Skin Classic Skin White Skin Black & Whilte Skin Default Adauga la Favorite (In contul carpati.org)
Cautare:

Doneaza

Calendar

August 2019
LMMJVSD
1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031

Septembrie 2019
LMMJVSD
1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
30

Online

Vremea
Varful Vraju
Muntii Macinului

Reduceri

Voluntar in Carpati - 2016

Homepage

Lista de discutii

Cate ceva despre setari


Foarte multi oameni cand isi cumpara un aparat foto nu citesc manualul de utilizare decat atat cat sa stie cum sa ii dea drumul aparatului si cum sa pozeze. In rest, chiar daca vor citi si restul, isi vor "prinde urechile" in termeni si explicatii, fie nu ii intereseaza.

Pentru cei care sunt interesati, urmeaza cateva consideratii, sper eu mai pe inteles.

.

Ca sa faci o poza bunicica in raport de claritate si culori (atat) sunt necesare cateva cunostinte de baza. Sa incepem cu inceputul.

1) OBIECTIVUL

Descris in sectiunea cu "dof-ul" nu mai insist pe alcatuirea lui, ci pe caracteristici. Vrem sau nu vrem sa acceptam, obiectivul de kit de la un dslr este mult superior unei compacte, indiferent de care. La asta ajuta si aparatul, caci diferenta intre ele se vede in lumina proasta, unde compacta nu face fata. Bun, ok...poze face si compacta, nimic de zis, imi iubesc si eu compacta inca:) Numai ca vad diferenta intre cele 2 obiective.

Diferenta cea mare consta in DOF, adancimea campului, la compacta aproape inexistent, la dslr, se vede diferenta.

"Ics-ii" denumiti si zoom, factor de apropiere sunt o gaselnita, O PACALEALA a marketing-ului. Incepatorilor le este greu sa priceapa diferenta intre milimetri si X... X este un factor de zoom , se imparte focala mare la cea mica si rezulta o cifra. Cu cat este cifra mai mare, cu atat obiectivul in general este mai prost, la dslr vorbind.

Cu cat e acel X mai mare (rezultatul impartirii focalei mari la cea mica) cu atat apar mai multe efecte negative in poza: efect de butoi, cupluri de culoare, purple fringe, etc. Privind poza facuta cu el ne vom intreba de ce liniile cladirii sunt curbe cand in realitate sunt drepte si de ce apar clori ca violet sau rosu la limita subiectelor in fotografia alb-negru? Am spus deja...

De aceea un obiectiv FIX e mai bun decat altul. In afara de asta, la capetele lui, un obiectiv devine soft. Asa ca incercati sa nu pozati folosind limita de milimetri (18, 55, 200, 300) ci lasati o marja de 2 - 3 mm. Nu pierdeti mult la distanta dar castigati la claritate si detalii.

Ca diferenta intre compacta si dslr: la compacta te bucuri de o plaja mare de focale in detrimentul a altceva, iar la dslr, pt un anume gen de poza, ai nevoie de obiectiv dedicat. Diferenta? Calitatea.

.

2) MODURILE P.S.A.M

Fiecare aparat mai rasarit, are o rotita prin care setam (alegem adica) niste valori.

P= modul predefinit: aparatul alege setarile

A= apertura/diafragma: poti alege tu diafragma, expunerea o alege aparatul

S= speed, prioritate viteza de expunere: alegi timpul de expunere si aparatul calculeaza restul

M= manual : alegi tu atat diafragma cat si expunerea dar si restul setarilor

.

3) ISO

E atat de mult pe net scris incat nu mai bat campii. Iso este SENSIBILITATEA senzorului la lumina. Cu cat iso creste, cu atat mai multi pixeli sunt folositi. Rezulta zgomotul de imagine dar se poate creste iso pt a scadea timpul de expunere pentru a nu misca un cadru. Fiecare cu ce poate trai acum...cadru miscat sau zgomot.

.

4) METERING

Este o matrice de masurare a luminii. In fuctie de ea, aparatul alege timpul de expunere tinand cont si de diafragma.

Exista 3 feluri de matrice:

a) Matrix (matrice) : aparatul ia in calcul pentru a masura expunerea toata lumina existenta in cadru. Lumini difuze, frontale, laterale, reziduuri de lumina. Rezulta un compromis din care nu iese castigatoare decat optiunea de a poza peisaje.

b) Center weighted : aparatul ia in calcul lumina dintr-o zona mai restransa din cadru, adica in centrul lui (ceva nu mai mare de 50-70 % din cadru), restul luminii fiind ignorat. Rezulta o expunere corecta a subiectului, fundalul fiind neglijat.

c) Spot : aparatul ia in calcul lumina numai de pe subiect. Rezulta o expunere corecta a subiectului, fundalul fiind neglijat. Se foloseste la macro si closeup.

.

WB-ul, BALANSUL DE ALB

Ochiul uman poate face adaptarea singur la lumina si culori, senzorul nu. Toate culorile au ca "centru de amestec" culoarea alba. Ea se programeaza folosind un carton gri 18 de catre un specialist. Nu incercati acasa asa ceva!

Adaptarea la culoare se alege, wb-ul adica: avem optiuni (sunny-soare; cloudy-nori; incandescent-bec cu incandescenta; neon-pt neon, etc) In functie de lumina din zona unde pozam trebuie setat wb-ul, altfel ies culorile aiurea.

.

CUPRINS

Alegeti cu grija setarile inainte de a apasa declansatorul. O poza expusa incorect, e pierduta in raport de calitate, orice ar zice lumea.

Cine are optiunea RAW pentru cadre unice sa o foloseasca: un cadru raw poate fi modificat de cate ori vrem, un jpeg isi pierde calitatile la fiecare procesare (ah, am uitat ceva/ ar fi mai bine asa, etc)


DESPRE DOF






Adancimea campului este un factor determinant in fotografie. El depinde de raportul de magnificare ( raportul intre dimensiunea imaginii pe planul focal si dimensiunea imaginii reale) si de diafragma. Cu cat magnificarea este mai mare, cu atat profunzimea e mai redusa. Acest lucru se intampla la fotografia cu teleobiective caci la ele magnificarea este mai mare decat la obiectivele normale si cele superangulare.

.

Sa incepem cu inceputul.

Aparatul foto este format din 2 corpuri: obiectivul si body-ul, corpul propriu-zis al aparatului.

OBIECTIVUL este un sistem complex de lentile in numar destul de mare si se monteaza pe grupuri. De calitatea sticlei, de tratamentul antireflex in mai multe straturi depinde calitatea viitoarei fotografii.

Dar pana la fotografie mai este un pas de facut. Aceasta lumina trebuie sa "impresioneze" un senzor pentru a capta imaginea. Numai ca aceasta lumina nu trece oricum prin obiectiv ci este "conditionata" de doua sisteme: inelul diafragmei si obturatorul.

.

Sa ne inchipuim ochiul uman drept camera foto. De altfel...asta si este, ba chiar mai mult...

