Cautare:
De actualitate

Carpati.org pe Facebook


Doneaza

Calendar

Septembrie 2014
LMMJVSD
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
2930

Octombrie 2014
LMMJVSD
12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031

Online

Vremea
Varful Scara
Muntii Bucegi

Voluntar in Carpati

Noua aparitie editoriala


Khan Tengri cu bicicleta

Homepage

Lista de discutii

 

Coniferele


   La alegerea titlului acestui Articol am oscilat între denumirile ,,conifere” și ,,rășinoase”, care ar trebui să caracterizeze speciile din această familie de arbori.

   După cum vom vedea, niciunu dintre titluri nu ar fi fost acoperitor pentru întreaga varietate de specii.



   De la început subliniem faptul că subîncrengătura Gymnospermelor, plante ce se înmulțesc prin semințe neacoperite de fruct, este un relict al evoluției plantelor, ele fiind depășite prin puterea de adaptare la diferite medii de către speciile din familiile de foioase.

   Astfel, dacă se taie o pădure de conifere, locul va fi ocupat de către specii cu o mai ridicată putere de răspândire, cum ar fi mesteacănul, arțarul, fagul, salcia căprească etc.




   Privită cu ochi de drumeț, pădurea de conifere ne întâmpină cu un sol uscat, cu un aer bine ozonat și cu un șuier al vântului prin crengi, care induce calm și relaxare.

   Pe ploaie persistentă stropii mari din pădurea de foioase sunt înlocuiți aici de o perdea fină de picături.

   În schimb, în zona de stâncărie, rădăcinile brazilor înfipte printre pietre devin alunecoase și cărările greu de străbătut pe timp umed.

   Cum mari suprafețe din arealul silvic al României sunt acoperite cu paduri de rășinoase, în turele noastre ar fi bine să le străbatem cu ochi de cunoscător.




   Printre speciile de conifere întâlnite la noi în țară unele cresc în mod natural, altele au fost introduse de către om, iar câteva specii exotice se întâlnesc prin parcuri și spații publice.

   Dintre speciile indigene amintim:




           1. BRADUL


   Face parte din familia pinaceelor.

   Pot fi întâlnite doua specii de brad: bradul cumun (Abies pectinata) și bradul alb (Abies alba).

   Este un conifer masiv, crescând până la 40-50m înălțime, cu diametrul trunchiului de până la 1,5m.


Carpati.org


   Este verde tot timpul anului, iar frunzele aciculare au 2-3cm lungime.

   La bradul alb frunzele sunt de un verde închis pe fața superioară și cu două benzi albe pe dedesupt. Acele verzi sunt dispuse de o parte și de cealaltă a ramurii.

   Conurile au 10-15cm lungime, cu 150-200 de solzi, fiecare solz având 2 semințe înaripate.



   În România bradul este al doilea conifer ca pondere, după molid, ocupând 5 la suta din suprafața silvică a țării.

   Este bine reprezentat în Carpații Orientali (mai ales pe clina estică) la altitudini de 400-1200m, prezentându-se în amestec cu fagul și molidul, ori în arborete pure.



   Prezent în mitologia și ritualurile românești (naștere, nuntă, moarte), bradul reprezintă un autentic document al istoriei și culturii poporului nostru.

   Totuși, renunțarea la împodobirea bradului de Crăciun ar salva peste 2 mil. De exemplare anual.

   Mai există o specie de brad, bradul argintiu, acesta avand mai mult valențe de arbore decorativ. În perioada sovietică bradul argintiu putea fi întâlnit numai in preajma instituțiilor de partid și de stat.





    2.  MOLIDUL (Picea abies)


   Este o specie din familia coniferelor ce poate crește până la înălțimi de 60m și cu diametre ale trunchiului până la 2m.

   Forma conic-piramidala a coroanei se datorează creșterii din ce în ce mai scurte a crengilor dinspre bază spre vârf.



