Skin Classic Skin White Skin Black & Whilte Skin Default Adauga la Favorite (In contul carpati.org)
Cautare:

Doneaza

Calendar

August 2019
LMMJVSD
1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031

Septembrie 2019
LMMJVSD
1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
30

Online

Vremea
Varful Papusa
Muntii Parang

Reduceri

Voluntar in Carpati - 2016

Homepage

Lista de discutii

Clubul Alpin Roman - 75 ani de la infiintare

­Cum ieri s-au implinit 75 de ani de la infiintarea Clubului Alpin Roman, m-am gandit sa va prezint in putine cuvinte cateva din activitatile C.A.R.


 

Clubul Alpin Roman a luat fiinta in Bucuresti, la 18 martie 1934, din initiativa unui grup ce se intitula “Gruparea alpina". Sufletul si initiatorul C.A.R. a fost tinarul avocat Nicolae Nae Dimitriu, care scria, la 21 martie 1932, prietenului sau Radu Titeica urmatoarele: "Ideea înjghebarii unei grupari de buni tovarasi de drum... n-am abandonat-o... si as avea o nespus de mare bucurie sa stiu ca viitoarele drumuri le vom face sub egida Alpin-Clubului, a carui realizare n-o vad decît atunci cînd vom fi regrupati..." Doi ani mai tîrziu, dorinta lui a devenit o realitate.


Gruparea Alpina a fost înfiintata în 1931 în cadrul Turing-Clubului României. Gruparea s-a desprins de T.C.R. în aprilie 1933 si a activat timp de un an în Asociatia Drumetilor din România (A.D.M.I.R.), pe care, în final, a parasit-o.


În statutul votat la adunarea generala de constituire la punctul 2, este comunicat programul Clubului: efectuarea unui cît mai mare numar de ascensiuni noi, punînd astfel în valoare tinuturile necunoscute ale muntilor nostri; propagarea alpinismului în marea masa a turistilor prin organizarea anuala a unui ciclu de excursii de dificultati gradate în tinuturile putin cunoscute ale muntilor nostri; editarea unei reviste, avînd caracterul unei calauze si de sinteza a activitatii clubului si a societatilor similare; editarea de anuare, prospecte si brosuri cu caracter propagandistic; organizarea unui ciclu de conferinte însotite de proiectiuni si filme; marcarea itinerarelor grele dupa un plan bine stabilit si cu deosebire a celor din masivele Bucegi si Piatra Craiului, în acord cu asociatiile similare; dotarea punctelor grele cu cabluri, scari etc.; constructii si refugii.


Comitetul ales la prima adunare generala a fost format din: presedinte — Gheorghe Frim; secretar general — Ion Udriste-Olt; cenzori — Alexandru Steopoe si Petre Balaceanu. Au fost declarati membri de onoare: inginer Niculae Caranfil, George Cesianu, doctor Gheorghe Dumitrescu si doctor Alceu Urechia.


La noul club si la statutul sau au aderat urmatorii: Gill Antonescu, Petre Balaceanu, Mircea Badea, Alexandru Beldie, Traian Belitoreanu, Nicolae Comanescu, Nicolae Dimitriu, Gheorghe Frim, Petre Juster, Alexandru Meidlinger, Gheorghe Murgeanu, Vasile Nicolau, Emil Simionescu, Radu Sturdza, Ion Sincan, Alexandru Steopoe, Alexandru Tipei, Dumitru Teodoru, Ion Udriste-Olt, Stefan Vasiliu si George Velescu.


Membrii „Grupării Alpine" au înfăptuit, încă în cadrul T.C.R. și al A.D.M.I.R., o serie de trasee noi, de vară ca și de iarnă. După constituirea C.A.R., activitatea de cercetare a crescut, punîndu-se în valoare noi ținuturi, noi trasee.


