Skin Classic Skin White Skin Black & Whilte Skin Default Adauga la Favorite (In contul carpati.org)
Cautare:

Doneaza

Calendar

Ianuarie 2019
LMMJVSD
123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
28293031

Februarie 2019
LMMJVSD
123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728

Online

Vremea
Varful Rebra
Muntii Rodnei

Reduceri

Voluntar in Carpati - 2016

Homepage

Lista de discutii

ACTUALIZAT Scurtă introducere în utilizarea GPS-ului


/GPS/lo.jpg


Preambul


Nu sunt un specialist în comunicații ci un simplu utilizator care nu are pretenții de niciun fel. Încerc prin acest articol să împărtășesc din experiența mea și totodată să intrig alți utilizatori pentru ca prin critici constructive să dea altora și inclusiv mie posibilitatea de a învăța mai multe despre domeniul în cauză. Informațiile prezentate aici nu au acuratețea unei lucrări științifice ci cea a unei discuții în R3001.


Despre GPS

Există voci pro și contra utilizării GPS-ului pe munte. Trebuie să spunem însă de la început că oricare ar fi tabăra pe care o alegem, un om de munte trebuie să știe să se orienteze în toate situațiile clasice posibile: fără instrumente, doar cu hartă, cu hartă și busolă. (Despre acestea găsiți un articol excelent aici) După ce stăpânește la un nivel acceptabil metodele specifice fiecăreia dintre situațiile anterioare, doar atunci e recomandată utilizarea GPS-ului. De altfel, acesta nu este o soluție mură-n-gură: tot trebuie să știi să citești o hartă topografică pentru a-l putea folosi. Personal, consider GPS-ul o măsură de siguranță și îl utilizez doar în situații speciale.


Am nevoie de GPS?

GPS-ul poate fi folosit atât pentru orientarea pe traseu cât și pentru pregătirea unui traseu înainte de a-l parcurge.

În materie de orientare, în condiții normale (vizibilitate bună, traseu marcat și timp berechet) GPS-ul este o greutate inutilă în rucsac. El devine un real ajutor atunci când vizibilitatea scade și/sau traseul nu e bine marcat și ne grăbim. 

În materie de pregătire a traseului, GPS-ul poate fi însă extrem de util. Îl putem folosi dacă vrem să organizăm o tură care conține trasee pe care nu am mai fost sau vrem să știm dacă și cei care merg mai încet vor face față sau vrem să analizăm mai multe variante de traseu. Dacă vorbim de Bucegi și de montaniarzi experimentați atunci iarăși, GPS-ul e inutil. Pentru începători însă sau pentru trasee din munți în care nu am mai fost, GPS-ul furnizează date exacte și utile.

/GPS/screen_shot_2013-05-21_at_09.50.28.jpg


Ce este de fapt GPS?

Acronimul GPS vine de la Global Positioning System, care tradus corect în română înseamnă: sistemul de poziționare pe glob (nu globală). Foarte simplificat vorbim despre o rețea de sateliți care transmit către receptoarele pe care noi le numim prescurtat GPS-uri un semnal radio cu conținut telemetric și temporal. Cu alte cuvinte, sistemul de orientare globală este format din sateliți+receptori. Pe aceștia din urmă îi vom numi (incorect) GPS-uri pentru a simplifica lucrurile. 

Mai nou, odată cu apariția smartphone-urilor, am putea spune că sistemul a fost completat cu rețeaua de celule GSM. Un iPhone sau un telefon Android folosește semnalul GSM coroborat cu semnalul satelitar pentru o localizare mai rapidă. 

(ACTUALIZARE)

GPS-ul de telefon este diferit față de cel dedicat. Varianta de telefon/tabletă se cheamă A-GPS, de la assisted, adică se folosește (e asistat) de rețeaua GSM și de rețelele WI-FI din apropiere pentru o localizare grosieră dar extrem de rapidă căutând în paralel semnalul satelitar. A-GPS este rapid și foarte exact în mediu urban însă în natură lasă mult de dorit. Când te afli într-o vale alpină cu pereți care îți închid 70% din cer, cei 3-4 sateliți pe care poate să-i vadă A-GPS-ul nu sunt de ajuns pentru o localizare eficientă, erorile putând fi binișor peste 50m. 


GPS-ul dedicat vede în general undeva între 7 și 12 sateliți și este deci mai exact în situații cu vizibiliate redusă a cerului dar are nevoie de mai mult timp (minute bune) pentru a găsi semnalul satelitar. Pentru drumeții se recomandă deci GPS-ul dedicat iar nu A-GPS.


Există însă și un compromis, smartphone-ul poate fi cuplat cu un receptor GPS extern, legat cu cablu sau Bluetooth. În această situație A-GPS-ul intern al telefonului este înlocuit de receptorul dedicat și astfel acuratețea localizării este incomparabil mai bună. Un astfel de receptor e produs de Garmin, se cheamă GLO și se conectează atât la iPhone cât și la terminale Android (aici trebuie descărcată una din aplicațiile Bluetooth GPS sau Bluetooth GPS provider dar nu toate aplicațiile vor comunica perfect cu GPS-ul extern). Mai sunt și alți producători dar la fiecare trebuie verificată compatibilitatea cu sistemul de operare.   