Carpati.org


   Molizii maturi, care cresc în desișul codrilor, își pierd crengile de la bază, coroana urcând spre vârful tulpinii, în efortul de a ajunge la lumina soarelui.


   Florile molidului sunt unisexuat-monoice, cele mascule producând mult polen, adevărați nori galbeni în bătaia vântului, primăvara.




Carpati.org



   Florile femele se transformă în conuri, în solzii cărora se adăpostesc semințele.



Carpati.org




   Arealul general al molidului este exclusiv european.

   În România molidul ocupă 22 la sută din suprafața fondului forestier( peste 1 mil. ha) și apare în întreg lanțul carpatic, exeptând masivele Semenic, Almăjului și Locvei.

În Carpații Orientali limita superioară de altitudine este 1500-1550m, iar in Meridionali este de 1700-1800m.

   Ca arbore izolat (de multe ori sub formă de drapel), molidul urca până la 2000m în Munții Rodnei și Căliman.

   Limita inferioară a altitudinii de răspândire a molidului este de 900-1000m in Carpații Meridionali și numai 600-800m în Orientali. Aceasta este cauza pentru care în Obcinile Bucovinei întâlnim peisaje cu poieni și pâlcuri de molizi la altitudini joase.



        Deosebirile dintre brad și molid.



   Deosebirile principale între brad și molid constau în culoarea scoarței (alburie la brad, roșietică la molid), în aspectul coroanei arborilor maturi ( rotunjită la vârf și cu ramurile orizontale la brad, ascuțită la vârf și cu ramurile lăsate în jos la moli

și morfologia frunzelor (turtite pe doua laturi și colorate în alb pe spate la brad și patrumuchiate și verzi-închis la molid).

   Cele doua specii se deosebesc și în ceea ce privește conurile (femele): ridicate în sus la brad și aplecate în jos la molid

   Bradul este un arbore mai pretențios sub aspectul condițiilor de viață, preferând solurile mai umede și fețele de munte mai încalzite de soare.






        3.ZADA (Larix decidua)


   Zada, sau laricea cum se mai numește, are două varietăți europene:

-Larix decidua var. polonica

-Larix decidua var. carpatica

   Este un arbore rășinos, ce poate crește până la 50m înălțime, cu o tulpină dreaptă, bine legată, cu coroana aerisită, luminoasă.

   Frunzele sunt de formă aciculară, moi, de culoare verde deschis, prinse în mai multe fascicule, de forma unei pensule.

   Zada este singura rășinoasă de la noi cu frunze căzătoare.



Carpati.org



   Toamna-târziu in jurul arborilor de zada se formează adevărate covoare aurii cu mii de ace cazute.



Carpati.org



   Conurile se formează eșalonat, maturizându-se la 3-5 ani. Ele sunt ovoidale, mici, brune și cresc îndreptate în sus.


Carpati.org


   Salbatic poate crește izolat, sau în mici pâlcuri, însoțind molidul sau bradul în zone subalpine și alpine.



   Rezervația forestieră de zadă de la Vidolm, Jud. Alba (la 30km de Turda și 3km de Ocoliș) se întinde pe 92ha și e formată din arbori seculari de 35-40m înălțime.

   O altă zonă în care zada poate fi întâlnită sub formă de plantație este versantul sudic al Piciorului Câinelui din Munții Baiului.



Carpati.org



   Exemplare frumoase de zadă putem vedea la intarea în Poiana Zănoaga, când coborâm de la Cabana Curmătura.






        4. PINUL


Face parte din familia pinaceelor.

Pe teritoriul țării noastre se întâlnesc mai multe specii de pin.


   4.1.Pinul de pădure (Pinus sylvestris)

   4.2.Pinul negru (Pinus nigra var. banatica)

   4.3.Zâmbrul (Pinus cembra)

   4.4.Jneapănul (Pinus mugo)


   4.1. Pinul de pădure poate avea coroana regulat-conică,



Carpati.org



ori neregulat-lățită.