Astfel, in vara anului 1933 s-au realizat în Bucegi următoarele ascensiuni noi:


-Valea Poenei din Moraru (Alexandru Steopoe);

-Valea Hornului din Mălin (Alexandru Beldie, Alexandru Tipei);

-Țancul Uriașului din Valea Seacă a Caraimanului (Nicolae Dimitriu, Ion Șincan);

-Hornul Ascuns din Colțul Mălinului (Nicolae Dimitriu, Petre Bălăceanu, Alexandru Steopoe,Lupescu);

-Hornul Central — „Comănescu" din Colțul Mălinului (Nicolae Comănescu, Ion Șincan);

-Vîrful Picătura din Caraiman (Nicolae Comănescu, Ion Șincan, Bubi Schefler);

Colțul Strungii Gălbenelelor — fața dinspre Valea Hornului (Alexandru Beldie, Ion Manoff);


Alte trasee noi efectuate în 1935 au fost:


-4 august: traversarea crestei Picătura din Valea Seacă a Caraimanului în Valea Albă (Nicolae Dimitriu, Ion Șinean, Constantin Țico);

-6 august: parcurgerea crestei Picătura (Nicolae Dimitriu, Petre Bălăceanu, Leova Stolear);

-11 august: creasta Văii Albe cu plecarea de ,,La Verdeață" prin Brîul aerian (NicolaeComănesou,Leova Stolear);

-1 septembrie: peretele nordic al Acului Mare din Moraru (Nicolae Dimitriu și alții);

-8 octombrie: Colțul Gălbenelelor — fața nordică (Alexandru Beldie, Leova Stolear);

-13 octombrie: fisura din Umărul Gălbenelelor (Niculae Baticu, Ion Trandafir, Dan Popescu și Sorin Tulea);

-20 octombrie — traseul Furcile din peretele nordic ai Gălbenelelor (Niculae Baticu Ion Trandafir și Dan Popescu)


În anul 1936 s-au făcut mai puține premiere, s-au încercat unele trasee, ca și-n 1937, dar au rămas în faza de încercări, din cauza pregătirii incomplete a echipelor.


-15 martie: Hornul Ascuns din Colțul Mălinului (Niculae Baticu și Ion Șincan —prima ascensiune de iarnă, pe stîncă);

-31 mai: creasta Coștila—Gălbenelelor (Niculae Baticu, Dan Popescu, Toma Boerescu, Constantin Conteș și alții; s-a mers cap schimbat — prin rotație);

-2 august: peretele nordic al Acului de Sus din Moraru (Nae Dimitriu, frații Rodica și Dan Popescu și G. Paraschivescu)


La 23 august 1938 echipa Edy Aerkeder, Toma Boerescu și Ion Șincan a încercat, fără succes,ascensiunea traseului Fisurile centrale din peretele Văii Albe; această echipă, întărită și cu Nae Dimitriu, a mai făcut două tentative de escaladare a traseului amintit care s-au soldat însă fără rezultat.


Alte trasee:


-3 octombrie 1937 — fisura Țapului din Valea Țapului (Niculae Baticu și Ion Șincan, avînd ca participanți pe Dan Chiriceanu și Horia Stamatopol);

-21 august 1938: echipa Toma Boerescu, Constantin Conteș, Sorin Tulea, Edy Aerkeder, Dorin Grigorescu și Niculae Loga a reușit să urce Surplomba Mare din peretele Gălbenelelor; drumul pînă la surplombă fusese străbătut în 2—3 rînduri de Nae Dimitriu în 1936—1937 cu diferiți însoțitori;

-27 august 1938: traseul Hornul Mare al Țapului din Valea Țapului-Bucegi (Constantin Conteș, Toma Boerescu. Sorin Tulea, Mircea Casasovici, Dorin Grigorescu, Alexandru Bărboi, Gysy Bayca);

-23 iulie 1939: hornul din peretele dinspre sud al văii Coștila (Niculae Baticu, Gheorghe Creangă, Giulio Goretti, Madeleine Knapp, Dan Popescu);

