Skin Classic Skin White Skin Black & Whilte Skin Default Adauga la Favorite (In contul carpati.org)
Cautare:

Doneaza

Calendar

Martie 2019
LMMJVSD
123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031

Aprilie 2019
LMMJVSD
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
2930

Online

Vremea
Varful Negoiu
Muntii Fagarasului

Reduceri

Voluntar in Carpati - 2016

Homepage

Lista de discutii

2. Toponimia păstorească


Ceahlăul, un munte de toponimii


Păstorii au fost primii care au cioplit, ca orientare, o dungă verticală în coaja copacilor, semne cunoscute sub numele de ”cioplaș” sau ” cioplaj” și ”ceaplaz” iar răspântiile le-au însemnat cu o cruce. Ei i-au condus pe speologi în avene și după numele celor care le-au descoperit au fost botezate peșterile: Peștera/Grota lui Savu, Peștera lui Lucuță. Ciobanilor localnici li s-au alăturat de-a lungul vremurilor și alții, țuțuienii și bârsanii veniți de prin părțile Ardealului ori ale Transilvaniei sau și de mai departe, oltenii, adică cei veniți din Țara Oltului. Acești păstori ori baci, neștiutori de carte, erau oameni ”pricepuți la toate” și căliți cu traiul aspru din munți. Ei se mândreau cu ”viața trăită în cetatea de piatră a Ceahlăului, în pădurile de brazi și jnepeni alături de jivine și păsări, pășune pline de flori, scăldate-n soare și de ploi”.


/Toponimie/transhumanta_in__ceahlau.jpg

Transhumanță în Ceahlău. Foto Constantin Panaite, 1984. Medalion: Perimetrul lacurilor, schiță I. Stănescu, 1973


Privind cerul și norii, știau schimbările vremii, îndrumau drumeții, cântau doina din fluier și sunau din bucium. Dar cel mai important lucru: păstorii ne-au transmis legendele muntelui, toponimele actuale și după numele cărora au fost denumite locurile lor preferate: Piatra Ciobanului, Polița lui Răcilă, Polița Chirilenilor, Jgheabul lui Trifan, Poiana Savului, Adăpostul lui Soceanu, Polița lui Pârhan, Polița lui Cozma, Polița lui Prună, Polița lui Calistru, Drumul Țuțuienilor, Stâna / Târla La Bourie, Cuculeul Bârsanilor, Poiana Bârsanului, Căciula lui Ciupercă, Pârâul Berbecului, Peretele Berbecului, Poiana Văratec, Clăile lui Miron, Degetul lui Butunoi, Anezătoarea Oilor, Jgheabul lui Marcoci, Jgheabul Oilor, Jgheabul lui Olteanu, Târla Oltenilor, Poiana Lui Olteanu, Poiana Nițătoare.


/Toponimie/claia_lui_miron.jpg

Claia lui Miron, fotografie interbelică.


Din relatările ciobanilor locali mai știm că o mare parte a oierilor transhumanți păstoreau pe versantul apusean, pe când cei din satele învecinate, partea sudică a Ceahlăului.


/Toponimie/ciobani_la_masa_a._chevalier__1930.jpg

Ciobani la masă. Foto Adolph A. Chevalier, 1930.


În zona vestică găsim Poiana Nițătoare, locul spre care își mânau ciobanii oile printre două stânci despărțite de un spațiu îngust să le tundă ”nițele”/mițele, adică să le ia lâna.


/Toponimie/mos_baroi_-_a._chevallier.jpg

Moș Baroi. Foto Adolph A. Chevalier, 1930.


Și tot în vest se află Pârâul și Valea Slatina, locul în care păstorii au descoperit că izvoarele acestei văi au apele sărate, le-au numit ”slatină” și le-au folosit la închegatul laptelui pentru a scoate brânză foarte gustoasă.


/Toponimie/mulsul_oilor_-_a._chevalier_1930.jpg

Mulsul oilor. Foto Adolph A. Chevalier, 1930.


Spre sud, între Poiana Văratic și Turnul lui Budu întâlnim Anezătoare Oilor, denumire de loc foarte adesea confundată și folosită ca așezătoarea oilor. Termenul corect, cel de anezătoare, are la bază cuvântul amiază, spus în grai viu moldovenesc anează, perioadă a zilei în care ciobanii aveau să ajungă în acest loc după un traseu anume stabilit și parcurs de ei, ori pentru un popas ori pentru adăpat într-un loc numit la troci și tot de ei amenajat.