Carpati.org



   Scoarța arborelui are culoare roșietică și este rășinoasă.

   Frunzele pinului sunt persistente și sunt dispuse în mănunchiuride 2-5 bucăți, învăluite la bază de o teacă comună.

   Florile sunt unisexuat-monoice: cele femele sunt conice, cu două semințe la baza fiecărui solz, cele mascule se prezintă ca aglomerări de numeroase stamine.




   4.2. Pinul negru este o specie exotică bine adaptată in zona de sud-vest a țării noastre.

   În acest climat cu influențe mediteraneene el se dovedește puțin exigent la condiții, putând vegeta pe versanți abrupți, calcaroși, expuși încălzirii excesive și uscăciunii.



Carpati.org



    Pinus nigra subspecia banatica agățat pe pereții de calcar din Cheile Țesnei, Munții Mehedinți.


Carpati.org


     4.3. Zâmbrul este o specie indigenă, ce poate atinge 26m înălțime și 2m în diametru.



Carpati.org



   Arealul general al zâmbrului este exclusiv european.

   În România vegetează la limita superioară a zonei forestiere, de multe ori în fostele circuri glaciare. Se întâlnește în Munții Rodnei, Căliman, Bucegi, Făgăraș, Țarcu, Godeanu, Retezat.

   Creșterea zâmbrului este înceată, el trăind peste 1000 de ani.

   La noi în țară zâbbrul este ocrotit ca monument al naturii.

   Conuri de zâmbru.




Carpati.org




    4.5.Jneapănul este o specie de pin la care tulpina are o dezvoltare mai mare pe orizontală.




Carpati.org



   Scoarța tulpinii este de culoare brună, este rășinoasă și trimite spre lumină lăstari verticali în vârful cărora se află mănuchiuri de frunze aciculare asemănatoare pinului de pădure.


Carpati.org


   Arealul preferat al jneapănului este limita superioara a pădurilor de molid, versanți ai căldărilor glaciare, ori platourile alpine mai adăpostite.


   Pădure de jnepeni pe Culmea Doamnele-Strunga, Munții Bucegi.


Carpati.org




     5. IENUPĂRUL (Juniperus communis)


   Funcție de specie și de arealul de răspândire a acestora, ienupărul poate fi o tufă coniferă (în America), sau un arbore columnar (în Europa).



Carpati.org



   Frunzele ienupărului sunt ascuțite, tari și grupate în formă de pană, asemănatoare coniferelor.

   Coaja ienupărului e subțire, solzoasă, adesea exfoliindu-se în fâșii subțiri.

   Fructele arată ca niște bobițe roșii care, la coacere, virează spre o nuanță negru-albăstrui.



Carpati.org



   Acestea se utilizează în bucătărie drept condiment și ca ingredient în fabricarea ginului.

   Deasemenea ienupărul se folosește ca plantă medicinală.


   Tufe de ienupar in Muntii Ciucas.



Carpati.org





         6. TISA


   Tisa europeană (Taxus baccata) seamănă cu coniferele prin silueta simetrică a coroanei și prin forma frunzelor. Acestea sunt sub formă de ace (lucioase pe față și de un verde-mat pe dos.

   Ca și la majoritatea coniferelor frunzele tisei rămân verzi tot timpul anului.

   Spre deosebire de celelalte rășinoase, nici lemnul și nici coaja de tisă nu conțin rășină.

   Deasemeni florile arborelui nu se prezintă sub formă de conuri, ci de boabe roșii și cărnoase.


Carpati.org



Carpati.org



   La tisă doar boabele de un roșu intens nu sunt toxice. Dulcege și cu miezul gelatinos, ele pot părea chiar plăcute la gust.

   Pericolul se află în ace, mai ales pe vreme de iarnă, când otrava din ele își dublează efectul.

   Lemnul de tisă este rezistent și foarte elastic, însușiri ce l-au recomandat din cele mai vechi timpuri pentru confecționarea arcurilor cu săgeți.


