeaza un strat uniform de apa (unghiul abrupt al fetelor corturilor ajuta la asta). Acest strat de apa are aceasta tensiune de suprafata, care confera o rezistenta sporita si are rolul de a opri urmatorii stropi de ploaie sa ptrunda prin material. DAR, daca materialul este atins din exterior, sa zicem cu mana, aceasta tensiune dispare, si asta va duce la penetrarea materialului. Aici intervine rezistenta materialului la apa. Exemplul vazut de mine era pe tema sariturilor in apa. Tensiunea de suprafata este cea care provoaca durerile si usturimile atunci cand luam o "burta" in timpul unei sarituri, si ii da apei o rezistenta uriasa. De aceea, saritorii profesionisti de pe trambulina, la antrenamente, folosesc un aparat, montat pe fundul bazinului, care elimina, aer. Astfel, bulele de aer, sparg tensiunea de suprafata a apei, saritorul evitand accidentari in cazul unei intrari gresite in apa.
Cam atat stiu eu, sper sa existe completari sau corecturi, totusi aceste simple principii, imi dau increderea sa folosesc si corturi cu o rezistenta mai mica la apa, mai ales daca acestea au si tenda/supra-tenda. Va doresc calatorii placute, si uscate!
Joi, 6 septembrie 2007 - 13:44
Afisari: 3,191
timmy
Cu cat aceaste tensiune este mai mare, cu atat diferenta intre cele doua suprafete este mai mare, altfel spus " aluneca " una pe alta. Capacitatea de alunecare, in cazul descris de timmy o picatura de apa pe cort, depinde de unghiul theta pe care il face picatura cu suprafata. Cu cat acesta este mai mic, cu atat picatura nu se striveste, deci aluneca !
Nu am avut rabdarea necesara, acum, sa citesc pana la capat savantele si explicitele informatii, ilustrate, de aici : http://en.wikipedia.org/wiki/Surface_tension, in engleza. Dar zau ca merita !
Pentru cei care sunt pasionati de...schi, iata o trimitere catre un articol unde am scris si câteva randuri despre fenomenul de alunecare : http://alpinet.org/main/articole/show.php?id=1567&lng=ro
Dar, ca sa-l contrazic pe timmy, nu este suficient ca materialul exterior al cortului sa aiba capacitati mari de impermeabilitate. Umiditatea de la interiorul cortului nu provine din cea exterioara, ploaie sau ninsoare, ci din respiratia locuitorilor cortului, din hainele ude, de la gatit, de la absenta de " podea " in abside.
Cortul trebuie sa aiba ventilatii suficiente, adica cel putin doua care sa faca " curent ". Aceste ferestre se gasesc pe cortul exterior. Usile cortului interior trebuie sa fie dotate, cel putin partial, cu plasa ( i se zice si " anti-tantari " ) care permite circulatia aerului.
Iarna mai ales, absidele ar trebui sa aiba podea care impiedica dezvoltarea umiditatii interioare. Pe cat posibil, e bine sa fie evitata pregatirea hranei la interiorul cortului din mai multe motive : incendiu mereu posibil, rasturnarea supei pe sacii de dormit, dar mai ales formarea de aburi, deci umiditate. Va reamintesc ca umiditatea este dusmanul de moarte al sacilor de dormit umpluti cu puf !
In concluzie, ventileaza, ventileaza, ventileaza !
Vineri, 7 septembrie 2007 - 10:11