Buldozereala prin rauri

De acord cu frustrarea ta contra tunurilor de milioane de euro si licitatatiilor obtinute stim prea bine cum. Sa nu ma intelegeti gresit nu le iau apararea acestor borfasi care exploateaza resursele naturale doar in scopul buzunarului propiu.
Dar... de aici pana la a condamna existenta MHC-urilor care ne dau energie (cat de cat mai putin poluanta si muuuult mai eficienta decat o termocentrala care nu poate fi pornita si oprita in functie de cererile retelei), exploatarile forestiere cu care facem mobila si altele, balastierele cu care facem constructii si sosele, etc.
Baraje ca Vidraru, Izvorul Muntelui sau Portile de Fier cum credeti ca au fost facute? Fara buldozere si excavatoare? Fara implicatii asupra mediului? Balastul pentru betonul din blocul sau casa in care stati de unde credeti ca provine? Nu cumva tot din rauri? Mobila in care va tineti hainele...e facuta din lemn - da ati ghicit - din padure. Dar se pare ca pe acestea le-am acceptat din simplul motiv ca existau acolo inainte de a ne naste. ( Sau de dragul mediului sa le daramam si pe acestea???). Daca totul ar fi facut conform avizelor de mediu, si aici ma refer si la exploatare nu numai la constructia in sine, nu cred ca ar fi mare problema. Adevarata problema consta in calitatea lucrarilor executate, in respectarea celor scrise in proiecte si avize, etc.
Si asta nu este numai la noi. De exemplu in SUA un fluviu intreg (Colorado) a fost redus la stadiu de simplu rau interior prin captarea INTEGRALA pentru alimentarea cu apa a populatiei.
Io zic ca pentru a proteja mediul, sa ne mutam cu totii in pesteri sau prin paduri si prin munti, sa vanam doar pentru subzistenta, sa taiem sau sa culegem doar lemnele uscate...etc.
Ca un simplu exemplu mi se pare mult mai grav sa vanezi...de dragul distractiei si a "sportului", decat sa regularizezi un curs de apa, desigur daca si acestea ar fi facute cu cap si nu de baietii "destepti" si iarasi mult mai grav aruncarea de deseuri pe munti, vai, etc, (lucru care de altfel e facut de oameni simpli - si astia sunt multi - si care culmea nu aduce niciun euro nimanui).


Marţi, 25 octombrie 2011 - 07:59  

Un raspuns mai mult la comentariu lui Andy:

eu unul nu accept in veci ce s-a intamplat la barajul de la Izvorul Muntelui si la hidrocentralele de pe Bistrita;
a fost o crima generala din partea statului comunist si anume: sate distruse sau rase cu budlozerul, rauri distruse, biserici si lucruri de patrimoniu ingropate fizic, profanari de cimitire (au fost ingropate cu totul sub lac), vieti si gospodarii distruse, un intreg paradis distrus, modificari climatice zonale, masive intregi afectate.
Si toate astea cred s-au intamplat la toate barajele si hidrocentralele facute in timpul comunistilor. Fara cap. Nu mai spun de Ada Kaleh, un paradis aflat acum doar pe timbre, in memoria oamenilor si in cateva obiecte de decoratiuni.

Si toate astea merita?

Adevarata problema suntem noi oamenii pentru ca nu reusim sa vedem valorile, paradisul de langa noi si in in loc sa-l pastram, sa-l conservam, il distrugem. Rosia Montana, Lacul Izvorul Muntelui, raurile modificate de hidrocentrale, soselele-rani din munti facute special pentru defrisari si vanatore (Rodnei, Leaota etc), defrisarile masive din munti, din adancul muntilor si asa mai departe.
Nu putem face asta cu cap? Cu inteligenta, cu responsabilitate prin respectarea naturii si a valorilor?

Reducem totul la extrem, este o tara, o trauma a mintii noastre de oras, sa ne mutam in pesteri, dar taranul roman cum a trait la munte, in pesteri?
De ce sa devenim pustnici sau sihastri cand putem fi oameni normali si sa apreciem ce este langa noi?
De ce te simti atat de bine pe un munte care nu e foarte aglomerat, fara gunoaie si fara prea multa civilizatie? Pentru ca este liniste, esti intr-un mic paradis.
De ce apreciezi o soba intr-o cabana, sau fumul pe un hoceag il simti in adancul sufletului tau?
De ce te simti chemat de viata simpla, de la tara, de stanile si ciobanii care incep sa dispara de pe munti?
Pentru ca inlauntrul tau este aceasta chemare spre adevar si spre lucrurile simple si nu spre lucrurile care ne complica viata.
Da, e adevarat, folosim tot ce inconjoara dar folosim cu discernamant nu suntem niste consumatori nelimitati. Sau poate suntem?
Continuam sa-l distrugem si sa ne distrugem pe noi.

