Skin Classic Skin White Skin Black & Whilte Skin Default Adauga la Favorite (In contul carpati.org)
Cautare:

Doneaza

Calendar

Martie 2019
LMMJVSD
123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031

Aprilie 2019
LMMJVSD
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
2930

Online

Vremea
Varful Godeanu
Muntii Godeanu

Reduceri

Voluntar in Carpati - 2016

Homepage

Lista de discutii

Cuvinte provenite din slava veche


      Cand popoarele migratoare se deplaseaza,merg de-a lungul apelor,caci apa e un element vital al vietii.Ei nu mergeau mereu,se mai si opreau pe undeva,iar acolo dadeau nume de ale lor obiectelor pe care le intalneau.                


      Oamenii fac mereu comert. S-au dus la eisi au aflat numele raului in slava. Spunand altora unde se afla ei, au folosit si cuvantul slav, ca sa le fie mai usor acelor oameni sa-i gaseasca. In acest comert,e lesne de inteles ca apar si cuvinte noi care la noi nu existau. Odata cu obiectul se imprumuta si cuvantul. Cine aude cuvantul il transmite mai departe,eventual cu mici diferente fonetice. Acum intervine ceva interesant : modul cum o limba imprumuta un cuvant. Daca e usor de pronuntat, e preluat ca atare, daca se potriveste cu fonetica. Daca nu sufera transformari fonetice, adica adaptari la limba care imprumuta acel cuvant. Daca nu se intelege sensul , limba ii da un inteles propriu.


 EX : 1) In slava ZAB inseamna DINTE. Noi nu aveam verbul "a zambi",asa ca l-am luat repede.In slava "ZAB" se citeste ZOMB.

 2)In slava "SAD" (citeste SOND) inseamna a judeca. In romana aveam deja acest verb din latina. Cum se facea atunci pe la noi ca majoritatea judecatorilor erau staini , iar ei judecau partinitor, am trecut verbul din slava OSANDZIC la peiorativ. Asa au aparut cuvintele : osanda, osandit, a osandi. 


3)In slava ZAPADATI inseamna "cade mult si des". Cand romanii i-au auzit pe slavi pronuntand cuvantul si aratand spre cer nu au inteles la ce se refera. Ei au inteles ca acel cuvant reprezinta materialul - ZAPADA. Cuvantul slav pt. zapada e SNIEG. 

4) In germana BACKEN inseamna a coace, a gati. Noi avem cuvantul BACANIE. Am preluat repede cuvantul deoarece si noi coacem multa paine, cozonaci, prajituri. 

KUCHE inseamna bucatarie. L-au preluat slavii si latinii. Pe filiera latina, a ajuns de la CUCINA (spaniola) la intelesul de  "cocina" la noi. Noi aveam cuvantul BUCATARIE in romana de la BUCATE (mancare), dar nici nu avem multe supe cum au ei. Asa ca l-am trecut la peiorativ. 


5) BALKEN in germana inseamna GRINDA. Francezii vazand constructia si faptul ca la marginea lor in afara casei nemtii agatau ceva si faceau spatiul util,au intrebat ce e asta. Datorita foneticii lor au inteles BALCON pe care nemtii l-au imprumutat de la francezi. Asa ceva se numeste REIMPRUMUT. 


TOPONIME 

PRAHOVA < din PROCH "praf"= prafuita

DAMBOVITA < din DAB (citeste"domb") + ICA. 

