Skin Classic Skin White Skin Black & Whilte Skin Default Adauga la Favorite (In contul carpati.org)
Cautare:

Doneaza

Calendar

Martie 2019
LMMJVSD
123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031

Aprilie 2019
LMMJVSD
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
2930

Online

Vremea
Varful Pasec
Muntii Aninei

Reduceri

Voluntar in Carpati - 2016

Homepage

Lista de discutii

Cate ceva despre inceputurile schiului


Nu cunoastem nici un inventator al schiului."Aparatul" apartine asa ca sageata si arcul,bumerangul,roata si lancea acelor obiecte pe care nimeni nu si le putea imagina sau nascoci singur si au aparut ca rezultat al cunoasterii bazate pe experienta si observare,toate transmise empiric. 

Exista diferite tipuri de obstacole care il obliga pe om sa le faca fata si sa le depaseasca printr-o oarecare activitate sau mijloc ajutator. Cum nu ne putem baza pe multe descoperiri arheologice,depindem de cercetari lingvistice prin lamurirea basmelor si comparatii de obiceiuri populare. Ni-l putem inchipui pe primul schior in felul acesta:"Era odata,acum mai multe mii de ani,inaintea glaciatiunii,in pustiul de zapada,un om care-si tara picioarele inghetate prin zapada groasa.Prin siretenie a vanat un animal,iar din blana lui si-a facut niste invelitori pt picioare.


Cu timpul,generatii trecand,acest om a observat ca blana nu numai ca incalzeste si fereste de rani,ci si faptul ca prin marirea suprafetei de calcare afundarea in zapada e putin oprita si deplasarea devine mai usoara.Atunci ia piei si blanuri mai robuste,mareste suprafata talpii cu bete sau oase si constata dupa alte generatii ca inaintarea e mai usoara daca spicul blanii(firul mai lung si mai gros) e orientat inapoi. Atunci transforma intaritoarele blanii si formeaza un stramos al schiului,facand un cadru pt fiecare picior,apoi invata sa foloseasca "aparatul de mers pe zapada". 

De atunci,peste iar o mie de ani,toate populatiile nordice,carora li se facuse viata nomada mai usoara datorita aparatului,s-au gandit la primul realizator al schiului si l-au ridicat la rangul de zeu,era ULL,"zeul tuturor schiorilor".Unii mai numesc schiul si "incaltari pt zapada",in traducere libera.


Se pare ca schiul are o "patrie" cam restransa:imprejurimile lacului Baikal, Muntii Altai si Asia de Nord. Alti cercetatori sunt de parere ca schiul a aparut in zonele mlastinoase raspandindu-se apoi spre nord,dar care avea rolul de a apri scufundarea in mlastina.De aceea muzeul din Munchen il prezinta pe schiul de mlastina drept stramos al schiului actual,afirmand ca ar fi fost folosit pt zonele mlastinoase cum ar fi cele din Korea sau Suedia. Noile realizari in domeniu ar fi fost o dezvoltare inceata si fireasca a "aparatului" peste tot acolo unde omul trebuia sa se impuna in nordul inghetat. 


In decursul anilor s-au dezvoltat 2 tipuri de schiuri: 

1)Schiul nord-asiatic,scurt si lat care a ramas si azi un mijloc de deplasare

2)Schiul lung,subtire si mladios de tip lapon folosit de finlandezi,suedezi dar mai ales de norvegieni. 

Ca schiul era in nordul Scandinaviei un obiect raspandit inca din epoca bronzului,e stiut. S-au gasit relicve in mlastini,iar cercetarile le-au atribuit o vechime de 2500-4000 de ani.Aceste schiuri au o forma izbitoare cu cele actuale,pezentand si un soclu pt o legatura de tip modern. 


In Europa Centrala,schiul a aparut in sec 16 in ilustratii proaste calitativ dar si putine exemplare care serveau numai pt curiozitate...La inceput,schiurile au avut un aspect respingator in ceea ce priveste imaginea:in piciorul drept era o scandura scurta si lata acoperita cu blana iar in piciorul stang o scandura ingusta si lunga neacoperita de blana.Proprietatea blanii de a aluneca usor inainte si de a opune rezistenta la miscarea inapoi,e cea mai veche stiinta despre schiat.Azi se folosesc blanuri de foca sau derivate artificiale.Blana era prinsa la inceput de schiuri cu ajutorul unor catarame,insa datorita frecarii de zapada , ele au fost schimbate,era vorba de lipirea blanii de schi cu ajutorul unei ceri speciale si erau mai mici decat schiurile cu 10-15 cm.Cand nu se foloseau,blanurile erau dezlipite de schi si impaturite astfel incat sa nu ajunga lipiciul la blana,apoi puteau fi lipite la loc la nevoie.Probabil ca deplasarea se facea cam cum se joaca azi copiii cu trotineta. 