/GPS/img_210112_a-gps.jpg


De câte feluri sunt GPS-urile?

Unele sunt galbene, altele sunt negre iar altele sunt de cu totul altă culoare dar ce ne interesează pe noi sunt funcțiunile acestora. Cea mai simpla variantă de receptor ne arată doar datele primite de la satelit, adică latitudinea și longitudinea punctului de pe glob în care ne aflăm. Le vom numi GPS-uri telemetrice. Au devenit ceva mai rare în ziua de azi. Variantele mai complexe de GPS au în plus memorie și capacitate de calcul adăugate receptorului. Le vom numi GPS-uri cartografice. În memorie pot fi înmagazinate date de la cele mai simple (puncte pe glob) până la cele mai complexe (baze de date cu o gamă nelimitată de informații).   

/GPS/poza_zoom_produs453.jpg/GPS/poza_zoom_produs492.jpg

În ceea ce le privește pe cele cartografice trebuie să facem diferența între aparatele GPS auto și cele (să le numim așa) topografice. Cele auto conțin în mod exclusiv hărți stradale și informațiile aferente, fiind inutile în afara drumurilor publice dar foarte folositoare atunci când vrei să dai repede de o toaletă în Viena. Cele topografice sunt concepute special pentru zonele din afara rețelei stradale dar pot foarte bine să facă față și necesităților auto.

O variantă foarte comodă și scalabilă de receptor GPS o reprezintă smartphone-urile sau tabletele, care pot rula diverse aplicații (auto sau topo), Aplicațiile pot fi descărcate fie gratis fie contra cost. Android sau iOS e egal, pentru fiecare platformă există aplicații excelente. Limitarea principală a smartphone-urilor este bateria. (Există însă metode de a prelungi viața bateriei, cum ar fi rutarea apelurilor către alt număr de telefon și oprirea funcției telefon: unul din consumurile cele mai mari de baterie se înregistrează atunci când telefonul își caută rețea.)  

Limitarea principală a tuturor GPS-urilor este vizibilitatea către satelit. Marja de eroare a aparatului poate varia de la 3m la 50m, din păcate funcționarea lor este direct dependentă de suprafața de cer vizibilă. Aflate deasupra capului, stâncile, coroanele copacilor și uneori norii abundenți îngreunează, iar în primul caz împiedică chiar, funcționarea aparatelor. (lucru care îi întristează tare pe speologi) 


Ce fel de informație conține aparatul GPS?

punct = latitudine+longitudine+altitudine

parcurs, track sau traseu = șir de puncte (poate fi înregistrat de cineva în timpul parcurgerii unui traseu sau poate fi schițat pe calculator, ultima variantă fiind bineînțeles estimativă)

sensul traseului = ordinea punctelor dintr-un traseu, foarte importantă atunci când unim două trasee

înclinație = exprimată procentual, raportul dintre cateta verticală și cateta orizontală a triunghiului dreptunghic a cărui ipotenuză este panta versantului   

puncte de interes (POI) = informație despre locuri, funcțiuni: cascade, vârfuri, hoteluri etc.

rută = traseu calculat de GPS între două puncte alese de utilizator ( nu este de obicei posibilă în afara rețelei stradale)

hartă = bază de date telemetrice și geografice interogată cu ajutorul unei interfețe grafice

Variantele simple de aparate pot înregistra în memorie doar puncte de reper și înșiruiri de puncte (parcursuri sau track-uri). În teren aparatele respective recepționează datele telemetrice și le prezintă pe un ecran simplificat dând astfel utilizatorului un minim de informație limitat la relația dintre poziția sa și punctele care au fost înmagazinate în memoria aparatului.

Variantele mai complexe au capacitatea de a înmagazina în memorie baze de date care odată corelate cu informația telemetrică dau utilizatorului posibilitatea să afle o multitudine de informații: poziție, direcție, altitudine, distanță de la plecare, distanță până la sosire, timp scurs, viteză, înclinare a parcursului, puncte de interes.

Oricât de bun ar fi aparatul, cea mai importantă componentă a lui este harta. Pentru România, cea mai completăhartă este atlasul digital al României, comercializat de distribuitorul Garmin în România. Varianta cea mai nouă se numește Ro.A.D. 2013 și e atât de detaliată încât conține probabil până și poziția PET-urilor aruncate pe Jepii Mici. Costă o avere (435 RON) și nu poate fi folosită decât pe dispozitive Garmin. Nu fac reclamă pentru Garmin dar au de departe cele mai detaliate hărți topografice și cele mai bune aparate GPS geografice. 


De ce avem nevoie pentru a utiliza GPS-ul?