Pupila ochiului joaca rolul diafragmei, cristalinul al focalizarii si pata oarba si nervul optic pe cel al senzorului. Pupila, in functie de cantitatea de lumina se dilata sau se micsoreaza pentru a mari sau a reduce catitatea de lumina care patrunde. Inelul diafragmei are acelasi rol. Pe inel sunt prevazute niste lamele care aluneca unele pe langa altele exact cum sunt dispuse partile unui evantai cu deosebirea ca acttiunea se petrece la 360 de grade.

Diafragma, valorile ei se noteaza cu "F". Un F mic, respectiv o cifra mica reprezinta o DESCHIDERE a diafragmei=>cu cat numarul e mai mic, cu atat inelul se deschide mai mult si intra mai multa lumina. Un F mare, 22 de exemplu, ne arata cat de mult se inchide acel inel al diafragmei si implicit intra mai putina lumina.

Obturatorul este un sistem aflat intre obiectiv si senzor care are rolul de a permite luminii sa intre in senzor exact atunci cand are fotograful chef si mai ales sa limiteze DURATA timpului la care un senzor este expus luminii. Aceasta durata a EXPUNERII o realizeaza aparatul sau fotograful cu ajutorul setarii manuale.

.

Sa sintetizam:

Diafragma ne permite o anumita CANTITATE de lumina so obturatorul ne permite o anumita DURATA a expunerii. Jucandu-ne cu aceste valori vom observa ca poza are mai multe caracteristici: mai luminoasa sau mai intunecoasa. Rezultatul final tine de raportul acestor valori, diafragma si expunerea. O greseala in expunere va arde poza. Ardere, in sens fotografic, o supraexpunere, adica o durata mai mare de expunere a senzorului la o cantitate de lumina definita. Va rezulta o imagine fara detalii, nu se vede textura unei petale de floare de exemplu. Aceasta poza este iremediabil pierduta, nemeritand sa paraseasca nici macar aparatul. O subexpunere, o expunere mai scurta decat ceea ce ar fi trebuit da totusi detalii, se mai poate recupera o poza.

ACUM DESPRE DOF

Incepusem cu el dar trebuia sa explic modul de functionare al obiectivului.

Obiectivul fiind compus din lentile, ne lovim de fizica. Fizica are legile ei pe care nu le putem incalca si nici ocoli.

Sa incerc o schita.

X..................A...........B...............F

X= fotograful

A=punctul in care subiectul incepe sa se vada clar

B=punctul in care subiectul incepe sa piarda din claritate

F=fundalul

Noi fiind in punctul "X" incercam sa pozam ceva care se afla undeva in spatiu. Dupa ce focalizam, subiectul va aparea clar, dar si putine obiecte din fata sau din spatele lui. Sa ne inchipuim segmentul de dreapta AB ca zona unde orice obiect se vede clar si tot ce e in fata si in spatele lui incepe sa se vada neclar. Este ca si cum am privi cu ochelarii lui bunicu' pe nas!

Segmentul de dreapta AB este mai mare sau mai mic in functie de cat e setata diafragma si raportul de magnificare si distanta fata de subiect. Rezumand, tot ce se afla intre literele A si B se va vedea clar si din ce in ce mai neclar cu cat ne departam de acel segment de dreapta.

.

Estimand zona de clar (si nu e deloc usor!) ne putem gandi la viitorul cadru. Neluand in calcul adancimea campului (dof-ul) putem strica poze:

-facem un portret dar fata subiectului va fi clara dar parul nu. Mai rau, numai nasul si ochii vor fi clari, restul diform.

-facem alt portret dar in loc sa izolam subiectul, prindem in zona clara si fundalul care va strica poza in sensul ca ii poate "creste" din cap subiectului un stalp...

-facem un macro dar nu iese floarea in clar ci numai o parte. Dof-ul la obiectivele de macro poate fi sub 1 mm si se observa daca este focalizare cu intentie sau numai greseala!

.

Adancimea campului ne va ajuta sa izolam subiectul de fundal. Subiectul va aparea clar dar fundalul neclar. Asta este una din caracteristicile tehnice esentiale ale unei poze, nu neglijati subiectul!

Ca exercitiu, puteti tine un deget in fata ochilor la 25 cm avand ca fundal blocul de vis-a-vis. Apoi priviti buricul degetului fixandu-l cu privirea. Cum vi se va parea blocul?



Duminică, 25 martie 2012 - 13:54 
Afisari: 5,254 


Postari similare:





Comentariile membrilor (42)

dragan
dragan

 
1
super ok. avem multe de invatat din articolul acesta. as vrea o continuare. o aprofundare daca se poate!!!


Duminică, 25 martie 2012 - 22:44  

odin
odin
Rucsac
 
2
Mersi de trecereCarpati.org
Despre ce sa fie continuarea? Abordarea, viziune, tehnica, postprocesare...????
Ceea ce am scris e la nivel general, am vrut pe intelesul tuturorCarpati.org


Duminică, 25 martie 2012 - 23:18  

mariusfm
mariusfm
Caraba
 
3
Nu am apucat sa citesc tot, dar sunt curios cum vine asta "Cu cat iso creste, cu atat mai multi pixeli sunt folositi.", stiind ca pentru cresterea sensibilitatii(ISO) senzorului, se creste intensitatea curentului pe acesta, iar zgomotul este rezultatul incalzirii senzorului.

Numai bine,
Marius


Luni, 26 martie 2012 - 09:43  

odin
odin
Rucsac
 
4
da, trebuia sa folosesc termenul "sunt folositi in mod diferit" Carpati.org


Luni, 26 martie 2012 - 10:54  

mariusfm
mariusfm
Caraba
 
5
"Cu cat iso creste, cu atat mai multi pixeli sunt folositi in mod diferit" tot nu e corect, deoarece sensibilitatea unui senzor nu e legata de mai multi sau mai putin pixeli. Astfel, la o poza de 8mp spre exemplu, indiferent ca e iso 100 sau 1600, tot 3456 x 2304 pixeli vor lucra, doar ca se va scadea/creste intensitatea curentului. Cu cat mai multi sau mai putini pixeli sunt folositi, da doar dimensiunea pozei(rezolutia).


Luni, 26 martie 2012 - 11:12  

marian
marian
Rucsac
 
6
Termenul ISO s-a preluat, ca si paralelism, de la fotografia clasica, pe film.
La fotografia pe film, numarul ISO era dat de marimea granulelor de azotat de argint. Astfel, cu cat granulele de azotat de argint erau mai mici, aveau nevoie de o cantitate mai mare de lumina pentru a putea fi corect expuse. Avantajul filmelor cu factor ISO mic era ca obtineai fotografii foarte clare (daca aparatul nu se misca pe durata expunerii)
La aparatele foto digitale, asa cum spune si Marius, sensibilitatea este simulata prin cresterea sau micsorarea tensiunii aplicate senzorului. Numarul de pixeli ramane insa neschimbat

Legat de zoom si de obiectivele pentru DSLR, factorul X nu este raportul dintre distanta focala maxima si cea minima (e pe undeva pe net un articol care explica exact cum se calculeaza, dar nu imi aduc aminte link-ul).
Pentru exemplificare:
Dupa spusele tale, un obiectiv 100-400 ar avea un zoom 4x, iar unul de 18-125 ar avea un zoom 6,94(4), deci mai mare. Ceea ce nu e corect.