STEJAR.Apa care curge printr-o padurice de stejari

BISTRITA < din BISTRO "repede" . Apa care curge repede

CERNA < din CZARNY "negru". Apa neagra

COZIA < din pl. de la KOZY "capre"

DOLINA < din DOLE "jos" Adancitura

IZBUC < "care se manifesta brusc si cu putere"

JIVINA < din ZIWY(citeste JIVY)= "viata" = vietuitoare

JDER < din ZDERO "mare mancacios"

ZANOAGA < din ZA+ NOGA " loc plan sau scobit dintre munti"

PONOR < din sarba," loc format prin surpare"

TINOV < din TINA, "mocirla, murdarie, namol"

PRAPASTIE< din PRZEPASC "a cadea repede"

PRIPOR < "adapost pt. oi facut din nuiele"

PRIDVOR < din PRZED (inainte de) + DWOR (afara)  Loc care delimiteaza casa de curte

OBCINA< culme intre 2 dealuri

IZVOR < izvor

ZLATNA < din ZLATO "aur"

ZAVOI < din ZAVOJ padurice pe malul unei ape

DOBOTOC < "avere in animale"


SCHEII BRASOVILOR < Procopiu din Cesareea ii numea asa.Denumire greceasca a ceea ce ei numeau slavi.(SCLAVINI). SCHEI vine din "schiau" , denumire romaneasca latinizata al sclavinilor(atestat de Cronica lui Moxa la 1620)


PARVU < din PRYWY "primul" ,primul nascut, musai baiat (mostenitor de tron). De aceea nu avem nume de fata PARVA,asa cum avem BOGDAN-BOGDANA sau RADU-RADA (din RAD= fericire)


BREAZA > in slava cuvantul este "berza" cu sens "patat cu alb". Odata cu aparitia metatezei (inversarea intre ele a sunetelor), "berza" s-a transformat in "breza" datorita fenomenului "TOLT" (o anume ordine a acestui fenomen). Fiind greu de pronuntat, a intervenit inmuierea, adica se introducea un "i" si a devenit "briaza", astazi "Breaza". Brzoza in slava inseamna "mesteacan", coaja patata u alb. Noi avem "cal breaz", patat cu alb adica, tintat.


BARAGAN < din turca BURAGAN = furtuna de zapada,viscol


TELEORMAN teli+orman, denumire turca pentru a denumi Codrii Vlasiei


Vlasie, Vlah= denumire slava a latinilor, in slava Vlochy e denumita Italia. Deci ei ne stiau de latini, inca o dovada ca suntem latini.


VORONET < din VRONA "cioara"(slava) "O" apare ca armonie fonetica


Armonia fonetica se vede si in denumirea lacului BALATON: "blato" in slava inseamna balta mocirloasa. Ungurii au avut mult mai puternica influenta armoniei fonetice, la fel ca rusii. A ajuns denumirea Balaton.


Garla= indica o apa care ara o gatuire, adica undeva, malurile se apropie foarte mult. In slava "gardlo" inseamna gat.



Pe aceste fenomene, ne putem da seama cand a aparut un cuvant in lb romana. De ex..."Grad" in slava inseamna "loc imprejmuit, intarit". De aici avem, "gradina, gradinita" care in esenta sunt locuri imprejmuite. La fel, Gradistea. Cuvantul "gard" a aparut mai tarziu, in urma metatezei si indice ceea ce stim noi ca inseamna.



ALTE CUVINTE DIN SLAVAa porunci, a indrazni, bazaconie (bez"fara"+zakon"lege")=faradelege, gospodar, jupan, prinos, zdravan, stapan, smantana , barca, pleava, iezer, donita, gadina, jgheab, polie, tarnita, ZAMORA (din ZAMORITI"foame mare"), rob, dulau, coliba, colt, donita, gavan, jujeu, pomelnic, plug, lapovita, pajiste, pajura, pestera, poale, rastoaca, zapis, letopiset, jeg, jaratic, jertfa, mironosita, jilav, boier, iuft (un fel de piele), a razbi, crai, voievod,  brandusa,copita, cojoc, . Am scris numai despre cuvintele care au legatura cu muntele.