-un computer personal (PC sau MAC) cu acces internet

-un soft pentru prelucrare de date GPS (BaseCamp, GoogleEarth) sau un cont (gratis) pe GarminConnect sau gpsies.com

-o hartă de bază cât mai detaliată (RO.A.D mai vechi de 2009 sau OpenStreetMap, care e gratis), în cazul în care se folosesc uneltele online atunci harta nu mai este necesară pentru că este deja parte din situri

-un aparat GPS (dedicat sau smartphone) ATENTIE: GPS-urile auto nu pot citi de obicei hărți topo


Care sunt pașii de urmat?

Din ce în ce mai multă lume înregistrează trasee GPS și le face publice pe internet. Track-urile se găsesc de obicei în format Garmin, adică .gpx sau google, adică .kml/.kmz. După ce ne-am familiarizat cu software-ul și hărțile alese, este de ajuns să căutăm pe internet trasee, să le descărcăm și să le importăm în aplicația noastră. Aici ele pot fi decupate, lipite, modificate după plac după care sunt încărcate în aparat. Există bineînțeles și varianta în care traseele parcurse de altcineva sunt încărcate direct în aparat, fără a le mai prelucra. Totodată există situri care facilitează manipularea online a track-urilor.

/GPS/screen_shot_2013-05-21_at_09.30.24.jpg


În cazul smartphone-urilor și tabletelor, există aplicații care administrează baze de date cu trasee încărcate de utilizatori, de exemplu EveryTrail sau Bikemap. Acestea fac destul de ușoară folosirea informațiilor GPS dar necesită conexiune la internet permanentă. Alte aplicații, cum ar fi MotionX GPS pentru iPhone, transformă smartphone-ul într-un GPS geografic serios, cu mai multe hărți la dispoziție. Hărțile pentru smartphone-uri au uneori dezavantajul de a nu putea fi stocate în memoria internă a aparatului necesitând acces la internet și implicit rețea GSM. Unele aplicații știu să salveze local hărțile și acestea sunt de preferat în traseu pentru că uneori nu avem nici rețea GSM și nici internet.


Cum folosim GPS-ul în teren?

Diferența cea mai mare între diversele aparate o face pe teren busola electronică. Aparatele fără busolă electronică ne arată doar poziția noastră pe o hartă urmând să ne dăm seama singuri cum aliniem harta cu realitatea. Aparatele cu busolă își adaptează afișarea hărții în funcție de poziția noastră. Astfel, chiar dacă ne rotim, ele vor indica direcția exactă. În plină ceață, pe un versant fără particularități morfologice veți aprecia cu siguranță busola electronică.


/GPS/peak-alps2.jpg

O funcție interesantă în teren pe care o au smartphone-urile cu GPS și cameră video este cea de recunoaștere a vârfurilor muntoase prin utilizarea capacității de augmentare a realității. Practic, pe ecranul telefonului în funcție video sunt suprapuse informații corelate cu datele telemetrice satelitare și busola electronică internă a aparatului. Există mai multe aplicații care știu să facă asta, PeakFinder și Deuter sunt doar cele două pe care le folosesc eu mai des.


Atenționări

Așa cum spuneam și la început, un aparat GPS nu înlocuiește capacitatea de orientare în teren cu harta și busola. Utilizarea lui are rost doar în situații speciale și doar dacă utilizatorul posedă cunoștințele clasice de orientare. Un începător într-ale muntelui care se bazează pe aparatul GPS nedeținând cunoștințe clasice de orientare face o greșeală imensă care poate avea consecințe ireparabile. Nu uitați că marja de eroare a aparatelor poate varia între 3m și 50m deci nu folosiți GPS-ul fără a vă folosi și rațiunea.


MARE ATENȚIE! Track-urile care se găsesc pe net au doar caracter orientativ, nimeni nu poate garanta că ele au fost alcătuite corect. Ele nu sunt produsul vreunei firme ci sunt ridicări GPS ale traseelor parcurse de utilizatori. Din acest motiv recomand în primul rând folosirea a două surse independente pentru a putea evalua corectitudinea track-urilor.

(ACTUALIZARE)

Iată un exemplu despre ce poate merge prost când folosim GPS:

/GPS/fabian.jpg

Este vorba de traseul Peștera de Gheață-Dâmbul Morii din Piatra Mare, pe lângă Șirul Stâncilor și pe Drumul Țiganilor, marcaj punct roșu (reprezentat aici prin linia neagră). 


Plecând de la Peștera de Gheață ajungem la Gâtul Chivei unde este intersecția PR cu BA. De aici trebuia să urmăm PR dar pentru că zona de sub șaua pe care e intersecția a fost defrișată, marcajele au dispărut și fiind probabil printre primii care ajunseseră acolo nu am văzut nici urme sau vreo potecă (așa cum am văzut după trei luni când am revenit pe traseu). Nu mai fusesem pe acolo așa că am luat-o după nas și am zis că poteca trebuie să meargă în jos, spre vale, deci am pășit voinicește prin crengile tăiate până am ajuns în șleaul forestier. Intuiția mi-a spus că suntem departe de traseul marcat așa că după ceva vreme ne-am oprit iar eu am plecat în căutarea traseului PR. Track-ul de atunci este cel roșu. GPS-ul îmi arăta că traseul corect (cel downloadat de pe net, gri în poză) trebuie să fie la mai puțin de 100 m liniari de unde ne aflam. Așadar am pornit perpendicular pe direcția în care mergeam în ideea că îl voi intersecta, lucru care s-a întâmplat dar numai pe ecranul A-GPS-ului căci în realitate pe coasta pe care urcam n-am dat de nicio potecă. După mai mult de 100m m-am dat bătut și m-am întors. Evident că poteca era la numai 20 de metri de punctul în care am renunțat eu. Revenit pe șleaul forestier acesta s-a transformat după vreo oră în drum forestier și ne-a scos frumușel în Dâmbul Morii. Ca toate lucrurile bune, bălăureala asta a fost pe ploaie și prin nămol. Puteți citi despre ea în acest jurnal: 