   Astfel Oetzi, omul din preistorie închis în ghețurile din Tirol vreme de 5000 de ani, avea asupra sa un arc de tisă. (Poate ca a murit încercând arcul nu la tras, ci la gust, neștiind că-i otrăvitor.)



   Și ca veni vorba de arc... Semnul victoriei, V-ul format cu degetele arătător și mijlociu, provine de la arcașii englezi, care atunci când reveneau acasă, ridicau aceste două degete, arătând astfel că ele nu fuseseră tăiate de dușman pentru a-i împiedica să tragă cu arcul.



   Tisa poate deveni un arbore impresionant ca dimensiuni, trunchiul său atingând 30-40m înălțime, iar grosimea bazei putând fi de peste 4m diametru.



Carpati.org



   Creșterea tisei este lentă, dar arborele poate atinge vârste de peste 1200 de ani.


   Un exemplar de tisă, ocrotit, se găsește în Parcul Central din stațiunea Băile Herculane.


   Tisa are un larg areal european. În România crește în zone cu relief accidentat, pe stâncării, ori grohotișuri, ca exemplare izolate, sau în buchete de arbori.

   Declarată monument al naturii, specia este conservată în rezervațiile de la Tudora-Botoșani și Cenaru-Vrancea.






   Pe lăngă speciile indigene de conifere pe care le-am prezentat, se mai pot întâlni exemplare izolate, ori cultivate în parcuri și grădini, din specii de conifere aclimatizate în țara noastră.






       7. ARBORELE MAMUT (Sequoia gigantea)


   Este o specie exotica de dimensiuni gigantice, cu înalțimi ce pot depăși 100m și cu diametre ce pot atinge 10m.



Carpati.org



   Arborele este originar din America de Nord, mai exact de pe versanții estici ai munților Siera Nevada (1400-2700m alt.)

   În România s-a introdus în scop ornamental în Banat, la Băile Herculane, Orșova și Dognecea.

   Exemplare izolate de sequoia gigantea se mai pot vedea în ploiești și Baia Mare.



   Arborele mamut din Parcul Central din Băile Herculane.



Carpati.org



   Tulpina arborelui este conică, lățită mult la bază și cu ramificații viguroase pe verticală.

   Coroana este deasemenea conică, deasă, stufoasă, cu ramuri puternice.

   Frunzele sunt mici, 3-12mm, solziforme. Cad dupa fiecare 5 ani, împreună cu lujerii laterali.

   Conurile mici, 5-6cm, brune, cu solzi sub care se adăpostesc câte 5-9 semințe de 3-6mm fiecare.

   Maturația conurilor este bianuală.

   Creșterile sunt relativ mici, dar longevitatea unor exemplare poate atinge venerabile vârste de 3000-4000 de ani.






       8. TUIA


   Arborele de tuia se întâlnește la noi sub formă de două specii:

-tuia (Thuja occidentalis)

-arborele vieții (Thuja orientalis)

   Sunt arbori rășinoși și cresc la noi ca specii ornamentale cultivate.

   Ambele specii au frunze solzoase, cu o gropiță îngustă și alungită pe spate.

   Tuia poate atinge înălțimi de până la 30m, iar arborele vieții numai 7-8m.

   Florile sunt sub forma unor pseudo-bace, persistente, cu prelungiri în forma de coarne.



Carpati.org








   ,,O brad frumos” poate fi primul vers dintr-un cântec religios, sau o exprimare gramaticală deficitară, cel mai probabil la un roman de etnie maghiară...

            Corect: ,,un brad frumos”...









Sâmbătă, 3 iulie 2010 - 19:07 
Afisari: 41,011 


Postari similare:





Comentariile membrilor (18)

altfell
altfell

 
1
Mersi de informatii. In sfarsit am aflat care era neintelegerea la tisa legata de otrava. Eu am tot ciugulit fructe de tisa, nu in cantitati foarte mari, si multa lume insista ca tisa e otravitoare, alte persoane demonstrau prin exemplu propriu ca fructele nu sunt.