Legat de DOF: se poate descarca gratuit un fisier Excel pentru calculul profunzimii de aici: http://performancephoto.us/Photocalc.htm


Luni, 26 martie 2012 - 12:35  

odin
odin
Rucsac
 
7
Mersi de completare MarianCarpati.org Ceea ce spuneai a scris M. Telemark intr-un articol si nu m-am "atins" de subiectCarpati.org


Luni, 26 martie 2012 - 22:35  

odin
odin
Rucsac
 
8
Din cauza "icsi-lor" lumea prefera distanta focala. X e un factor de zoom, nimic mai mult.
http://www.olympus.ro/consumer/208_21614.htm

Aparatele P&S au de obicei factorul de zoom exprimat in icsi. 5x, 10x, 20x, etc. Cam la orice aparat d-asta poti afla focalele echivalente 35mm (de exemplu un P&S cu zoom 10x poate avea distantele focale echivalente 35-350mm, sau 28-280mm). 10X este raportul dintre focala mare si cea mica. Daca vrei sa afli cum e diferenta intre un P&S si un DSLR trebuie sa compari focalele echivalente la fiecare.

Despre distanta focala acum: Orice obiectiv are o distanta focala. In vremuri stravechi obiectivele aveau distanta focala fixa (de exemplu 35mm, 50mm, 85mm, etc). Intre timp au aparut si obiective cu zoom (adica la care poti sa modifici focala invartind de inel, sau apasand pe buton). Exemple de astfel de obiective sunt 18-55, 70-300, 18-250. Toate au o distanta focala variabila intre valoarea mare si valoarea mica. Factorul de zoom este raportul dintre cea mare si cea mica.

Relatia dintre distanta focala si "apropierea subiectului". Cu cat distanta focala e mai mica, cu atat unghiul de cuprindere este mai larg. Cu cat creste distanta focala, cu atat unghiul de cuprindere devine mai ingust (deci ceea ce se intampla de fapt este ca subiectul apare marit, sau senzatia ca "apropie"). Ca idee asa empirica, pentru a incadra un om intreg cu un obiectiv de 50mm trebuie sa stai cam la 3-4m de el. Daca ai un 24mm, il poti incadra intreg si-ti mai si ramane loc de la o distanta de 1.5-2m. Daca stai la 2-3m cu un 300mm, ii poti incadra capul. Ca sa-l incadrezi intreg te duci undeva la 20m probabil sau mai bine. Deci daca vrei sa "apropii mai mult", iti trebuie o distanta focala mare (de genul 300mm, sau mai mai mult).

DLSR-urile, factorul de crop si echivalentul 35mm.
Aparatele pe film aveau film de 35mm (adica un cliseu (sau pozitie) de film avea 24x36mm). Atat era suprafata peliculei. La digitale, din motive economice exista senzori mai mici decat 24x36mm (acestia au in general 15x22mm sau pe acolo, deci cam de 1.5 ori mai mici decat era filmul). Ca o paranteza exista si senzori Full-Frame (adica atat cat era si filmul), dar astia sunt alta poveste. Daca senzorul e mai mic decat filmul, practic el foloseste doar o parte din cat era filmul, ceea ce inseamna ca unghiul e mai ingust, deci e ca si cum focala pe care o are obiectivul e mai mare. Un obiectiv de 50mm daca il pui pe un aparat cu factor de crop de 1.5x (adica senzorul e de 1.5 ori mai mic decat filmul de 35mm) atunci trebuie sa inmultesti 50mm cu 1.5 ca sa-ti dea focala echivalenta. Iti rezulta 75mm. Deci un obiectiv ca 18-55 pe un factor de crop de 1.5x este echivalent 35mm cu 27- 82.5mm. Un 70-300 este echivalent pe un aparat d-asta cu 105 - 450.

Asadar, daca ai cele doua obiective, acoperi exact echivalentul 35mm de la 27 pana la 450mm cu o mica "gaura" intre 82 si 105mm. Nu e semnificativa, nu te afecteaza. Inconvenientul este ca trebuie sa tot schimbi cele 2 obiective pe aparat. Avantajul este ca au o calitate mai buna decat un obiectiv gen 18-250mm. Obiectivul 18-250mm acopera plaja echivalenta 35mm de la 27 pana la 375mm. Ai un zoom de 14x cu asta, si ai un zoom de 16.5x (450mm / 18mm) cu cealalta combinate de 2 obiective.

Deci obiectivul 18-250 NU va apropia mai mult deca 70-300, pentru ca 250 este mai mic decat 300. Cum ziceam mai sus, cu cat focala este mai mare, cu atat apropie mai mult. Deci in cazul asta, 70-300 este mai bun. 18mm fac si la 18-250 si la 18-55mm acelasi lucru, incadrarea va fi identica.

Nu icsii apropie sau departeaza, ci distanta asta focala. Ca sa poti compara, trebuie sa obtii echivalentul ei in 35mm. Asa cum ai obtinut acel 26-520mm. Apropo de asta, P&S-ul la 520mm va apropia mai mult decat 18-250 sau decat 70-300 cu zoom-ul la maxim, pentru ca 520mm este mai mult decat 450mm (echivalentul in 35mm al lui 300).


Luni, 26 martie 2012 - 22:58  

marian
marian
Rucsac
 
9
Nu sunt de acord in totalitate cu tine (tot legat de zoom).
Raportul dintre focala maxima si cea minima nu reprezinta factorul de zoom, ci plaja de zoom (zoom range).
Cateva explicatii aici: http://www.the-digital-picture.com/Canon-Lenses/Canon-Lens-Magnif
ication-Value.aspx
Factorul de marire este cu totul altceva: http://www.luminous-landscape.com/tutorials/understanding-series/
dslr-mag.shtml


Marți, 27 martie 2012 - 08:56  

turonian
turonian
Rucsac
 
10
Util pentru mine ca amator. Mersi.


Marți, 27 martie 2012 - 09:10  

mariusfm
mariusfm
Caraba
 
11
Pentru ca exista mai multe teorii despre zoom si "icsi", eu merg pe o logica simpla. Obiectivele normale zoom apropie, iar obiectivele macro, maresc. Ma intereseaza mai mult ce focale am pe un zoom si mai putin spre deloc cati "icsi" are obiectivul. Deoarece ma intereseaza sa acopar o plaja focala cat mai vasta de la wide, la tele cu 2/3/4 obiective, fara sa am dubluri. Chiar si pe o compacta ma intereseaza plaja focala si nu "icsii", ca marketing ei pun x10/ x20 sa sune "tare" si de multe ori wide-ul pleaca de la echivalentul a 35mm, de multe ori nefiind de ajuns in spatii stramte.

Un obiectiv zoom, cu cat are o plaja focala mai lunga, cu atat calitatea lui scade spre capete deoarece sticla are niste propietati fizice ce sunt duse la limita ...exista obiective profesionale care pot tine o calitate buna si la capete, dar la un pret mult mai mare decat cele obisnuite si prin folosirea unor sticle si tratamente speciale.