http://www.carpati.org/jurnal/zapaciti_si_rataciti_dar_fericiti/2969/


Care a fost hiba? În afară de defrișarea fără minte care a distrus marcajele, track-ul GPS downloadat de pe net a fost incorect. Mare parte a acestuia, exact acolo unde el nu corespunde realității, era desenată de mână. În general îți poți da seama că un track e desenat de mână când are mai puține puncte intermediare, liniile sunt drepte iar schimbările de direcție se fac brusc nu prin devieri succesive. Nu divulg situl de unde am luat track-ul pentru că nu are nicio relevanță, track-urile sunt numai orientative de oriunde ar proveni.



Listă de unelte testate personal

Programe desktop:

Google Earth (PC&Mac) -gratis

BaseCamp (PC&Mac) -gratis


Aplicații mobile:

MotionX GPS (iOS)

Backpacker (Android)

Bluetooth GPS (Android)

Bluetooth GPS provider (Android)

Endomondo (Android)


Unelte online pentru conversie fișiere

http://gpsvisualizer.com - aici se pot converti date din format .kml (GoogleEarth) în format .gpx (Garmin)


Situri unde putem găsi track-uri GPS:

http://gis.modulo.ro  - sit românesc foarte bine făcut, nu sunt chiar toate traseele din țară dar sunt incredibil de multe

http://alpinet.ro - sit unde track-urile si punctele de interes sunt organizate pe grupe muntoase. (mersi dodo79)

http://wikiloc.com  - sit pe care găsim track-uri din toată lumea, inclusiv România, este foarte util pentru că ne arată și o multitudine de informații despre track-ul respectiv iar la descărcare ne dă opțiuni de format pentru fișiere

http://connect.garmin.com - un sit făcut de Garmin ca la carte, conține și track-uri din România

http://everytrail.com  - conține track-uri din toată lumea, inclusiv România

http://gpsies.com  - site nemțesc cu destul de multă informație dar cu un bun editor online de trasee 

http://opemnmaps.eu - site de unde pot fi descărcate în mai multe formate hărți ale Europei Centrale, fostul K&K :), mersi @perretz


Dacă ați citit până aici înseamnă că vă interesează subiectul sau sunteți pur și simplu masochiști :). În ambele situații mi-ar plăcea să aflu criticile și completările voastre.  






Marți, 21 mai 2013 - 11:10 
Afisari: 38,950 


Postari similare:





Comentariile membrilor (18)

abru
abru

 
1
Recunosc ca am citit doar pe sarite, dar mi-au atras atentia aplicatiile peakfinder si deuter. Stiu sa recunoasca si in Romania?
Site-ul gis.modulo nu merge direct, dar daca sterg din bara si las doar adresa principala, merge. Wikiloc la fel.


Marți, 21 mai 2013 - 13:14  

mvc
mvc
Caraba
 
2
Salut Vlad !

Am citit materialul tau si iti voi raspunde la invitatia ta lansata in ultimul rand din articol; in niciun caz nu voi critica ! :-)
Aprecieri pentru articolul tau !

Eu umblu pe munte de ani de zile. Si vara, si iarna, evident ca si primavara, si toamna.

In anul 2011 eu si prietena mea Andreea am parcurs Culmile si Crestele Meridionalilor, pornind de la Sinaia pana la Baile Herculane. Am avut harti si busola. Nu aparat GPS. Ne-am descurcat in zonele mai delicate de orientare, cu harta si busola, uneori, cu un plus de vointa (cand negurile si conformatia terenului chiar erau foarte derutante). Evident, un aparat GPS ne-ar fi fost un bun sprijin.
Am mai avut situatii cand iarna, prin zapezi, ninsoare viscolita, combinata cu negura, intr-o configuratie fara elemente semnificative de teren, ne-am chinuit cu orientarea.

Totodata nici folosirea excesiva a GPS -ului nu trebuie proliferata ! Am vazut indivizi dependenti de acest accesoriu. Sunt perfect de acord cu tine in privinta ca oamenii care merg pe munte trebuie sa cunoasca mai intai orientarea cu harta si busola. E o chestiune elementara si de etica.

Concluzia in opinia mea este aceea ca aparatul GPS este un accesoriu bun pentru oamenii care merg pe munte, necesar in situatiile delicate si deficitare de orientare.