Sâmbătă, 15 decembrie 2012 - 23:20 
Afisari: 14,868 


Postari similare:





Comentariile membrilor (8)

claudiu_plescan
claudiu_ples..
Busola
 
1
Asupra originii cuvantului Cozia mai circula cel putin inca doua ipoteze demne de luat in seama.

"Aceste explicații aparțin lui Iorgu Iordan în „Toponimia românească“, în turcă koz înseamnă nucă, dar nu poate fi un cuvânt de origine turcă prezent în toponimia locală la sfârșitul secolului al XIV-lea, ci unul peceneg sau cuman. În limba slavă cuvântul coza înseamnă capră, iar Emil Petrovici consideră ca sigură afirmația: „Je ne saurais supposer que pour l’oronyme Cozia qu’il eut ete cree incontestablement par des Slaves“, dar Cozia apare și sub numele de Nucet – câmpul de nuci, în aceste condiții toponimul nu poate fi decât cuman. În fond coza se traduce și prin foc, iar prin secolul XII-XIII, este amintit în izvoare un conducător cuman cu numele de Cotza."

http://www.centrul-cultural-pitesti.ro/index.php?option=com_conte
nt&task=view&id=635&Itemid=118

"Însăși denumirea Cozia (purtată de un masiv muntos și de o mănăstire - vestita ctitorie a lui Mircea) a fost pusă, de unii cercetători, în legătură cu un cuvânt peceneago-cuman, koz – „nucă”, ținându-se cont de două realități: mulțimea de nuci (pomi) care a existat și există și astăzi în preajma mănăstirii, și faptul că în câteva documente vechi, Mânăstirea este menționată sub numele Nucet."

http://www.istorielocala.ro/index.php?option=com_k2&view=item&id=
328:vocabularul-v%C3%A2lcean-numele-proprii-nume-de-locuri&Itemid
=203&limitstart=120

Iata si cateva contraragumente privind originea slava a cuvantului:

"1. Pentru ca acest nume (de sorginte slavă) să prindă rădăcini adânci în acel loc era necesar ca numele sa-i fost atribuit cu o bună bucată de timp înainte jumătatea sec. XIII (cel putin de o jumătate de secol sau un secol) deoarece populația vlahă era deja cristalizată și bine individualizată în nordul Olteniei în sec. VI când și-a făcut apariția cel de al doilea val migrator (avarii, slavii si bulgarii).
2. In secolele VIII – XIII invaziile slave au continuat tot pe aceleasi directii ca si la inceput si anume pe culoarul Siretului spre Pen. Balcanica si prin Campia Panoniei spre coasta Adriaticii (R.F. Yugoslavia), ocolind in buna masura teritoriul tarii noastre. E adevarat, in decursul secolelor VI – XII au existat numeroase incursiuni in teritoriul Carpatic dar acestea s-au lovit de formatiunile prestatale si statale surprinzator de bine organizate si au fost subliniem incursiuni; putinele grupuri slave care s-au statornicit aici au fost rapid asimilate. Deci fondului lexical autohton (de pe Valea Oltului) fie nu s-a modificat, fie s-a modificat extrem de putin in nici un caz neducand la crearea de toponime majore precum Cozia.
3. Substantivul “capra “ este irelevant si neconcludent in a stabili o caracteristica a unei astfel de zone, aceasta fiind, pe de o parte, bine impadurita deci neexistand pasunile adecvate intretinerii unui numar importane de capre, iar pe de alta parte regiunea are alte elemente mult mai importante care o poate caracteriza. Acesta, de altfel, fiind unul din cele mai serioase argumente
4.Trebuie subliniat si faptul ca ultimele valuri slave care ar fi trecut pe aici (asa cum am mai amintit este putin probabil) in sec X-XIII ar fi gasit aici o populatie cumana stabilita aici la mijlocul sec X.

Asadar prin prisma acestor argumente consideram ca numele de ‘Cozia’ nu are nimic in comun cu limba slava, legatura vazuta de Emil Petrovici fiind pur intimplatoare."