/Toponimie/treptele_berbecului__peretele_berbecului_si_anezatoarea_oilor.jpg

Treptele Berbecului, Piscul Berbecului și Anezătoarea Oilor. Foto Paul Airinei.


Denumirea în sine a Ocolașului, vârful cel mai înalt menționat astăzi în lucrările de specialitate și hărți (1907 m) face trimitere la Ocoalele aflate pe munte pentru diverse utilizări, în speță pentru stâne. În general, în afara denumirilor amintind de activitățile păstorești, o parte a toponimelor se referă la diverși proprietari sau utilizatori ai unei zone sau terenuri. În cazul de față, numele de Ocolaș se referă mai curând la deținătorul sau utilizatorul ariei respective. Acesta avea titulatura/titlul de ocolaș - anume de șef de ocol.


/Toponimie/ocolasul_mare__3_.jpg

Ocolașul Mare. Aerofotografie Tedy Budulan.


Denumirea inițială de ocolaș se referea la ocoluri de tip obște, prezente și în zonă, iar nu de ”ocol silvic”. Zona denumită Ocolaș era destinată folosinței ocolașului - conducătorul ocolului de proprietari în comun. Prin Ocolaș nu se referea la vreun vârf, ci la pășunea care era ”apanajul” ocolașului. Denumirea a fost extinsă relativ târziu, iar distincția de tip Mic și Mare era strict de utilitate militară la început și mai apoi cadastrală.


/Toponimie/ocolasul_mare__2_.jpg

Ocolașul Mare. Aerofotografie Tedy Budulan


(Va urma)

Reproducere parțială după articolul ”Ceahlăul, un munte de toponimii". Revista Invitație în Carpați, Mai 2008. 



Miercuri, 21 august 2013 - 12:28 
Afisari: 11,200 


Postari similare:





Comentariile membrilor (9)

zentai
zentai
Coarda
 
1
Felicitari, Daniela!

Fiece articol despre Ceahlau poate ca starneste curiozitatea altora de a-l vedea mai de aproape, caci merita, zic io!Carpati.org


Miercuri, 21 august 2013 - 15:01  

moontea
moontea

 
2
Foarte frumos si interesant articolul. Asteptam si partea a 2-a. Aveti cumva idee cum se numeste locul din ultimele 2 fotografii?


Miercuri, 21 august 2013 - 15:04  

daniela
daniela
Coarda
 
3
Romeo, urmeaza partea I. Le-am postat in ordine inversa, astfel:
2. http://www.carpati.org/articol/2._toponimia_p%C4%83storeasc%C4%83
/1142/
3. http://www.carpati.org/articol/3._toponimia_daco-rom%C3%A2neasc%C
4%83/1131/
4. http://www.carpati.org/articol/4._toponimia_legat%C4%83_de_config
ura%C5%A3ia_terenului/1129/

Ultimele două cadre, cu Ocolașul Mare, sunt aerofotografii realizate de Tedy Budulan din Iasi - din cate stiu eu, din parapanta.


Miercuri, 21 august 2013 - 15:11  

moontea
moontea

 
4
Multumesc frumos pt clarificari. Ocolasul Mare seamana un pic cu Roraima din America de Sud. E superb. Sper sa pot vizita zona cat mai curand.


Miercuri, 21 august 2013 - 15:39  

obyy
obyy

 
5
O poveste…, o scurtă și captivantă istorie(toponimică) a locului. Aștept cu mare interes, următoarele. Merci.


Miercuri, 21 august 2013 - 17:41  

daniela
daniela
Coarda
 
6
Cristi, sper astazi sa adaug si ultima parte a materialului.


Joi, 22 august 2013 - 10:51  

enderb
enderb

 
7
O lectura foarte interesanta !


Vineri, 23 august 2013 - 10:17  

daniela
daniela
Coarda
 
8
Multumesc, George! Gata postată și continuarea Carpati.org


Vineri, 23 august 2013 - 11:48  

ad.rian
ad.rian
Caraba
 
9
Expunere limpede si la obiect. Pentru iubitorii de etimologii, o specie rara pe site-urile montane. Bine ar fi de s-ar reusi amplificarea proiectului si pentru ceilalti munti ai Tarii. Felicitari!


Joi, 12 septembrie 2013 - 21:42  


 




Trebuie sa te autentifici pentru a putea adauga un comentariu

 
0,9442 secunde

GetaMap.org | Maps from all over the world | ro | fr | es | de | Calculator distante
ViewWeather.com - A new way to view the weather | nl.ViewWeather.com | sv.ViewWeather.com
Regulament carpati.org
© copyright (2004 - 2019) www.carpati.org