Mihai Cernat


Marți, 21 mai 2013 - 13:39  

dodo79
dodo79

 
3
Salut,
Ca si observatie, cele cu busola digitala indica doar ceea ce indica si o busola (adica directia cardinala) si sunt necesare doar daca stai pe loc. Daca avansezi cativa metri intr-o directie cu GPS-ul fara busola digitala sageata de pe harta iti va indica sensul de mers si automat directia cardinala. Deci busola digitala e aproape inutila.
Ca si site-uri cu informatie montana GPS, as nominaliza si www.alpinet.org, unde track-urile si punctele de interes sunt organizate pe grupe muntoase.
Propusesem la intalnirea de vara 2012 o abordare similara si pe carpati.org, dar nu s-a concretizat. Pacat, eu zic ca avantajele ar fi compensat riscul ca mai stiu si eu ce incepator s-o ia pe un traseu prea dificil pentru el bazandu-se doar pe GPS. Pe principiul asta ar trebui sa nu mai publicam nici jurnale de alpinism, nici descrieri de trasee mai dificile si cred ca am fi cu totii mai saraci daca am proceda asa.
Cu riscul de a fi in dezacordul montaniarzilor experimentati as spune ca le-ar putea fi util chiar si lor in anumite situatii. Sunt munti (ex: Leaota, Iezer Papusa) unde marcajele sunt deficitare, creasta are aspect de culme/platou fara repere si daca nu ai vizibilitate (ceata densa, white-out) orientarea devine dificila (nu imposibila).
In zonele de abrupt este aproape inutil, nu in ultimul rand din cauza erorii implicite de cativa metri.
Cuvantul cheie pentru GPS este "ajuta". In nici un caz nu compenseaza lipsa de experienta, necunoasterea totala a traseului si a modului e abordare a acestuia.
Cate lucruri nu luam cu noi pe munte fara de care ne-am putea descurca, dar care ne ajuta?


Marți, 21 mai 2013 - 14:11  

conashdixit
conashdixit

 
4
Salut și mulțumesc pentru interesul acordat temei.

@ abru, am corectat link-urile, ambele știu vârfuri din RO, dacă te interesează tema îți mai recomand:
https://itunes.apple.com/us/app/point-de-vue/id341554913?mt=8 iOS, Android, vârfuri din RO
https://itunes.apple.com/us/app/peak.ar/id331448290?mt=8 iOS, Android, vârfuri din RO

@mvc, întrutotul de acord

@dodo79, mare scăpare cu alpinet.ro, am corectat


Marți, 21 mai 2013 - 15:08  

odin
odin
Rucsac
 
5
Frumusel articol Carpati.org
O sa completez cate ceva din punctul de vedere al unui posesor de Garmin 60 :
- chiar daca inregistreaza numai track-uri si puncte de interes, are multe alte functii precum planificarea traseului. Cu mici exceptii cauzate de relief, e o unealta tare buna.
- cea mai buna harta este cea facuta de propriul aparat: inregistrezi waypoint-urile si track-urile pe care apoi le descarci in pc . Cand e nevoie, le reincarci in memorie. Si tot asa, pana acoperi toate zonele unde umbli de obicei. Mai are si alte functii utile.
- orice gps, chiar si model vechi ca al meu, are busola electrica: o simpla setare si porneste. In acest caz aparatul orienteaza harta in directia ta de mers si punctele de interes devin parte din vederea de ansamblu, pozitionate corect. Daca setezi "pastreaza Nord", harta pe display se orienteaza spre nord, numai sageata aratand directia de mers. Din experienta mea, prefer prima varianta.
- in timpul mersului, el iti inregistreaza viteza de mers, pauzele si daca ii ceri un punct pe harta (coordonate) si ii ceri timpul probabil in care ajungi iti calculeaza in functie de parametri inregistrati. Daca nu ai traseul inregistrat inainte, aparatul calculeaza in linie dreapta! Vai, abrupturi, etc...nu le ia in considerare ca nu stie de ele. Dar odata traseul inregistrat candva, calculeaza fara gres.

Acum partea cea mai importanta:
- la munte de multe ori este vreme aiurea; sageata rosie de la aparatele actuale nu prea se vede ziua si seara atrage prea mult atentia, pierzand din vedere alte date. Dysplauil galben il consider cel mai bun la munte, vara / iarna...zi / noapte.
- multe au harti integrate, foarte multe liniute, culori, etc...foarte multe linii dauneaza perceperii exacte a situatiei de ansamblu. Eu la al meu am dezactivat toate grid-urile, patratele , liniutele si alte de acest gen, lasand numai track-ul, waypointurile si sageata. Mai mult decat suficient mai ales cand esti obosit si dezorientat. Consider ca e mult mai util cu cat e mai simplu de citit. Parere personala.
- cand lucrezi cu el, trebuie sa fii atent in zone expuse deoarece satelitii nu pot trimite tot timpul impulsuri cu informatii iar aparatul inregistreaza o eroare de plus sau minus nu stiu cati metri. In zone expuse, o diferenta de 10-15 m poate fi fatala. De aceea atentie lsa cata eroare arata aparatul.
-ca ultima concluzie: o sa iti doresti sa ai cel mai vechi si mai ieftin gps cand te prind norii sau ceata din urma. Obosit, pierdut, stii ca ai salvarea cu tine: locul unde esti si directia plus distanta fata de primul adapost. Sentimentul asta de usurare sufleteasca nu se compara cu nimic de pe lume, nici macar cu ceaiul de bujori din Moldova, sa fiu putin glumet Carpati.org