Schiului ii mai apartineau din cele mai vechi timpuri si doua bete sau chiar unul singur pt a folosi in miscare si forta bratelor.Aparitia batului de schi este prezenta in basmele vechi nordice,care dau chiar si un nume pt ele: GISL cu sens de "ostatic".Batul de schi al timpurilor stravechi era prevazut cu o farfurioara.Betele de azi sunt mai elegante,dar in esenta nu difera de cel prezentat de Schafferius in 1673.O alta diferentiere era faptul ca batul putea fi folosit ca o arma,o lance,iar in zonele unde cresteau reni era folosit ca un "lasso ciobanesc",cam cum sunt azi aparatele cu care se prind maidanezi pe strazi.Drept legatura nu se cunostea decat o ureche din impletitura de salcie sau un ochi de blana sau piele.Unele schiuri norvegiene prezinta un cadru de lemn in locul impletiturii de salcie.Cea mai veche prezentare a unei legaturi e un desen al lui SARO GRAMMATIKUS in 1650 din care reiese ca legatura era destinata numai fixarii piciorului (ca un papuc). 


Se poate accepta cu usurinta ca vechile popoare nordice au folosit schiul foarte devreme in sport.Dintr-un mijloc de deplasare,nelipsit la vanatoare sau razboi,acest "aparat' devine in mod natural mai devreme sau mai tarziu un aparat sportiv.In "Jocuri regesti"(1250) e un pasaj:"exista multi oameni pe la noi care pot sta asa de bine pe schiuri ca pot impunge intr-o singura fuga 9 sau mai multi reni cu batul lor"Cu toate acestea,abia in sec 18 datorita locuitorilor din Telemark(M-tii din sudul Norvegiei) a fost transformat acel mijloc de deplasare in aparatul sportiv cunoscut azi.Ei si zapada specifica din zona i-au dat schiului ingustimea zonei de mijloc,canturile,santuletele de mentinere a directiei,raportul dintre lungime si latime si forma care nu era de gasit nicaieri in lume.In aceasta forma a cucerit schiul lumea.Mai intai aparuse schiul finlandez cu canturi paralele,mai ingust in varf si in spate.Cum forma nu se potrivea cu relieful accidentat din Telemark e azi cunoscut.Cei din Telemark au aflat asta mult mai devreme si au actionat in consecinta. 


Schiul "Telemark",cel de azi are o forma seducatoare,respira prin toate detaliile a perfectiune.Si ori de cate ori incercam perfectionarea schiului trebuie sa ne intoarcem la fauritorii din Telemark si sa acceptam tot ceea ce ei si-au imaginat si inventat. Practic nu e nimic la care ei sa nu se fi gandit.Totul e mult chibzuit la acest schi,cel mai mic detaliu e "cea mai buna adaptare" la zapada. Am spus in ghilimele caci pt schi fond sau sprint sunt mai avantajoase schiurile inguste,apoi mai exista schiul de sarituri,mai lung si mai lat. 

Pe scurt,schiul care "merge" peste tot in lume este schiul "Telemark". Un schi telemark bun (de tura) ar avea la origine urmatoarele masuri : Barbat...lungime 204-212 cm,lopatica 92-93 mm,mijloc 71-73 mm,spate 82-83 mm. Femeie ...lungime 190-200 cm,lopatica89-90 mm,mijloc 68-73 mm,spate 80-83 mm. In cele din urma avem schiurile de vara,desi se poate schia pe zapada Firn si cu cele normale. Numai greutatea ar fi un dezavantaj. Multumita austriacului Bilgeri avem schiul de vara,de 120-150 cm lungime,putin lat si nu prea rotunjit.In Innsbruck sunt aceste schiuri mai folosite. E chiar si un club care s-a specializat in folosirea acestor schiuri. 

Si vanatorii le mai folosesc,pe la noi se numesc "de padure". In constructie se foloseste lemnul de mesteacan,usor si ieftin,frasin,mai greu dar mai tare si Hikory "nuc american", cel mai greu mai tare mai elastic si mai scump dintre lemnele de constructie.



Vineri, 17 octombrie 2014 - 18:37 
Afisari: 2,394 


Postari similare:





Comentariile membrilor (2)

conrad
conrad
(admin)

 
1
Acest articol nu este despre echipament, sub nicio forma. Este vorba de o istorie a skiului.
Te rugam sa-l reintroduci la categoria corespunzatoare, altfel va fi inactivat


Marți, 28 octombrie 2014 - 13:53  

odin
odin
Rucsac
 
2
Scuze de intarzere, mesajul tau nu a ajuns la mine Carpati.org O fi vreun BUG pe site, ceva.
In rest, nu e nicio problema sau suparareCarpati.org
O zi faina tuturor Carpati.org


Sâmbătă, 1 noiembrie 2014 - 14:21  


 




Trebuie sa te autentifici pentru a putea adauga un comentariu

 
0,0542 secunde

GetaMap.org | Maps from all over the world | ro | fr | es | de | Calculator distante
ViewWeather.com - A new way to view the weather | nl.ViewWeather.com | sv.ViewWeather.com
Regulament carpati.org
© copyright (2004 - 2019) www.carpati.org