Atat bokeh-ul clar cat si DOF-ul larg, intalnit pe compacte si/sau dslr-uri (cu factor crop) fata de full frame (FF/ 35mm), pleaca tocmai de la marimea senzorului in relatie cu obiectivul. Pt dslr/ mirrorless cu cat factorul de crop e mai mare, cu atat distanta intre subiect si senzor se mareste pt acelasi unghi de cuprindere. Adica pe FF cu obiectiv 50mm pozezi de la 3m, iar pe factor crop te duci la 5m(spre exemplu), DOF-ul e mai larg, iar bokeh-ul mai clar, avand constante doua lucruri: diafragma si distanta subiect-background. Gresit inteles este ca factorul de crop este un factor de apropiere/marire ...in realitate este doar "pastrarea" unei portiuni(centru) din ce poate obiectivul pe 35mm, mai exact taierea si aruncarea unei portiuni de pe margini. La compacte unde senzorul e foarte mic se iau mai multe elemente constructive in calcul.

WB-ul, BALANSUL DE ALB
.Ea se programeaza folosind un carton gri 18 de catre un specialist. Nu incercati acasa asa ceva! " -dslr-urile, dar si majoritatea compactelor mai rasarite au "WB set", unde poti seta balansul de alb prin mai multe metode: cardul gri, cardul de culori si nuante, un filtru translucid, etc. Tocmai ca este de preferat setarea acestui balans cat mai des cand conditiile de lumina se schimba. Daca se trage in RAW, deja nu mai e o problema in ce setare s-a fotografiat.


Marți, 27 martie 2012 - 14:22  

mihai.telemark
mihai.telema..
Rucsac
 
12
Pentru "uait balans" palma poate fi folosita ca suprafata de referinta, caci reflecta cam 18% din lumina primita, adica aproximativ cât un carton gri. Pentru uituci, capacul gri al cutiilor de filme de la Kodak era un gri 18%, da' cum ati vrut aparate moderne, descurcati-va acum cu capacele de la senzoare
Carpati.org

http://www.cambridgeincolour.com/


Marți, 27 martie 2012 - 18:35  

mariusfm
mariusfm
Caraba
 
13
Nu stiu, doar imi dau cu parerea... cel mult putem utiliza palma pt "corectarea" expunerii, nu a albului daca citesc enuntul dvs. WB, dar si expunerea sunt doua lucruri diferite ...fara a intra pe canalele de culoare arse(saturate), astfel creand impresia uneori de supraexpunere.

Pt un WB corect putem folosi orice este alb, negru sau gri, indiferent de cat la suta. Gri 18% este doar pt expunere.

Pe un jpg cu WB gresit, in Photoshop, se deschide fereastra de level, se alege pipeta din mijloc(set grey point) si se "clicaie" pe o zona ce o stim alba, gri sau negra in realitate. De multe ori face minuni Carpati.org


Marți, 27 martie 2012 - 19:17  

odin
odin
Rucsac
 
14
"X"-sii sunt o gaselnita a marketing-uluiCarpati.org Cand se duce omul sa cumpere, nu stie ce-i aia distanta focala, bla,bla. Si pe multi nu ii intereseaza. Ca sa ii dea omului un punct de reper (aiurea zic eu) s-a inventat X-ul. Adica "apropierea" de subiect.
Factorul ala de zoom e practic un indiciu. Focala maxima si cea minima iti dau un indiciu despre posibilitatea obiectivului. Cu cat plaja focala e mai mica, cu atat un obiectiv devina "dedicat". La o plaja mare de focale vor fi distorsiuni in sensul efectului de butoi, cupluri de culoare, etc. Cand pozezi a/n iti apare rosu/violet la granitaculorii negre de alb de pe subiect si nu e bine; pozezi o cladire si marginile apar curbe in loc sa fie drepte cum sunt in realitate...Carpati.org

Si in posturile de mai sus s-au cam incurcat borcanele. Hai sa nu comparam mere cu pere ca in review-ul asta facut in bataie de jocCarpati.org
http://www.youtube.com/watch?v=rfnv9pRUJrU&feature=mh_lolz&list=F
LAhCBjyL03hE4sBBOk47ifQ


Marți, 27 martie 2012 - 20:05  

mariusfm
mariusfm
Caraba
 
15
"Diferenta cea mare consta in DOF, adancimea campului, la compacta aproape inexistent, la dslr, se vede diferenta."(din articol) - DOF = depth of field, adica in traducere zona de clar, care la o compacta este din belsug si nu aproape inexistent

"X"-sii sunt o gaselnita a marketing-ului" -corect

"Cand se duce omul sa cumpere, nu stie..." -corect si nu este ajutat

"Factorul ala de zoom e practic un indiciu." -fata de ce? Obiectiv de x4 cu plecare de la 20mm e foarte diferit de unul x4 cu plecare le la 38mm sau 70mm

"La o plaja mare de focale vor fi distorsiuni in sensul efectului de butoi, cupluri de culoare..." -gresit! Cum am scris si mai sus fara a detalia, indiferent de obiectiv zoom, ca este cu o plaja scurta sau lunga, entry level sau profesional, distorsiunea de butoi(doar capatul tele) si perna(doar capatul wide), fringing, soft corner etc, sunt prezente uneori mai mult sau mai putin, conditionat totusi de lungimea plajei focale cat si de calitatea sticlei si a tratamentelor aplicate, neuitand propietatile fizice ale sticlei.

"Cand pozezi a/n iti apare rosu/violet..." -aici da cu virgula rau, sincer Carpati.org

"pozezi o cladire si marginile apar curbe in loc sa fie drepte cum sunt in realitate..." -chiar si la obiective cu focala fixa, apar distorsiuni ... fizica pura.

"Si in posturile de mai sus s-au cam incurcat borcanele. Hai sa nu comparam mere cu pere ca in review-ul asta facut in bataie de joc" -imi permit o sugestie, daca e articol vreau sa vad lucruri clare si mai ales corecte de la inceput.


Miercuri, 28 martie 2012 - 00:01  

odin
odin
Rucsac
 
16
Daca tu nu stii, nu inseamna ca nu sunt corecteCarpati.org

"La compacta DOF-ul e din belsug? " Carpati.org Se poate cita prin alte parti?
Dupa folosirea celor doua obiective (compacta/dslr) am ajuns la concluzia ca un obiectiv de compacta face cam de toate dar nimic cum ar trebuiCarpati.org Faptul ca poti gasi poze bunicele facute cu compacta si poze de toata jena folosind dslr, asta arata ca poza o face omul nu aparatul.
Factorul de zoom, X-ul, esta o gaselnita; cum ziceam, cand se duce omul sa cumpere, 99% din cazuri sunt utilizatori ocazionali de aparate foto. Pe ei nu ii intereseaza decat "cat apropie". Faptul ca intr-un aparat asa mic poti avea atata focala, iti dai seama ca trebuie sa renunti la altceva?
Referitor la plaja mare de focale la obiectiv , cu cat e plaja mai mare, cu atat obiectivul prezinta astfel de minunatii, la efecte nedorite ziceam, mai ales la capete.


Miercuri, 28 martie 2012 - 10:49  

mihai.telemark
mihai.telema..
Rucsac
 
17
"Diferenta cea mare consta in DOF, adancimea campului, la compacta aproape inexistent, la dslr, se vede diferenta."(din articol) - DOF = depth of field, adica in traducere zona de clar, care la o compacta este din belsug si nu aproape inexistent."