Sâmbătă, 3 iulie 2010 - 20:27  

florinbalan
florinbalan
Rucsac
 
2
Si semintele sunt otravitoare.
Uite aici o lista ceva mai lunga data de forestlander.
http://www.carpati.org/forum/altele-12/conifere_in_muntii_carpati
-2411/2/


Sâmbătă, 3 iulie 2010 - 22:07  

andrewww_2all
andrewww_2al..
Caraba
 
3
Foarte frumos articol ai incropit Carpati.org Taxonomie Carpati.org


Sâmbătă, 3 iulie 2010 - 22:50  

mihaitzateo
mihaitzateo
Coarda
 
4
Un articol care dupa parerea mea trebuia sa existe de mai multa vreme pe Carpati.org.
Eu am 31 de ani si pana anul trecut nu faceam diferenta intre molid si brad.
Parca intre molid/brad si pin faceam.
Daca vrei poza asta a din galerie mea (mai sunt si altele pe aci) poti sa o folosesti pentru zada (alta mai buna nu am):
http://www.carpati.org/poze_fotografii/latoritei/zada_pe_muntii_l
atoritei./38139/
Chiar langa statiunea Cheia e o padure nu foarte mare de zade batrane.


Duminică, 4 iulie 2010 - 00:01  

jujea
jujea
Cort
 
5
Fain articol! Zada am gasit si in Godeanu si Cernei.


Duminică, 4 iulie 2010 - 07:55  

gigicepoiu
gigicepoiu
Coarda
 
6
@altfell: poate ca ar trebui postat un Articol cu plantele toxice ce se pot intalni in flora spontana din muntii nostri.
@florinbalan: forestlander ar putea veni cu informatii mult mai multe despre aceste lucruri la care chiar se pricepe...
@mihaitzate..: nici eu nu am gasit poze prea grozave, asta pentru ca pe munte ne place sa pozam gâzulițe și floricele si mai putin arbori mari. Voi completa fotografiile din text pe parcurs ce vin cu alte poze de pe munte.
Am vazut fotografia cu zadele tinere, dar nu am putut sa o trec in calculatorul meu.
@jujea: ma gandeam la un Articol: specii de arbori in Banatul montan. Acolo lucruri interesante...

Ochii pe sus când mergem pe potecă!...


Duminică, 4 iulie 2010 - 14:07  

tavi_bv
tavi_bv

 
7
As dori sa fac o mica precizare: dupa ultimele revizuri din silvicultura noua denumire a arborelui mamut este Sequoiadendron giganteum.


Duminică, 4 iulie 2010 - 19:17  

baltarel
baltarel
Busola
 
8
Felicitari pentru perseverenta acestor informatii utile.
Astept si ceva cu ciripitorile ce-si duc veacul prin aceste rasinoase si nu numai, tare-mi plac cum stiu a-mi incanta auzul.


Luni, 5 iulie 2010 - 08:45  

gigicepoiu
gigicepoiu
Coarda
 
9
@tavi_bv: stiam ca s-a optat pentru denumirile in latina tocmai ca pentru fiecare specie sa existe o singura denumire in toata lumea. Daca cineva umbla sa schimbe si pe aici...
@baltarel: am putea pune un Articol cu pasaretul din padurea de conifere, dar in loc de poze sa punem inregistrari audio... Cu fotografiatul ar fi mai greu.