-11 august 1939: peretele Marelui Grohotiș din Piatra Craiului (Dan Popescu, Francisc Severin);

-12 august 1939: muchia Padina Lăncii din peretele Grindului, Piatra Craiului (Niculae Baticu, Madeleine Knapp, Gheorghe Creangă);

-13 august 1939: peretele Mare din Padina Lăncii (aceeași echipă);

-23 august 1939: Fisura Scorușilor din Umărul Gălbenelelor (Niculae Baticu, Madeleine Knapp, Toma Boerescu);

-30 august 1939: peretele N-E al Acului Roșu din Moraru (Dan Popescu, Gheorghe Creangă);

-11 august 1940: Umărul Gălbenelelor, traseul Coman (Ion Coman, Oskar Schobesch);

-6-7 octombrie 1940: traseul Fisurile Centrale din peretele Văii Albe (Ion Coman, Oskar Schobesch, cu un bivuac în perete);

-12 septembrie 1942: traseul Coman din peretele Gălbenelelor (la est de Furci), echipa (Ion Coman, Mircea Ismail);

-24 septembrie 1944: muchea lui Ivan din Piatra Craiului (Ion și Dorel Coman);

-15 iulie 1945: peretele de la Ceardac (Ion Coman, M. Ispas);

-20 iulie 1946: „traseul Trei Surplombe din peretele Gălbenelelor (Niculae Baticu, Sorin Tulea, Gicu Nicolescu, Emilian Cristea), ajungîndu-se astfel la gradul V de dificultate, cu un punct de gradul VI, la pintenul de sub prima surplombă, pinten care nu mai există astăzi;


 

Carpati.org Tn traseul celor 3 surplombe,1946


 

Carpati.org



Carpati.org


-21 iulie 1946: echipa Ion Coman, Constantin Conteș, Dorin Grigorescu a depășit cel mai greu punct din Creasta Văii Albe (Creasta Policandrului);

-22 iulie 1946: Creasta Văii Albe (a Policandrului), parcursă în întregime (Niculae Baticu, Dan Popescu);

-4 august: Fisura Pintenului din peretele Văii Albe (Niculae Baticu, Emilian Cristea);

-tot în 1946: Creasta S-E a Caraimanului (Gheorghe Roșculcț, Sergiu Cunescu) și traseul Oblic din Turnul Mălăești (Ion Coman, Petre Strat);

-8 septembrie 1947 — Degetul lui Călineț, Piatra Craiului (Ion Coman ș.a.);

-11 septembrie 1947 — firul secundar al Hornului Adînc și Creasta Frumoasă din Padina lui Călineț (Ion Coman, Odoria Hluhaniuc, Ion Mirean).


În afara acestor trasee noi, membrii Clubului Alpin Român au urcat iarna, tot ca trasee noi, văile clinului prahovean al Bucegilor, Albișoarele Văii Albe, creasta munților Făgărașului de la Bîlea la Sîmbăta, între 7 și 13 martie 1947 (Oscar Schobesch, Dan Popescu și Emilian Cristea) și altele.


In cadrul ADMIR-ului, Gruparea Alpina a tiparit revista trimestriala Buletinul Alpin, in paginile careia au aparut o serie de articole cu descrieri de trasee, insotite de schite, si a organizat un ciclu de excursii colective gradate, la care au participat un numar mare de iubitori ai muntelui.


Dupa un an de convietuire rodnica cu asociatia-gazda ADMIR, Gruparea alpina s-a retras si la 18 martie 1934 a pus temelia Clubului Alpin Roman, preluind si revista Buletinul Alpin.


In 1934-1948, C.A.R., in conformitate cu statutul sau, a continuat excursiile colective gradate cu persoane din afara clubului, pentru a face cunoscut amatorilor abruptul prahovean al Bucegilor, altele in alti masivi ai tarii sau peste hotare, a marcat drumuri pentru inlesnirea accesului in munti, a construit Refugiul Costila, in 1938, si Caminul Alpin, in 1939, pentru odihna alpinistilor la un pret accesibil.