Din belsug, da, când utilizatorul nu poate interveni asupra valorilor diafragmei, prin intermediul modurllor Manual, Sport (viteze mari/diafragme mici), Peisaj ( viteze mici/diafragme mari), Portret, etc.


"pozezi o cladire si marginile apar curbe in loc sa fie drepte cum sunt in realitate..." -chiar si la obiective cu focala fixa, apar distorsiuni ... fizica pura."

Distorsiunile se datoreaza, pe margini, distantelor focale scurte, cu cât mai scurtye cu atât mai distorsionate liniile (foste) drepte Carpati.org


"Cand se duce omul sa cumpere, nu stie..." -corect si nu este ajutat"

Nu stie pentru ca nu vrea sa stie, nu se documenteaza, nu întreaba. Informarea gratie netului este doar un alibiu. Vrea doar sa aiba la fel ca vecinul, cu câti mai multi picseli si zum cât mai lung, pentru a impresiona publicul în delir. În general, pentru a nu spune în 99% din cazuri, fotograful amator - în viziunea articolului de mai sus - se multumeste sa faca un "click", eventual completat cu ceva corecturi pe monitor. Destinate acestuia, si poate, din an în Pasti, unui tiraj pe hârtie. Altfel spus milioanele de picseli sunt o risipa, prin definitie inutila, atunci când scopul este de a (a)parea pe sticla.


Miercuri, 28 martie 2012 - 10:56  

mariusfm
mariusfm
Caraba
 
18
"Deci obiectivul 18-250 NU va apropia mai mult deca 70-300, pentru ca 250 este mai mic decat 300. Cum ziceam mai sus, cu cat focala este mai mare, cu atat apropie mai mult. Deci in cazul asta, 70-300 este mai bun. 18mm fac si la 18-250 si la 18-55mm acelasi lucru, incadrarea va fi identica." -18-250 inseamna x13,88, iar 70-300 inseamna x4,28. Matematic, el apropie mai mult daca privesc doar cati "icsi" are! 13,88>4,28, fizic(calculand focala) el apropie mai putin. De aceea zic ca mai important e sa stiu focala si nu "icsii". E ceva de genul: am doua aparate foto cu obiective diferite ca focale dar cu X10. Care e mai bun?


"DOF = depth of field, is the distance between the nearest and farthest objects in a scene that appear acceptably sharp in an image", acest camp este mai larg la compacte decat la dslr si aici tine strict de relatia obiectiv - marime senzor, vorbind de aceasi diafragma si focala. Am citit mai demult explicatia stiintifica, dar nu m-a interesat prea mult, asa ca nu detaliez. In stransa legatura este si defocusarea backgroundului(fundal), ce se va comporta similar.

"...DOF, adancimea campului, la compacta aproape inexistent..." -reintreb: la compacte am zona de clar sau nu? Pt ca acest camp clar e mai larg la compacte, multa lume trece la dslr -pt o izolarea a subiectului cat mai buna de fundal, printre altele.

http://en.wikipedia.org/wiki/Depth_of_field

http://dl.transfer.ro/transfer_ro-28mar-cb672fee5db0.zip -o exemplificare rapida a diferentelor de DOF, pe 2 senzori mari... pe o compacta fiind si mai evident.


Distorsiunile geometrice in special, pleaca din centru spre exterior, fiind mai puternice la extremitati, deci mai vizibile. Asa ca, la zoom-uri din cauza complexitatii ansablului de lentile, sunt mai puternice si intalnim ambele fenomene: butoi la capatul wide si perna la capatul tele. Obiectivele fixe daca sunt wide sunt afectate doar de fenomenul butoi, daca sunt tele, doar de perna. In jurul focalei 100mm se ajunge la o minima distorsiune.

Astfel, pt portrete se foloseste cu precadere un tele ...pt a nu "ingrasa" subiectul. Dar se pot folosi si wide-uri cu mare succes Carpati.org

Exemplificari:
http://www.photozone.de/canon_eos_ff/420-canon_24105_4_5d?start=1 -obiectiv zoom cu tranzitia distorsiunilor geometrice, de la perna la butoi.

http://www.photozone.de/canon_eos_ff/516-canon35f14ff?start=1 -obiectiv fix 35mm cu distorsiune butoi

http://www.photozone.de/canon_eos_ff/611-canon300f4ff?start=1 -obiectiv fix 300mm cu distorsiune perna.


"Daca tu nu stii, nu inseamna ca nu sunt corecte" -eu vreau sa invat asa ca astept raspunsuri clare la intrebarile ce le ridic

1. "...DOF, adancimea campului, la compacta aproape inexistent..." - Daca este aproape inexistent, sa inteleg ca poza este defocusata? Totusi este ciudat ca explicatia cu acea schema e corecta!
2. "de ce apar clori ca violet sau rosu la limita subiectelor in fotografia alb-negru" - Sigur apar culori in fotografia alb-negru?
3. "Cu cat iso creste, cu atat mai multi pixeli sunt folositi in mod diferit" - Pana la urma iso-ul tine de mai multi pixeli sau de tensiunea aplicata pe senzor? Nu amintisem de argentic, pt ca articolul se referea la digital, zic eu.
4. "WB... se programeaza folosind un carton gri 18 de catre un specialist. Nu incercati acasa asa ceva!" -Acolo unde am "Set WB" in optiuni, e bine sa-l setez cu metodele descrise mai sus?

Cu speranta ca orgoliul nu creste la fel ca "icsii" si/sau megapixelii, astept niste explicatii concrete!


Miercuri, 28 martie 2012 - 14:21  

mariusfm
mariusfm
Caraba
 
19
La postul meu din 27 martie,in loc de "Atat bokeh-ul clar cat si DOF-ul larg,..." am vrut sa scriu fundal in loc de bokeh.


Miercuri, 28 martie 2012 - 14:33  

odin
odin
Rucsac
 
20
Raspuns pt postul lui Mariusfm:

1. "...DOF, adancimea campului, la compacta aproape inexistent..." - Daca este aproape inexistent, sa inteleg ca poza este defocusata? Totusi este ciudat ca explicatia cu acea schema e corecta!

*adancimea campului nu are legatura cu focalizarea; adancimea campului se refera la faptul ca in poza o mare parte din spatele subiectului si o parte din fata lui se vede clar; asta ajuta la izolarea subiectului. La compacte se renunta la cate ceva pentru a avea zoom puternic.

2. "de ce apar culori ca violet sau rosu la limita subiectelor in fotografia alb-negru" - Sigur apar culori in fotografia alb-negru?

*Da, aparCarpati.org daca pozezi de ex pe cineva imbracat in tricou alb cu model care sa se vada, inscriptie de ex, la marginea inscriptiei vor aparea niste pete de alta culoare decat ceea ce ar trebui. Asta se intampla si la poza color (am folosit un Tamron 70-300 si e pocnitoare de obiectiv)


3. "Cu cat iso creste, cu atat mai multi pixeli sunt folositi in mod diferit" - Pana la urma iso-ul tine de mai multi pixeli sau de tensiunea aplicata pe senzor? Nu amintisem de argentic, pt ca articolul se referea la digital, zic eu.