Si asta prin vointa, neintelegere, lipsa de atitudine corecta, indiferenta, lacomie si asa mai departe.
Ce se poate face? Fiecare are raspunsul in sufletul lui.


Marţi, 25 octombrie 2011 - 09:20  

andy79 eu nu sunt anti hidrocentrale, ci anti felului in care sunt facute. uite daca te uiti la emisiunea de duminica in contractele lor scrie clar ca ei nu au voie sa atinga luciul apei, conducta trebuie sa fie in lateralul albiei la 0,5m deasupra apei. eu sunt anti felului in care se construieste. la noi ca la nimeni


Marţi, 25 octombrie 2011 - 10:02  

claudiuiasi, ţăranul român din munte nu are o viaţă uşoară. Faptul că tu apreciezi un foc în sobă e pentru că îţi provoacă nostalgie. Cîţi de pe aici au trăit cu adevărat la ţară şi au muncit să vadă cum e să-ţi rupi spatele cărînd lemne, dînd cu sapa (uneori pe degeaba), cosind hectare de fîn sau cărînd apă de la o fîntînă sau izvor aflate la distanţă de casă? Cîţi au învăţat la lumina lămpii în care ardea petrol cărat cu cîrca de la zeci de kilometri? Crezi că e simplă viaţa la munte? Nu e deloc. Doar pare.

Da, construcţia hidrocentralelor afectează mediul, ireversibil. La fel o face orice acţiune a omului. Preferi centrale nucleare? Preferi termocentralele? Sau eoliene pe munţi? Dacă vrei energie, trebuie s-o obţii din ceva.


Marţi, 25 octombrie 2011 - 10:42  

De acord ca nu are viata usoara si ca imi provoaca nostalgie.

Dar nu am spus ca la munte sau la tara viata e simpla ma refeream ci a lua lucrurile simple asa cum sunt ele in acel mic paradis pe care il distrugem. Nu am spus un moment ca viata e simpla e doar intrepretarea ta. Mama mea a invatat la lumina lampii, ca sa faca carte mergea 10 km. eu unul nu am invatat la lumina lampii dar mi-a insuflat un lucru: sa te bucuri de natura, nu sa o distrugi, sa respect satul romanesc si valorile lui. Si am taiat si lemne, am dat si cu coasa, am mers si la porumb si la cartofi si la sfecla mai la vale, si cu vaca si apa de fantana. Nu e deloc viata simpla ci am spus sa te bucuri de lucrurile simple.

Biserica din sat ramane biserica din sat, nu e ascunsa de apa barajului, raul ramane rau, casa ramane casa, ordinea satului si a mersului pe lumea asta nu trebuie reinventata desi omul sanatos de la tara a luat din toate cate este bun.
Prefer sa respectam si sa pastram ceea ce este langa noi nu sa distrugem. Solutii sunt si le avem la dispozitie si chiar tu le-ai prezentat intr-un articol.

Nici o energie de pe lumea asta nu va justifica sa bagi satul sub pamant sau sub ape.

Ma intreb daca prefer centrale nucleare? Habar nu am, nu ma pricep.


Marţi, 25 octombrie 2011 - 11:24  

@ratza: Constructia acestor minihidrocentrale nu aduce nici macar un strop de energie in satele izolate.

Daca erau construite pentru satele respective, erau construite din fonduri europene de catre comunitatile locale... Sa fim seriosi. Revad aici teoriile "postacilor" de la Rosia Montana. Exact acelasi ton, exact aceeasi teorie a "beneficiului fata de comunitate".