Luni, 5 iulie 2010 - 15:37  

vladonne
vladonne
Coarda
 
10
Multumesc, foarte util artiolul! Ieri, trecand prin parc am vazut ceva conifere si mi-am adus aminte de ce-am citit aici Carpati.org


Vineri, 9 iulie 2010 - 10:31  

forestlander
forestlander..
Coarda
 
11
Imi cer scuze ca intervin dar Abies pectinata este o alta denumire a lui Abies alba. Deasemenea bradul are frunzele nu sunt aciculare, etc...
Apreciez foarte mult munca lui gigicepoiu, insa sunt multe greseli de ordin tehnic la acest articol. Nu doresc sa fiu carcotas si doar sa intervin ca sa ma aflu in treaba, insa trebuie lamurite mai multe aspecte.
Asta fiind profesia mea, chiar ma gandeam din toamna asta sa incep sa scriu aici niste articole descriind fiecare specie in parte. Vad ca pe multa lume intereseaza si poate ca articolele ar fi de un real folos. Cred ca voi incepe acest lucru in o saptamana - doua.
Inca o data gigi, multe scuze.


Sâmbătă, 10 iulie 2010 - 20:09  

gigicepoiu
gigicepoiu
Coarda
 
12
@forestlander: Discuția de pe Forum rămăsese doar o discuție...
Acum, dacă am reușit să-ți smulg o promisiune despre Articole pe această temă, mă declar mulțumit.
Te așteptăm! Gigi

PS. Mai ales că sunt revoltat: cum poate o specie să aibă două denumiri în latină?!


Sâmbătă, 10 iulie 2010 - 20:36  

andrewww_2all
andrewww_2al..
Caraba
 
13
Au denumiri multiple pentru idenfiticare mai facila, uite alt exemplu e Picea abies care e identificabil si ca Picea excelsa si exemplele sunt numeroase Carpati.org


Sâmbătă, 10 iulie 2010 - 21:37  

mihaitzateo
mihaitzateo
Coarda
 
14
@Forestlander:
Ar fi interesant sa scrii asemenea articole.
Uite ceva de care nu am avut idee pana anul asta si nici acum nu am este perioada de inflorire a coniferelor de pe aci de la noi din tara.
Am inteles ca bradul si molidul infloresc undeva in mai-iunie (am vazut pe aci pe forum niste poze cu molizi infloriti,cu brazi nu am apucat) da asta depinde si de altitudine si de zona geografica.
Nu stiu cand infloreste pinul sau zada si nici nu am vazut vreodata cum arata un pin inflorit la munte.Zada inflorita nu am vazut vreodata.
Cum este cu conurile ca am inteles ca sunt conuri masculine si feminine (imi cer scuze daca exprimarea nu e corecta nu stiu cum se zice corect)?
Cum le deosebesti pe unele de altele daca e asa?


Marți, 13 iulie 2010 - 08:40  

danardeleanu
danardeleanu..

 
15
Sequoia exista si in localitatea Rogojel din Muntii Apuseni, mai multe date gasiti pe site-ul cu acelasi nume ca al copacului (.ro)...


Miercuri, 10 noiembrie 2010 - 13:24  

annastan
annastan
Busola
 
16
Fain articolul!


Marți, 31 ianuarie 2012 - 17:57  

iojibox
iojibox

 
17
Articol frumos!


Miercuri, 27 iunie 2012 - 22:54  

ad.rian
ad.rian
Caraba
 
18
Multumiri pentru sinteza. Chiar daca este primul pas, urmat de al doilea, sunt informatii necesare care pot alcatui, nu foarte tarziu, functie de zona montana, o descriere completa a florei si faunei. Este cu totul altceva sa ai acces, chiar pe carpati.org , cand pornesti la munte, la informatii de acest gen - neluate in seama pana acum -, alaturi de harta, date GPS, date meteo.


Sâmbătă, 11 august 2012 - 18:55  


 




Trebuie sa te autentifici pentru a putea adauga un comentariu

 
0,0785 secunde

The lyrics that count | ro | fr | es | it | de | Maps from all over the world | ro | fr | es | de | Calculator distante | Getamovie.org | Searchromania.net
ViewWeather.com - A new way to view the weather | nl.ViewWeather.com | sv.ViewWeather.com | Patentsmania.com | Getacd.es | Design
Regulament carpati.org
© copyright (2004 - 2014) www.carpati.org