Sursa citata http://www.vinland.ro/istorie/originea-numelui-cozia/


Interesant articolul si chiar provocator. Recunosc ca as fi preferat si precizarea bibliografiei din motive acum evidenta. Felicitari pentru realizare si pentru subiectul abordat!

Claudel, lingvist Carpati.org


Duminică, 16 decembrie 2012 - 19:18  

odin
odin
Rucsac
 
2
Din cate stiu eu, se refera la caprele negre, nu la cele domestice. Cel mai mare impediment pentru a fi cum zic cei din care citezi, este vocala "u".
Cate cuvinte din limbarespectiva au trecut in romana in asa fel incat vocala "u" sa se transforme in "o" ? Si din slava nu se refera sa substantivul singular ci la pliral, deci "kozy" care e mult mai aproape de adevar.


Duminică, 16 decembrie 2012 - 20:42  

odin
odin
Rucsac
 
3
Bibliografia e capul meu, am studiat gotica si slava veche cu master pe asa ceva, gramatica comparata. Apoi dictionarul academiei romane mi-a fost de ajutor in selectionarea cuvintelor.


Duminică, 16 decembrie 2012 - 20:54  

turonian
turonian
Rucsac
 
4
Chestia asta cu toponimia nu este una ușoară. Iată câte ceva din ce am mai citit și eu. Poate mai deslușim una, alta.
Iorgu Iordan raportează toponimul Cozia (relativ răspândit în țară) la slavul „koza” – „capră”. Toponimul apare destul de des și în Banat. Sunt de acord cu această posibilitate și cercetătorii V. Ioniță, V. Frățilă, R. Goicu și R. Suflețel. Ultimii trei amintesc și de o origine antroponimică a apelativului, mai puțin probabilă însă.
V. Ioniță susține că „grădiște” face referire la „fortificații sau amenajări ridicate în scopuri militare”. De aceeași părere sunt lingviștii V. Frățilă, R. Goicu și R. Suflețel. I. Iordan consideră că „cetate” și „grădiște” erau odinioară sinonime. „Grădiște” a fost uitat ca apelativ, rămânând doar în toponimie, dar „cetate” s-a păstrat și s-a dezvoltat lexical și frazeologic, conservându-se de asemenea în toponime. V. Ioniță opinează că toate toponimele provenite din slavul „gradŭ” – „oraș, cetate” au la origine cetăți sau așezări ruinate. Acesta amintește de observațiile lui N. Stoica de Hațeg care istorisea că moravii (slavii sud-vestici) aflând cetăți romane sparte și pustii le-au numit cu apelative ce au la bază tema slavă „grad” (Gradena, Gradăț, Grădiște ș.a.).
Numele Cernei, considerat continuatorul lui Tierna, Dierna sau Zierna, așezare antică din apropierea Viminaciumului de lângă Dunăre, a generat discuții contradictorii, potrivit lingvistului și istoricului V. Ioniță. N. Drăganu consideră că hidronimul actual s-a născut din cel dacic, prin etimologie populară, sub influența cuvântului slav „èerni” – „negru”. V. Goicu și R. Suflețel cred că Cerna provine din toponimul slav „Èrŭnŭ” – „negru”. G. Ivănescu apreciază că numele așezării poate să fi trecut la râu și admite posibilitatea ca slavii din Banat să fi modificat vechiul toponim pe baza identificării lui cu adjectivul slav (feminin) „èerna” – „negru”.
O seară faină.


Duminică, 16 decembrie 2012 - 22:55  

ilie.mihaela
ilie.mihaela..

 
5
Mi-a deschis mintea, multumesc!


Marți, 18 decembrie 2012 - 10:02  

claudiu_plescan
claudiu_ples..
Busola
 
6
Nu, Mihai. Ideea era ca mai exista unii cercetatori care nu sunt de acord cu toate cele afirmate de tine. Problema este intr-adevar delicata, mai ales ca indirect se atinge subiectul sensibil al formarii poporului roman si al statorniciei pe aceste locuri. Iata de ce preferam o bibliografie adevarata, cu nume si titluri, nu ca sa te intep si nici ca sa te contrazic, ca doar nu sunt Djuvara, Giurascu, Iorga, Xenopol, Cornea etc.