*International Standard Organisation - in fotografie: norme internationale actuale, referitoare la sensibilitatea la lumina a filmelor si care au inlocuit normele mai vechi (ASA, DIN, etc).
Mai exact e senesibilitatea pe care o fososeste senzorul; la iso mai mare, trece mai mult curent prin senzor, obtinandu-se o imagine mai luminoasa, insa mai putin clara (noise mai mult)

4. "WB... se programeaza folosind un carton gri 18 de catre un specialist. Nu incercati acasa asa ceva!" -Acolo unde am "Set WB" in optiuni, e bine sa-l setez cu metodele descrise mai sus?

*Daca pozezi pe soare setezi sunny, daca pe nori setezi clody etc. Ceea ce zici tu, reglarea WB-ului se face cu carton special, exista si filtre pt asa ceva, decat se monteaza pe aparat. Uneori fotografii nu sunt multumiti de culorile care ies si "instaleaza" din nou WB-ul; as zice ca partea asta e vina metering-ului; la pentax se pare ca e cel mai bun metering.


Miercuri, 28 martie 2012 - 15:08  

mihai.telemark
mihai.telema..
Rucsac
 
21
Profunzimea de câmp - pe româneste "depth of field" - depinde de 3 factori :

1) valoare diafragmei : cu cât este mai mica (valoare mare, de ex. 22) cu atât profunzilmea este mai mare.

2) valoarea distantei focale : la diafragma egala, profunzimea de câmp este mai mica la focalele mari (de ex. 500mm) si mai mare la focalele mici (de ex. 35mm).

3) valoarea distantei de focalizare : cu cât aceasta este mai mica (mai apropape de punctul focal, adica planul unde se situzaza senzorul) cu atât profunzimea este mai mica; cu cât distanta de focalizare este mai mare (tinde spre ∞, infinit) cu atât profunzimea de câmp este mai mare."


Concluzia 1 )
Contrar afirmatiei "*adancimea campului nu are legatura cu focalizarea;", propfunzimea de câmp depinde de (distanta de) focalizare.

Concluzia 2 )
Focala preferata a marilor foto-jurnalisti - HC Bresson, R Capa, etc, etc - era cea de 35 de mm care asigura o profunzilme de câmp suficent de mare pentru a evita manipularea permanenta a inelului de focalizare în situatii de urgenta când discretia se impunea. Filmul "standard" era celebru Tri X de la Kodak (400 ISO). Cu un asemenea film, cu o diafragma de 16 în plin soare si obiectivul reglat la circa 6m, profunzimea de câmp se "etala" de la 2m la infinit.


Miercuri, 28 martie 2012 - 15:29  

mariusfm
mariusfm
Caraba
 
22
1. Revin obsesiv! "...DOF, adancimea campului(DE CLAR), la compacta aproape INEXISTENT..."

-compacta are sau nu are DOF, adica zona de clar? Aceasta zona la o diafragma deschisa e mai larga sau mai stramta decat la un dslr?

Plecand pe logica ca DOF-ul, adica CAMPUL DE CLAR, este INEXISTENT intr-o poza, rezulta ca e blurata/ defocusata. Deoarece din fericire pt obietiv, DOF-ul apare doar acolo unde se realizeaza clarul/focusul sau "sarful" (un termen mai vechi si gresit), deci au oarece legatura. Carpati.org

Asa ca, prin cele explicate mai cu o postare in urma, intre compacte si dslr, DOF-ul este mult mai larg la senzorii mici. Pentru a fi complet, trecem si celelalte cazuri: DOF-ul este mai larg la obiectivele wide fata de cele tele, DOF-ul e mai larg la f16 decat la f4, DOF-ul e mai larg cand planul de focus e mai departat de planul senzorului.

Putem "spune" ca DOF-ul e aproape inexitent, de exemplu cand tragem cu un 300mm Macro cu f4, sau cu un 50mm f1.2 si avem clarul sub 1mm

"adancimea campului se refera la faptul ca in poza o mare parte din spatele subiectului si o parte din fata lui se vede clar; asta ajuta la izolarea subiectului. "

-izolarea subiectului se realizeaza tocmai invers, printr-un DOF cat mai ingust... cu cat "o MARE parte din spatele subiectului si o parte din fata lui se vede clar", cu atat scad zonele defocusate.

"La compacte se renunta la cate ceva pentru a avea zoom puternic. "

-asta nu o inteleg


2. Pana nu vad un exemplu de poza alb/negru in care sa APARA culoare, eu nu cred Carpati.org ...si asta fara a desatura pe canale de culoare una color! Cand tragi a/n, atat pe film cat si digital, informatia e inregistrata doar ca tonuri de gri.

Acel efect se numeste purple fringing(aberatie cromatica,banuiesc ca la ea te referi) si este o "buba" a obiectivului, care apare indiferent daca e film sau senzor, sau daca este color sau a/n ...cu remarca ca acel purple fringing se tranforma in "noncolor" fringing cand tragem a/n si apare ca un halou luminos.


3. Este un raspuns de politician! Contine partea adevarata cu tensiunea, dar nu se recunoaste direct gresala facuta! Carpati.org


4. Este un raspuns de politician! Metodele de calibrat WB-ul le-am expus intr-un post mai sus. Deci, este de prefera si este sigur, sa fac eu aceasta calibrare a WB-ului in teren, de cate ori este nevoi, daca in aparat am "Set WB"? sau se calibreaza strict de "specialist. Nu incercati acasa asa ceva!" ?

Eu trag in RAW si nu-mi bat capul cu WB, cu atat mai putin sunt atras de presetari care dau de multe ori rasol.

Indiferent ca e Pentax sau alta firma, meteringul calculeaza STRICT cantitatea de lumina, nu si culoarea.

Acestea fiind spuse te citez cu mare placere
"Daca tu nu stii, nu inseamna ca nu sunt corecte",


Miercuri, 28 martie 2012 - 17:35  

odin
odin
Rucsac
 
23
Bine Marius, eu habar nu am ce vorbesc.
Ramane sa te documentezi ce treaba are o poza defocusata cu campul de clar. Lipsa de focus este o "buba" a unor obiective care ori prezinta BF sau FF.
O zi placutaCarpati.org


Miercuri, 28 martie 2012 - 18:43  

marian
marian
Rucsac
 
24
Ca veni vorba de front si back focusCateva explicatii si teste gasiti aici: http://focustestchart.com/focus10.pdf


Miercuri, 28 martie 2012 - 19:14  

odin
odin
Rucsac
 
25
un calculator pt DoF:
http://www.dofmaster.com/dofjs.html
se inlocuieste focala reala cu cea echivalenta, eventual marimea senzorului (55mm pe un dslr ff e focala standard, pe dslr crop e tele si pe compacta e supertele)


Sa rezum nitel:
- un senzor cat mai mare, permite un DoF cat mai mic.
- o focala cat mai mare, permite obtinerea unui DoF cat mai mic.
- o diafragma relativa cat mai mare ( nr. mai mic), permite un DoF cat mai mic.
- o distanta cat mai mica de la planul senzorului pana la planul focalizat, permite un DoF cat mai mic. ( Atentie, nu de la lentila frontala sau de la parasolar, ci de la planul senzorului din spatele/interiorul camerei)
- o distanta cat mai mare de la planul focalizat pana la fundal, permite un DoF cat mai mic.
-DoF la camerele cu senzor DX e ceva mai scurt fata de camerele cu senzor in format APS-C, care la randul lor produc profunzime mai mica fata de camerele cu senzor 4/3