Carpati.org


N. Baticu și C. Conteș au mers în august 1937 în Italia unde au învățat tehnica modernă de cățărare, iar în august 1938 (N. Baticu și D. Popescu) au fost în Austria, unde au făcut o scoală de instructori de alpinism-cățărătură. După însușirea cunoștințelor necesare, s-a organizat o școală de tehnică alpină la refugiul Coștila în Bucegi, în 1938, iar în anul următor — 1939 — școala a avut două serii: prima în Piatra Craiului, la Capul Tămașului, iar a doua în Bucegi, tot la refugiul Coștila.


Carpati.org



Carpati.org Ascensiune colectiva in Piatra Craiului,1937


Clubul Alpin Român a continuat încă patru ani editarea Buletinului alpin, începută sub egida A.D.M.I.R., după care titulatura acestei reviste s-a schimbat în Buletinul Clubului Alpin Român.


Ideea acestei publicații periodice a aparținut tot lui Nae Dimitriu, care în ianuarie 1932 scria: „...ași îndrăzni sa mă gîndesc și la o publicație lunară turistică". Fire deschisă, iubitor de natură și de oameni, Nae Dimitriu dorea să comunice și în scris semenilor săi impresiile și cunoștințele sale. De altfel, el era de multă vreme colaborator la Gazeta sporturilor și publicase și în Buletinul Oficiului Național de Educație Fizică, semnînd cînd cu pseudonimul „Nicodim", cînd cu cel de „Dinicu", ambele derivînd din Nicu Dimitriu.


Clubul Alpin Român a tipărit cîțiva ani în șir programele ascensiunilor colective-gradate, pe care le-a organizat, cum și prospecte privind organizarea și funcționarea școlilor de alpinism din 1938 și 1939. În colaborare cu secția cinematografică a O.N.T. de atunci, respectiv cu regizorul Paul Călinescu, Clubul Alpin Român a realizat un film propagandistic în creasta Pietrei Craiului. Filmarea a avut loc cu prilejul unei excursii colective de iarnă condusă de Barbu Nestorescu și Dan Popescu.


Activitatea Clubului Alpin Roman a fost intrerupta de autoritatile comuniste, care la 11 iunie 1948 au dizolvat asociatiile de turism-alpinism, al caror patrimoniu a fost trecut Oficiului National de Turism.

Trebuie precizat ca Romania a fost singura tara din blocul sovietic care a dizolvat gruparile de turism-alpinism.


Din initiative lui Niculae Baticu, C.A.R. a renascut in anul 1990.



Surse folosite:


Amintirile unui alpinist- Niculae Baticu

Pe culmile Carpatilor- Niculae Baticu, Radu Titeica

http://www.clubulalpinroman.org/index.php?cat=20&id=204&type=art­

­



Joi, 19 martie 2009 - 14:48 
Afisari: 3,263 


Postari similare:





Comentariile membrilor (1)

mike
mike
Rucsac
 
1
Da...Amintirile unui alpinist sunt o sursa excelenta pt a vedea evolutia clubului alpin roman, cum s-a construit caminul alpin si multele premiere facute...dar totusi in statut mai scria ceva...cu care eu ca fata nu pot sa fiu de acord:
"Articolul 6 din statut prevedea: „Persoanele de sex feminin nu sînt admise în club sub nici un motiv""


Joi, 19 martie 2009 - 21:44  


 




Trebuie sa te autentifici pentru a putea adauga un comentariu

 
0,0559 secunde

GetaMap.org | Maps from all over the world | ro | fr | es | de | Calculator distante
ViewWeather.com - A new way to view the weather | nl.ViewWeather.com | sv.ViewWeather.com
Regulament carpati.org
© copyright (2004 - 2019) www.carpati.org