Marți, 21 mai 2013 - 22:39  

perretz
perretz

 
6
In articol nu a fost vorba despre precizia GPS-urilor. Un GPS turistic (topografic) din ultima generatie, performant are precizia in jur de 2-3 metrii (precizia de 2-3 metrii inseamna ca punctul masurat de receptorul nostru este in interiorul unui cerc cu o raza de 2-3 metrii si a carei centru este punctul unde in realitate este coordonata respectiva, masurat cu un aparat de precizie) unde se vede tot orizontul, 5-8 m daca suntem in vale, intre stanci poate sa atinge si 50 metrii. In padure GPS-urile din ultima generatie pot atinge precizia de 3 metrii, GPS-uri mai vechi poate nici nu prind semnalul. In oras depinde de pozitia unde suntem, printre cladiri mai imalti precizia poate scadea pana la 30-50 metrii (ne numin bounce).
In locul denumirii GPS topografic eu asi folosi varianta GPS turistic, fiindca topografii foloses GPS-uri mai performante, care in unele cazuri au precizia sub un centimetru.

GPS nu este numle sistemului global de sateliti, ci este numai sateliti care sunt in proprietatea Statelor Unite. Un alt sistem mare este GLONASS, care este in proprietatea Rusiei, au si chinezi un sistem. Un sistem complementar pentru inbunatatierea preciziei in Europa este EGNOS. Cand a fost pus in functiune precizia de 10 metri de atunci a crescut la 2-3 metrii. GPS-urile din ultima generatie pot sa foloseasca si sistemul GPS si GLONASS paralel (De la Garmin Etrex 10 (aparatul galben din imaginea de mai sus), 20 si Oregon 600 (aparatul negru), 650).

Site-uri interesante:
- openmaps.eu . De aici pot fi descarcate harti gratuite, in unele munti contine foarte multe trasee turistice, puncte de interes.
- geocaching.com, geocaching-romania.ro . Geocaching este un joc, unde cautam unele lucruri ascunse cu ajutorul unui receptor GPS.


Miercuri, 22 mai 2013 - 10:39  

conashdixit
conashdixit

 
7
Salutări

Mersi pentru observații @odin & @perretz, aveți dreptate nu am vorbit în articol despre marja de eroare a GPS-ului. Am introdus în text explicațiile necesare.

@odin, apreciez foarte mult că ne împărtășești din experiența ta directă, în măsura în care un membru de pe site, de exemplu eu Carpati.org ar avea nevoie de un track anume, te-ar putea deranja cu întrebarea dacă îl ai și rugămintea de a i-l împărtăși?

@perretz, sunt foarte binevenite pentru mine precizările tale despre diferitele sisteme, am vrut însă ca articolul să nu conțină decât detaliile tehnice necesare unui simplu utilizator. Am adăugat openmaps.eu la lista de resurse web dar nu am găsit niciun traseu sau hartă montană pentru RO.


Miercuri, 22 mai 2013 - 18:58  

odin
odin
Rucsac
 
8
conashdixit: eu nu am track-uri in gps. Am numai waypoint-uri, adica puncte de interes. Cabane, izvoare, refugii, iesiri, intrari in traseu pe platou/creasta, chestii de genul acesta. Consider ca nu sunt atat de chior incat sa pierd poteca si nici atat de nedescurcaret incat sa nu o dibui chiar si pe vreme urata. Track-ul il fac atunci cand plec din adapost pe vreme rea ca sa stiu cum ma intorc daca plec cu treaba...
Pentru mine e de ajuns, nu folosesc gps-ul decat pe post de colac de salvare cand sunt valuri mari. Si am numai puncte de interes pe creasta/platou unde consider ca trebuie si isi gaseste utilitatea gps-ul. In padure unde e poteca bulevard...nu am facut nimic.

Aparatul are o harta digitala a Romaniei, pe un cd. Trebuie sa o instalez in pc, sa pun cablul, sa transfer datele pe harta. De aici mai departe, nu stiu cum se face. Cum sa ajunga datele acelea la tine? In prima tura cand ne vom intalni, vedem cum rezolvam dar vezi sa nu iti faci mari sperante in date confidentiale sau alte date pe care crezi ca le am , ca nu am. Pur si simplu nu il folosesc decat sa ies din incurcatura pe platou/creasta, adica sa ajung in primul punct cunoscut. Nu am deloc obiceiul sa inregistrez trasee daca nu imi trebuie neaparat. Iar dupa tura le sterg. Nu am pasiunea asta de a merge cu el deschis numai ca sa utilizez tehnica. Ma streseaza... Carpati.org Vezi ca sunt pe aici useri care il folosesc pt documentarea traseului, placerea lor personala. S-a mai discutat pe forum de gps, cauta; o sa ii dibuiesti pe cei care il folosesc asa, poate te pot ajuta mai mult ei Carpati.org


Miercuri, 22 mai 2013 - 22:56  

odin
odin
Rucsac
 
9
http://www.carpati.org/forum/echipament_montan-4/recomandare_gps-
2872/1/


Miercuri, 22 mai 2013 - 23:10  

conashdixit
conashdixit

 
10
Mersi frumos, @odin, nu ma astept sa ai locatiile tunelelor din Bucegi Carpati.org, ma gandeam in principal la puncte de intrare si iesire din trasee nemarcate.