Miercuri, 28 martie 2012 - 20:11  

mihai.telemark
mihai.telema..
Rucsac
 
26
Bun, si acum ?


Miercuri, 28 martie 2012 - 20:26  

cosminandrei
cosminandrei..
Busola
 
27
"Indiferent ca e Pentax sau alta firma, meteringul calculeaza STRICT cantitatea de lumina, nu si culoarea."
1996, Nikon F5 - senzorul de masurare era un ccd cu 1005 pixeli RGB -sistemul era primul care lua in considerare valorile de intensitate luminoasa masurate pe cele 3 canale de culoare, pentru calculul expunerii - 3d color matrix; nu s-a renuntat la el ci s-a tot dezvoltat ba chiar de ceva ani, informatiile de la el (informatiile de culoare) sunt utilizate aditional si la AF pentru urmarirea subiectului.

La o conferinta, acel "specialist", posesor de carton gri 18%, e deseori inlocuit de un baiat care voluntar isi rapeste cateva secunde din viata, tinand o coala alba A4 ca lumea sa-si "faca albu'" ...
Sigur, cel mai comod e sa tragi raw si sa nu-ti bati capul decat cu cei 3 parametrii de baza (diafragma/timp de expunere/sensibilitate).

Odin, eu am impresia ca prin articolul asta ai incercat sa abordezi prea multe (cam toate) aspecte dintr-o data si nu te-ai hotarat bine de la inceput in ce grad sa le detaliezi; nu cred ca are rost sa ne apucam sa facem o analiza atenta a tot ceea ce ai scris; din pacate, sunt multe omisiuni si multe greseli (unele din nitica nesiguranta in folosirea termenilor specifici, altele datorita faptului ca probabil nu te-ai intalnit cu/ nu te-ai interesat de anumite situatii de fotografiere)


Miercuri, 28 martie 2012 - 21:23  

marian
marian
Rucsac
 
28
@odin: te completez putin.

"4. "WB... se programeaza folosind un carton gri 18 de catre un specialist. Nu incercati acasa asa ceva!" -Acolo unde am "Set WB" in optiuni, e bine sa-l setez cu metodele descrise mai sus?"

Asta cu specialistul e basm. Poti sa iti faci (daca te lasa aparatul) orice balans de alb vrei tu. Si poti sa schimbi setarea cand vrei tu.
De cateva ori mi-am facut balansul de alb direct pe zapada, indiferent de lumina de afara. Si, ce avea aceeasi culoare cu zapada (teoretic alb) a aparut alb in fotografie


"*Daca pozezi pe soare setezi sunny, daca pe nori setezi clody etc. Ceea ce zici tu, reglarea WB-ului se face cu carton special, exista si filtre pt asa ceva, decat se monteaza pe aparat. Uneori fotografii nu sunt multumiti de culorile care ies si "instaleaza" din nou WB-ul; as zice ca partea asta e vina metering-ului; la pentax se pare ca e cel mai bun metering. "

Daca aparatul iti permite sa setezi balansul de alb (si, foarte important, nu ai optiunea RAW), poti folosi setarile de balans de alb ale aparatului. Te scuteste de o prelucrare laborioasa la "developare".
Daca poti trage RAW, uita de balansul de alb setat pe aparat. Poti corecta la "developare" foarte usor.

Pusesem ceva prin 2007 legat de balansul de alb aici: http://www.carpati.org/articol/teste_cu_balansul_de_alb_wb_/265/
Din pacate "poznele" au disparut.

Daca o sa am timp, o sa re-exemplific


Miercuri, 28 martie 2012 - 22:04  

mariusfm
mariusfm
Caraba
 
29
Referitor la "...DOF, adancimea campului, la compacta aproape INEXISTENT..." poate nu am reusit sa fiu destul de clar sa intreb ce ma interesa. Este ok! Dar sustin inca ca are un DOF larg si nu unul scurt sau inexistent. Carpati.org

Buba adusa de tine in discutie, ca FF(front focus) sau BF(backfocus) se refera la altceva. Daca tu vrei sa focusezi la 100cm, el focuseaza la 90cm(FF) sau 110cm(BF), dar tu zona de clar ai in poza.


Conform tabelului dat de tine:
-Canon 5D mk2: 50mm, f5, 1m -total DOF 0,12m
-Panasonic GF1: 25mm, f5, 1m -total DOF 0,24m /factor crop 2

Asa cum arata si tabelul, DOF-ul pe senzor mic e mai larg.

Vad ca ai pus in final niste concluzii corecte, ce te-a determinat?!

@Cosmin, Odin scria "Uneori fotografii nu sunt multumiti de culorile care ies si "instaleaza" din nou WB-ul; as zice ca partea asta e vina metering-ului" -ma refeream strict ca nu calculeaza si WB, ceea ce e corect zic eu.


Miercuri, 28 martie 2012 - 22:16  

marian
marian
Rucsac
 
30
FF si BF tin (la DSLR-uri) de obiectiv (http://focustestchart.com/focus10.pdf)
Mai am pe undeva un link, dar trebuie sa il caut.
Despre aparate compact sau bridge nu ma pronunt fiindca n-am folosit (destul de mult incat sa imi fac o parere)


Miercuri, 28 martie 2012 - 22:21  

cosminandrei
cosminandrei..
Busola
 
31
Da, sigur, nu are nicio treaba cu WB insa masoara nivele pe cele 3 canale de culoare.

FF si BF tin si de obiectiv si de aparat, ca pereche (se poate intampla ca pe un corp, un obiectiv sa trebuiasca compensat spre fata putin - daca aparatul o permite - si pe altul sa nu aiba nevoie de nicio compensare/calibrare, tolerante in constructie exista de ambele parti)

Eu de la a comenta pe tema profunzimii de camp ma abtin, lucrurile dpdv tehnic cred ca erau clare de la inceput, de ambele parti, atat doar ca na, ziceam si mai sus, a aparut o mica problema in stapanirea termenilor.


Miercuri, 28 martie 2012 - 22:41  

odin
odin
Rucsac
 
32
MariusCarpati.org
La un moment dat am crezut ca avem oarece neintelegeri in legatura cu textul. Fireste ca de la tastatura e destul de dificil sa spui multe, la o bere nu s-ar fi lungit discutia atatCarpati.org


Miercuri, 28 martie 2012 - 22:46  

mihai.telemark
mihai.telema..
Rucsac
 
33
Sa sucim definitiv gâtul miturilor !
O discutie serioasa, cu profunzime Carpati.org nu poate sa aiba loc decât în jurul unei divine bauturi : vinul Carpati.org


Joi, 29 martie 2012 - 09:29  

odin
odin
Rucsac
 
34
Rosu si simplu! Carpati.org


Joi, 29 martie 2012 - 10:53  

mariusfm
mariusfm
Caraba
 
35
Rosu, simplu si sec! Carpati.org

Domnilor, cred ca ma primiti cu paharul meu?! Carpati.org

https://picasaweb.google.com/108098502862874559544/GASTRONOPOLIS#
5725208708027079874


Joi, 29 martie 2012 - 12:36  

mihai.telemark
mihai.telema..
Rucsac
 
36
Nu discutam cu sugarii Carpati.org


Joi, 29 martie 2012 - 13:07  

miparv
miparv
Rucsac
 
37
Eu unul, cand merg pe munte, am cu ce umple rucsacul - nu-mi trebuie geanta de obiective in spinare sau obiectivul gigant cum e aratat in filmul de mai sus. E drept, diferenta este dar consider ca nu justifica pretul si gabaritul. Oricum, zoomul 10X la compacta nu prea ma mai satisface si am pus ochii pe Canon SX40IS (SX30IS). Merita, ce ziceti ?