Marţi, 25 octombrie 2011 - 12:58  

@ ratza: cu exceptia invatatului la lumina lampii (desi am citit mult la lumina ei - la lumina lumanarii chiar am scris acum aproape 2 ani un jurnal), pot raspunde: eu! Dar nu zi de zi, ca taranul autentic, ci doar 4 luni pe an, pana la varsta de 20 de ani, si apoi din ce in ce mai rar, pana la 24 de ani, cand m-am rupt de sat si de munca fizica, cucerit fiind (poate fara voia mea), de agitatia orasului.
Mi-a mai ramas melancolia, pe care o trezeste orice idee de foc sau fir de fum ce-mi atinge narile.
Sunt inca expert in aprins focul in corice fel de soba sau vatra, cu orice fel de lemne; de asemenea, e o placere aproape divina sa sparg eu lemnele care urmeaza a fi mistuite de focul ce va incalzi soba; stiu cum se tine coasa in mana si fraiele unui cal naravas inhamat cu greu la caruta; am prasit (dat cu sapa) zeci de pogoane de porumb si cartofi, neintelegand pe atunci de ce trebuie sa folosim sapa cand exista ierbicide... abia acum am inteles, platind de 4 ori mai mult pe o rosie pe care scrie "eco"; nici in prezent in ograda de la tara nu exista fantana, apa se aduce in galeti de la fantana de pe mahala, iar de multe ori, lemnele pt. iarna erau aduse pe umar din padure, nu cu caruta; in verile secetoase, caram cam 50 de galeti de apa, pe zi, de la 100 m departare, pt. a uda rasadurile de varza, ceapa, rosii, castraveti si ardei, din gradina; si nu de putine ori, pe la sfarsit de august, cand munca depusa isi astepta rodul, venea o grindina zdravana care ingropa totul. Imi amintesc de o asemenea urgie, care, pe langa distrugerea tuturor recoltelor, a ucis si inecat si jumatate din pasarile de curte, desi satul de care vorbesc nu se afla intr-o zona inundabila...
Dar, gandindu-ma la toate astea, la bucuria ruperii unui mar direct din copac, la mancatul unei rosii direct din gradina, asa, nespalata, asortata cu niste branza de pe care se scurgeau, negre, darele de pamant de pe mainile mele, gandindu-ma la iedutii care-mi sareau primavara in spinare si-mi rodeau sireturile si la matzele care iarna, cand erau date afara, dormeau pe caine, la vitei, la focul din soba, iarna, la bucatele aburinde si butoiul plin cu vin rece, din pivnita, la vacile ce mai ca ma doborau jos cand ma duceam cu spinarea cu fan la ele, iarna, precum si la multe altele, pot sa-ti raspund: da, cred ca viata e simpla la tara, chiar si la munte. Dar nu, nu e deloc usoara!
Insa cine isi doreste sa traiasca "usor"? Cand te simti viu: cand stai citindu-ti cartea in confortul apartamentului sau cand infrunti viscolul pe munte?
N-am sa inteleg niciodata ce anume s-a schimbat in mine! Unde, pana la 20 de ani nu puteam concepe cum un om si-ar putea petrece o singura clipa libera la oras, cand la sat era atata libertate, acum, in afara de escapadele pe munte, realizez cu regret ca restul timpului liber il petrec la oras. Si nu ma mai vad traind intr-un mod atat de simplu. Chiar daca, asa cum spunea si claudiu, chemarea launtrica spre lucrurile simple exista.
Pe vremea copilariei si adolescentei mele petrecuta la sat, totul avea un ciclu al lui, nu puteai sa-l ratezi - nu pierdeai noptile, pt ca dimineata mugea vaca in grajd; pamantul daca nu-l arai la timp, apoi urma sa muncesti degeaba. Si doborai copacul, cu toporul, fara mila, chiar daca avea coroana verde - trebuia sa te incalzesti cumva!
Eu cred ca daca am lua din natura, intr-un mod responsabil, doar ceea ce ne trebuie, ar fi bine pentru toti. Energia trebuie produsa cumva si, daca ma intreaba cineva, prefer hidrocentralele, decat centrale atomice si termocentralele... Si in acest caz, impartasesc opinia lui Alexandru: nu sunt impotriva construirii de hidrocentrale si nici a defrisarilor, daca s-ar construi cu responsabilitate, respectandu-se normele impuse, si daca pt. fiecare copac taiat s-ar planta un altul, iar zona defrisata ar fi lasata curata, pt a se regenera. Daca toate astea s-ar respecta, atunci eu as fi un om multumit.

Noi, ca spcie, am consumat de-a lungul istoriei resursele planetei, in cel mai iresponsabil mod cu putinta. Exterminand specii intregi, distrugand astfel echilibrul natural. Arzand chiar mii de hectare de padure, doar pt. a obtine teren arabil si pasuni. Cine poate crede, acum, ca Baraganul era o "padure nesfarsita"?
Abia in secolul 20 am realizat ce am facut si ca totul se termina, la un moment dat... pana si resursele naturale. De aici incolo, trebuie sa ne gandim si cum sa le regeneram, caci sa le consumam ne pricepem de minune!

PS: pt. a nu se intelege gresit, mai adaug: prefer energia produsa din resurse naturale, atata timp cat amenajarea respectiva este eficienta! Referitor la minihidrocentrale, dupa ce m-am mai informat oleaca, am ajuns la aceeasi opinie ca si cipicernat.
Ada Kaleh, satele ingropate, schimbarile climatice, distrugerea unor rauri, toate adiacente marilor lacuri de acumulare din tara, sunt, ce-i drept, o durere si in sufletul meu. Insa, cum nu sufar sa vad fumul iesind pe hornurile termocentralelor, apele poluate de acestea, campurile de steril si centrale nucleare care sar in aer, distrugand viata pe vaste intinderi si afectand intr-o anumita proportie intreaga planeta, tind sa cred ca marile hidrocentrale sunt raul cel mai mic.