Teoretic, daca ai Garmin, poti sa descarci Basecamp, care te ajuta sa manipulezi acasa informatia culeasa de pe teren. In masura in care nu ai mai transmis pana acum puncte GPS catre altcineva nu are rost sa te apuci sa inveti cum se face.

Mersi frumos pentru thread-ul despre GPS, e foarte interesant.


Joi, 23 mai 2013 - 09:07  

ioanstoenica
ioanstoenica..
Coarda
 
11
Am citit si eu cu interes - asta si pentru ca nu ma prea pricep la tehnica aceasta. Asa ca nu pot nici sa aduc completari utile. Pot sa spun doar ca eu ador sa merg pe munte cu harta si cu busola - si mi se pare foarte tare sa reusesti sa te orientezi pe trasee nemarcate, prin munti salbatici si impaduriti - in felul asta.

Totusi, mi s-a intamplat uneori sa nu mai imi pot da seama unde ma aflu - si deci, sa-mi fie foarte greu sa gasesc continuarea traseului (vorba vine traseu, ca nu stiu daca orice poteca de animale poate fi numit traseu Carpati.org ) In acele conditii, cand nu mai am repere prea exacte in privinta pozitiei mele, mi-ar fi util un GPS. Dar nu pentru a vedea traseul, ci strict pentru a vedea pozitia mea pe harta. Pe urma, tot de capul meu as gasi continuarea. Dar pentru asta, pentru a-ti arata unde te afli la un moment dat, un astfel de aparat poate fi super util in situatii mai delicate.

Cu siguranta si altele sunt situatiile in care el sa fie util, iar in functie de utilizator, pot fi si alte functii utile (sa ai track-ul inregistrat, sa vezi puncte de interes etc). Dar mi-a placut si mie mentiunea pe care ai facut-o, legat de capacitatea de orientare fara gps.

Util articolul!


Duminică, 26 mai 2013 - 20:58  

jadeasp
jadeasp

 
12
Pentru cine nu vrea sa cumpere un GPS dedicat, o solutie ieftina si practic aproape la fel de buna sunt aplicatiile de smartphone.

Eu folosesc OSMAnd cu Contour Lines plugin, care pentru vreo 7 lei iti ofera harti topografice cu curbe de nivel, hill shading (relief facut sa para 3d prin umbrire), majoritatea traseelor marcate (in zonele mai umblate chiar toate), si POI-uri (puncte de interes) cu cabane, obiective, surse de apa si multe alte lucruri utile, toate disponibile pentru descarcare si folosibile fara conexiune la retea.

Harta sursa e Open Source Maps, unde oricine poate sa incarce track-uri si POI-uri. Aplicatia e disponibila doar pe Android, dupa cum ii spune si numele, dar probabil e ceva asemanator si pe alte platforme.


Joi, 7 noiembrie 2013 - 12:01  

licarirea
licarirea

 
13
Foarte bun articolul cat si comentariile. Multumesc
Detin un Ceas GPS Quechua KeyMaze 500 care receptioneaza semnal WAAS / EGNOS - precizie a poziției: 10 m / 5 m.


Marți, 26 noiembrie 2013 - 11:58  

rivas
rivas
Caraba
 
14
Eu detin un smartphone samsung galaxy s3 mini si are functia A-GPS ( android jellybean ) si nu stiu ce program sa folosesc pt. a ma ajuta de gps. Ma intereseaza citeva functii ale sale : distanta parcursa , viteza , altitudinea . Se pot folosii si harti ? telefonul are o memorie interna de 8 G dar se poate extinde pina la 32 de G. sa caut in google play programe ? dar care este cel mai util ? Va multumesc anticipat pentru orice sugestie.


Luni, 24 noiembrie 2014 - 11:45  

perretz
perretz

 
15
Dupa parerea mea, cel mai bun program pentru un smartphone cu Android este Locus. Stie tot ce trebuie, chiar si hartile offline (deci nu necesita conexiune de internet permanent). Hartile folosite de mine: OpenMaps (www.openmaps.eu) si OpenStreetMap pentru biciclisti (www.openmtbmap.org). Metrita sa fie cumparat si versiunea PRO (~15-20lei daca amintesc bine).

http://www.locusmap.eu/


Luni, 24 noiembrie 2014 - 12:31  

macleod
macleod

 
16
Intre timp tehnologia a mai evoluat si fara sa vreau sa fac reclama exista aplicatia "Muntii Nostri" care mai nou reprezinta cam un "must" in ziua de astazi, chiar si daca va fi folosita in ultima instanta (pentru cei care doresc sa se orienteze mai intai dupa mijloacele clasice).
Nu am fost extraordinar de multumit la capitolul localizare, insa nici nu am avut timp si chef de "debug", asa ca nu arunc cu piatra.
Macar ca si harta digitala ar trebui incercata (desi pe hartie o harta e mai usor de folosit - si v-o spune unul care mananca IT pe paine), bateria sa ne tina :-P.