Vineri, 30 martie 2012 - 20:55  

odin
odin
Rucsac
 
38
Cel mai bun teleobiectiv sunt picioarele, cel mai sharp obiectiv este un trepiedCarpati.org
Vorbe vechi de care m-am convins ca sunt adevarateCarpati.org


Sâmbătă, 31 martie 2012 - 11:27  

merlin
merlin

 
39
N-am mai fost de mult prin zona (aci) si acum am dat de acest articol.
Indraznesc sa fac cateva corectari:

- P - nu este mod predefinit in care aparatul alege setarile. Acesta se numeste mod AUTO. Modul P, denumit Program, ofera utilizatorului mai multe combinatii diafragma/timp de expunere care, fiecare in parte dau aceeasi expunere corecta. Ultilizatorul alege dintre ele pe cea care ii satisface nevoie unui anumit timp de expunere (mai lung sau mai scurt) sau a unui anumit camp de claritate (DOF, mai ingust sau mai larg) si, de asemenea mai poate influenta modul de masurare al luminii (Spot, Preponderent central si Matriceal), poate sub- sau supracompensa expunerea si poate alege balansul de alb dorit (WB). Poate actiona si asupra valorii ISO atunci cand timpii din combinatiile prezentate sunt prea lungi si duc la fotografii miscate, neclare.

- A sau Av- Modul Prioritate de diafragma, in care utilizatorul isi alege diafragma in functie de necesitate iar aparatul calculeaza timpul necesar unei expuneri corecte teoretice, conform modului de masurare al luminii. Utilizatorul poate sub- sau supracompensa expunerea si alege balansul de alb. In cazul in care timpul socotit de aparat este prea lung si exista riscul ca foitografia sa iasa miscata, daca se doreste pastrarea diafragmei singura solutie este cresterea valorii ISO.

- Expunerea - combinatia de timp+diafragma+ valoare ISO care reproduc si influenteaza senzorul/pelicula fotografica cu o lumina identica cu cea captata cu ochiul liber. Nu confundati expunerea cu timpul cat perdeaua sta deschisa. In functie de creativitatea personala si de necesitatile realizarii unui cadru, expunerea se poate compensa negativ (subexpunere) sau pozitiv (supra expunere)

- S sau TV - Modul prioritate timp de expunere - ultilizatorul alege timpul dorit in care se impresioneaza senzorul sau filmul cu lumina iar aparatul calculeaza deschiderea necesara diafragmei pentru a produce o expunere corecta. Daca este nevoie se va actiona suplimentar asupra cresterii/descresterii ISO; se mai poate actiona balansul de alb si realiza sub- sau supracompensare.

M - complet manual.

In modurile P, A sau AV, S sau Tv, - sub- sau supracompensarea se face din menu-ul aparatului sau din butonul dedicat marcat prin punctul +-, spre - (minus) in cazul subcompensarii (caz in care fotografia iese mai intunecata decat ce se vede cu ochiul liber) sau spre + (plus) in cazul supracompensarii (caz in care fotografia iese mai luminoasa). Cele doua actionari asupra expunerii, sub- si supracompensare se pot face in toate modurile de masurare ale luminii, respectiv Spot, Preponderent central si Matriceal. In modul M (manual) sub- si supracompensarea se face actionand asupra timpului, diafragmei si valorii ISO, cate una, cate doua sau toate trei in acelasi timp, dupa necesitati si in directiile potivite.

„De aceea un obiectiv FIX e mai bun decat altul. In afara de asta, la capetele lui, un obiectiv devine soft. ” - Un obiectiv FIX este mai bun decat altul? Mai mult sau mai putin! Insa de cele mai multe ori, mai bun decat un obiectiv de tip ZOOM, caz in care se aplica ..„la capetele lui, un obiectiv devine soft” O marja de 2- 3 mm este exact vax incat sa poata fi vazuta diferenta cu ochiul liber!

ISO - cu cat creste valoarea sa cu atat creste si valoare zgomotului de imagine, foarte deranjant cu cat se impinge valoarea ISO spre maximul suportat de aparat.

METERING -ul - nu este o matrice de masurare a luminii ci o functie/mod de masurare a ei.
a) Matrix - aparatul masoara lumina ajunsa pe intreg senzorul si face o medie. Indicat a fi folosit atunci cand lumina este omogena sau cand intreg subiectul are aceeasi lumina. De asemenea cand se lucreaza cu blit, incorporat sau extern sub lumina soarelui.
b) - Preponderent central - dupa cum ai spus in mare parte insa nu ignora in totalitatea lumina adiacenta ci expune tinand cont in principal de expunerea zonei centrale a cadrului. Indicat de utilizat la fotografia de portret in interior in timpul evenimentelor.
c) Spot - aparatul masoara lumina doar intr-un singur punct (subiectul poate ocupa toata fotografia si nu se mai pupa cu ce ai scris tu) si sugereaza expunerea corecta doar pentru punctul acela. La aparatele de buzunar si la cele tip d-SLR se poate face acest lucru doar prin punctul de focalizare central . Cele profi fac pe toate punctele de focalizare. Indicat a fi folosit cand se fotografiaza fara blit in contralumina si te intereseaza expunerea corecta a subiectului fotografiat, in toate celelalte cazuri (chiar si cu blit) cand te intereseaza doar expunerea corecta a subiectului fotografiei.

Balansul de alb - indicat a se realiza manual (daca aparatul si timpul permit) dupa ce s-a stabilit expunerea corecta pentru subiectul fotografiat.

Toate cele colorate, sau alb/negru!


Miercuri, 25 aprilie 2012 - 19:25  

marian
marian
Rucsac
 
40
@merlin: domnule, jos palaria pentru explicatii


Miercuri, 25 aprilie 2012 - 21:17  

merlin
merlin

 
41
Oricand pot fi de ajutor o voi face cu placere!


Miercuri, 25 aprilie 2012 - 22:57  

diana13
diana13

 
42
Multumesc mult pentru informatii. Am invatat multe si abia astept sa le pun in practica!


Miercuri, 1 noiembrie 2017 - 12:23  


 




Trebuie sa te autentifici pentru a putea adauga un comentariu

 
0,0962 secunde

GetaMap.org | Maps from all over the world | ro | fr | es | de | Calculator distante
ViewWeather.com - A new way to view the weather | nl.ViewWeather.com | sv.ViewWeather.com
Regulament carpati.org
© copyright (2004 - 2019) www.carpati.org