Tu-mi spui "bibliografia e capul meu". OK, pai atunci poti sa spui tot ce-ti trece prin cap ca doar e... bibliografie. Carpati.org

Pai e ca si cand daca studiat turca veche cuvantul trebuia sa fie musai de origine cumana. Apropo, si dusman, cioban si ciorba sunt de origine cumana. Prieten e slav. Ce chestie!

Cu transformarea lui u in o, n-am prins-o: "Koza, kozy (slava) = capra, capre", "koz (turca) = nuca, foc", nu inteleg la ce u te referi.

Cu dictionarul academiei, just, insa cu cercetatorii pare a fi o mica neintelegere. Apropo, care academie? Nu cumva Cozia e de origine dacica? Ca si Basarab, muntele vecin, as completa "si prieten" dar nu vreau sa fiu prea aluziv Carpati.org

Servus!


Marți, 18 decembrie 2012 - 14:03  

claudiu_plescan
claudiu_ples..
Busola
 
7
@odin, stai ca uitai sa te-ntreb ceva, cum se zice merci in slava veche atunci cand te felicita cineva? Fac alergie la astfel de impoliteturi si-mi apar bube mici pe bibliografie. Carpati.org


Marți, 18 decembrie 2012 - 14:25  

odin
odin
Rucsac
 
8
In nicio scriere din slava veche nu am intalnit cum ii spune la saluturi, erau scrieri mai mult oficiale la care am avut acces; nici la cele in slavona romaneasca nu am intalnit genul de felicitari la care te referi.
Cat despre toponimul cu pricina si in general cu astfel de denumiri care inca nu s-au lamurit cu dovezi clare, nu pot fi decat presupuneri.

"Foc"? Nu cred. Ar trebui sa fie un fenomen in masa acolo, cum nu poti da foc la padurea din tot muntele sau sa ai ateliere vechi care prelucrau ceva cu ajutorul focului, e greu de crezut ca se refera la notiunea de foc. Mai degraba, daca ar fi din turca, ar insemna "koz" adica "frumos peste masura". Aici ar fi de cercetat, frumusetea masivului ar impinge gandurile spre acest "koz" mai ales prin prisma faptului ca in regiunea Valcea este un regionalism "koz" (azi folosit popular) catre inseamna "deosebit de frumos". Singura problema majora este ca legaturile cu turcii (ca sa incetatenesti o denuire trebuie sa fii stabil in zona) au aparut mai tarziu, cand denumirea exista.

E vorba de dictionarul academiei romane. Si cand se face revizuirea se aduna specialistii de la diferite limbi si prezinta dovezile pe care ei le considera elocvente. Apoi se discuta, se ajunge la un consens.
Tin minte ca la o consfatuire din asta, s-a pus problema denumirii de "oras". Maghiarii au venit cu "dovezile" lor, noi cu ale noastre, de ex, Orastie. Si altele. Orastie insemna "cetate ruinata". Nu s-a "atribuit" nimic maghiarilor prin simplul fapt divers ca un popor migrator nu poate cunoaste denumirea de "oras" venind din pustiu, unde nu sunt orase. La explicatia asta a unui strain, au amutit, nu aveau contraargumentCarpati.org


Marți, 18 decembrie 2012 - 18:34  


 




Trebuie sa te autentifici pentru a putea adauga un comentariu

 
0,9349 secunde

GetaMap.org | Maps from all over the world | ro | fr | es | de | Calculator distante
ViewWeather.com - A new way to view the weather | nl.ViewWeather.com | sv.ViewWeather.com
Regulament carpati.org
© copyright (2004 - 2019) www.carpati.org