Marți, 18 octombrie 2016 - 13:22  

neco
neco

 
17
Am folosit "muntii-nostri" pe Andriod 6.0. Sunt relativ multumit. Recomand mare atentie la intreprertarea localizarii pe harta afisata. Am coborat de la statia de telegondola de sus de la Azuga pe triunghi albastru, pana in DN 1. La un moment dat, pe o poteca foarte clar conturata fiind, am vrut sa stiu cam unde ma aflu. Aplicatia imi indica o pozitie destul de indepartata de poteca marcata. "Ei, e tampita", mi-am zis.
Nu era !!! Eu eram...pe cararea de biciclete si nu pe poteca marcata. Pe care am intalnit-o dupa un timp. Cand am verifcat iar si indicatia era corecta : mi se spunea ca sunt pe poteca marcata.


Vineri, 18 august 2017 - 11:10  

remus.ion
remus.ion

 
18
Buna ziua si felicitari pentru articol!

Sunt de acord ca cei care merg pe munte trebuie sa cunoasca (cat mai bine) mai intai orientarea cu harta si busola si de-abia apoi, eventual, sa apeleze la un GPS profesionist, care - sa recunoastem - nu e pentru orice buzunar, dimpotriva, iar, cu cat vrem mai multe de la el, cu atat pretul lui este mai mare.

Mentionez ca am, de vreo 6 luni, un GPS GARMIN (GPSMAP 64S), care sta destul de bine la ceea ce inseamna performanta (dau cateva exemple):
- receptor GPS si GLONASS de inalta sensibilitate
- antena elicoidala cvadrupla (pentru o receptie superioara a semnalului, chiar si in canioane adanci sau sub un coronament des etc)
- busola electronica pe 3 axe cu functie de compensare a inclinarii (indica directia chiar si atunci cand nu e tinuta in pozitie orizontala)
- altimetru barometric (indica precis altitudinea si poate fi utilizat si pentru reprezentarea grafica a evoluției in timp a presiunii barometrice, ceea ce ajuta la monitorizarea conditiilor meteo schimbatoare)
- ecran (color) lizibil in lumina soarelui
- posibilitatea de inregistrare a traseelor si de marcare (manuala) a punctelor importante de pe traseu (de exemplu: un marcaj, un loc de refugiu sau orice alt reper pentru a reveni la el)
- memorie integrata de 4G (accepta si card microSD) si multe alte functii utile.
Departe de mine gandul de-a face reclama, exemplele sunt pentru a creiona o imagine care sa vina in ajutorul celor care se gandesc sa-si achizitioneze un GPS.

Un exemplu in care GPS-ul m-a ajutat: am pornit, pe timp de iarna, pe traseul marcat Pasul Bratocea (1263 m) - Șaua Tigăilor - Vârful Ciucaș (1954 m), iar pe la mijlocul traseului (ca eram pe la mijloc - am constatat ulterior, revazand traseul inregistrat punct cu punct), traseul fiind expus si zapada chiar de 80 cm, s-au inasprit conditiile meteo: ceata de nu se vedea la mai mult de 8-10 m si vantul puternic care accentua frigul, ceea ce a dus la pierderea marcajelor/ iesirea de pe traseu (daca ar mai fi si nins abundent si/ sau ar fi fost si intunecat, atunci ar fi fost si mai dificil). Cu ajutorul GPS-ului, m-am intors la un punct cu marcaj (am avut inspiratia sa marghez/ inregistrez pe GPS cateva puncte importante), iar de acolo am luat-o inapoi mai mult cu ajutorul busolei GPS-ului. Mentionez aici ca traseul acesta, desi marcat, nu l-am gasit (ca track pentru GPS), ca sa il fi putut pune pe GPS si sa-l fi urmat (in conditii deosebite, ca acestea), in plus si semnalul la telefon mai mult lipsea, decat era (pe orange, cel putin).

Concluzia mea: in situatii limita, un GPS profesionist poate face chiar diferenta intre viata si moarte!

Trasee cat mai frumoase,
Remus


Luni, 26 februarie 2018 - 11:55  


 




Trebuie sa te autentifici pentru a putea adauga un comentariu

 
0,0781 secunde

GetaMap.org | Maps from all over the world | ro | fr | es | de | Calculator distante
ViewWeather.com - A new way to view the weather | nl.ViewWeather.com | sv.ViewWeather.com
Regulament carpati.org
© copyright (2004 - 2019) www.carpati.org