Marţi, 25 octombrie 2011 - 12:58  

mentionez inca o data: nu sunt anti energie regenerabila, sunt anti lucrurilor facute ca la romani - si anume in bataie de joc fata de restul elementelor implicate in proces


Sâmbătă, 29 octombrie 2011 - 05:59  

Off-topic: Si daca as sta intr-un sat (de munte) ce ar strica acolo niste internet ? Deasemenea nu ar strica nici baterii multe, beculete, muzica si internet inclusiv cand sunt la camp !!! De apa in casa la fel nici nu se discuta, as avea chiar daca as locui in zona neelectrificata si fara retea de apa, nu-i asa ?

On-topic: In afara de Fagaras mai e vreun masiv in care se fac distrugeri de genu ? Intr-o oarecare masura eu sunt pentru hidrocentrale, fiind cam raul cel mai mic din cele posibile pentru producerea energiei electrice.


Luni, 31 octombrie 2011 - 21:25  

parangul. din cate stiu. dar nu ai vazut commentariul meu de mai sus, luna. daca te vei uita la emisiunea de duminica 23 octombrie "romania te iubesc" vei vedea diferenta in constructii si in distrugere. dar noi romanii ne aruncam sa comentam inainte sa gandum. NU E VB DE HIDROCENTRALE E VB DE FELUL IN CARE SE CONSTRUIESC!!!!. asta e gen rosia montana exploatarea aia. vedeam commenturi de gen aaa concentratia de cianuri din lac e sub standardele admise, baraju e rezistent la nu stiu ce cutremur, etc. iara nu e vb de aia e vb ca NU SE mai prea exploateaza cu cianuri si de faptul ca tre sa vina canadienii din franzela sa ne dea si noua un mic profit ca la milogi (ca doar nu ne dau 20% sau cat au zis ei ca nu is nebuni) in loc sa exploatam NOI ca tara aurul ala pentru ca el al NOSTRU, al Romaniei. nu tre sa vina toti hotomanii de dincolo sa ne jefuiasca. asa si aici mai repet odata: nu e de HIDROCENTRALA e de FELUL in care se construieste!!!

uite-te si tu unde se fac asemenea chestii, uite-te ce ramane in urma lor. etc. nu mai vb din varful buzelor fara sa vezi/ fara sa stii.


Luni, 31 octombrie 2011 - 22:15  

Am citit, insa singura hidrocentrala de care stiu sa se lucreze in zona e cea de pe Jiu. Nu neg celelalte lucrari, insa cum eu nu merg prin Parang nu pot zice nimic. Oricum nu cred ca exista vreo solutie impotriva acestor actiuni, din pacate. Banu si nevoile primeaza.


Luni, 31 octombrie 2011 - 22:29  

pai solutia ar fi sa se construiasca "regulamentar". la noi se muta albia raurilor, teoretic ei nu ar avea voie sa o atinga. conducta ar trebui sa treaca pe langa rau nu prin el.


Marţi, 1 noiembrie 2011 - 09:17  

Multe lucruri "ar trebui" sa fie cum trebuie, si nu sunt. La cata vraiste, profesionista, este in mai toate domeniile... nici nu stii cu ce sa incepi pentru indreptarea situatiei. Grav e ca toate acestea se cunosc, la nivel local si national, surprizele fiind numai pentru noi, 'boborul' cititor. Si ca cei din vitrinele puterii nu fac nimic pentru a se reveni la o normalitate europeana pierduta. Vai de noi! Poate si de aceea fugim pe munte, in salbaticii mai cinstite decat viata de zi cu zi, pentru a nu pierde ultimul rasarit sau apus de soare, ultimul izvor necaptat, ultima ploaie meseriasa, ultimul rau nepoluat (daca mai exista asa ceva!), ultimele animalute de tot felul care sunt, cu siguranta, si mai nedumerite decat noi cu ce se intampla. In rest, numai de bine!


Joi, 3 noiembrie 2011 - 21:38  

partea buna e ca dupa reportaj, ministerul mediului s-a autosesizat si a oprit lucrarile pe raul cu pricina. pacat ca numa pe un rau si numa dupa interventia reporterilor. restu... Dumnezeu cu mila!


Vineri, 4 noiembrie 2011 - 02:12  

Trebuie sa te autentifici pentru a putea adauga un comentariu